"Ar fi o eroare sa ignoram lectiile crizei internationale si experientele noastre, cedand tentatiei de a opta pentru masuri cu consecinte temporare, in detrimentul dezvoltarii pe termen lung. Nu exista substitut la politicile macroeconomice echilibrate, corect implementate si corect explicate. Aceasta perspectiva pe termen lung impune deci ca in centrul politicilor economice sa se afle nu numai managementul cererii agregate, dar si obiectivele stabilitatii macroeconomice, sa se afle deasemenea dezvoltarea durabila si imbunatatirea competitivitatii economiei romanesti", a spus miercuri Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la lansarea unei monede cu ocazia a 150 de ani de la nasterea regelui Ferdinand I. La discurs au asistat presedintele Klaus Iohannis, membrii Consiliului de Administratie a BNR, sefi de banci comerciale, dar si oameni politici.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

Lansarea acelei monede i-a oferit Guvernatorului un bun prilej de a avertiza cu privire la riscurile pe care Guvernul doreste sa si le asume odata cu masurile din Codul Fiscal, riscuri condamnate in termeni duri si de presedintele Iohannis.

Acesta a arata miercuri ca inca analizeaza noul Codul Fiscal din punct de vedere al "oportunitatii promulgarii" , adaugand ca simpla scadere a taxelor nu garanteaza cresterea economica si ca Romania nu isi permite experimente economice.

"As putea invoca, drept exemplu, noul Cod fiscal, pe care chiar zilele acestea il analizez, pentru a decide asupra oportunitatii promulgarii sale. Nu stiu cum s-a strecurat aprecierea ca acest Cod fiscal ar revolutiona finantele Romaniei, prin simpla reducere a unor impozite. Cred ca n-ar trebui sa ne preocupe doar scaderea taxelor, ci si maniera in care se face aceasta. O asemenea schimbare este utila, insa fara sa puna in pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finantelor publice, care a fost consolidata, cu eforturi serioase, in ultima perioada. In plus, aflati totusi in prag de an electoral, trebuie sa intelegem distanta dintre tentatia politica si realitatea economica", a declarat Iohanni.

Presdintele a precizat ca, in contextul actual, atat economic cat si geopolitic, se impun abordari prudente, responsabile pentru starea finantelor publice, si echilibre economice.El a facut apel la responsabilitate, afirmand ca "istoria recenta arata ca nu ne mai putem permite experimente economice sau politici publice cu jumatati de masura, mai ales cand acestea atenteaza la aspiratiile noastre de libertate si prosperitate pe termen lung".

In context, presedintele a spus ca este nevoie sa se renunte la cateva iluzii, cum ar fi aceea ca dezvoltarea se poate obtine pe deficite sau datorie publica:

"Devine imperativ sa renuntam la cel putin cateva iluzii: in primul rand, iluzia ca prosperitatea se poate construi pe deficite bugetare si datorie publica, rostogolita continuu, de la un an la altul; apoi, iluzia ca politicile monetare si fiscale pot compensa absenta reformelor reale; nu in cele din urma, iluzia ca odata ce prosperitatea a fost obtinuta, ea nu se va mai pierde, ceea ce este profund gresit. De aici si nevoia pentru o noua abordare, una bazata pe responsabilitate si principii sanatoase"

Ce a spus miercuri, Isarescu:

  • Intre 2000 si 2008, economia romaneasca a crescut intr-adevar rapid, pe fondul intrarilor masive de capital ca urmare a aderarii la NATO si Uniunea Europeana. Politicile fiscale si salariale prociclice precum si evolutia, greu de controlat, a creditului in valuta au accentuat cresterea economica la limita supraincalzirii, reversul constituindu-l acumularea unor dezechilibre macroeconomice considerabile.
  • Eforturile de restabilire a echilibrelor macroeconomice, derulate impreuna cu partenerii institutionali internationali, au fost dureroase.
  • Deficitul de cont curent a fost corectat de la peste 13% in 2007 la valori sub 1 la suta, inflatia medie anuala a coborat la minime istorice de la un nivel de peste 9% inainte de 2006. Efortul sustinut de consolidare fiscala a condus nu doar la eliminarea deficitului excesiv, ci si la atingerea obiectivului pe termen mediu de deficit structural (1 la suta) la sfarsitul anului trecut. In acelasi timp, productia a revenit la nivelul din 2008, cresterea economica fiind acum nu doar robusta, judecand dupa standardele actuale la nivel european, ci - de aceasta data - si sustenabila.
  • Misiunea viitoare a politicilor economice este aceea de a pastra echilibrele restaurate cu atata truda, de a da dovada de prudenta si masura in dozarea deciziilor viitoare, deplasand totodata accentul spre reforme structurale de natura sa amplifice potentialul de crestere a economiei romanesti.
  • Macrostabilitatea nu este un scop in sine. Ea este baza dezvoltarii sustenabile, dar are si efecte concrete importante. Niciodata Romania nu a avut costuri de finantare mai scazute ca in prezent si aceasta nu numai datorita reducerii dobanzilor pe plan international, ci si datorita reducerii semnificative a primei de risc.
  • Efectul benefic se resimte atat la nivelul bugetului cat si la nivelul economiei in general. Acest proces nu este insa ireversibil. El depinde de pastrarea macrostabilitatii.
  • Necesitatea unei asemenea linii de actiune este si mai evidenta in contextul procesului de trecere la moneda unica europeana.
  •  Trebuie sa consolidam si bazele , dar sa stimulam si varfurile. Putem face toate aceste lucruri incurajand functionarea mecanismelor pietei, competitia nedistorsionata si consolidarea institutiilor capabile sa stimuleze pasii inainte. De asemenea, nu putem spera sa fim competitivi in contextul actual al unei economii globalizate fara o infrastructura adecvata si fara un sistem de invatamant performant.
  • A nu actiona in sensul imbunatatirii acestora inseamna, practic, a ne exclude din circuitul mondial al capitalului si, pe cale de consecinta, al inovatiilor, ceea ce ar echivala cu o perpetua ramanere in urma in ceea ce priveste standardul de viata. Trebuie sa fim bine pregatiti pentru perioada urmatoare atat din perspectiva consolidarii integrarii europene, a aderarii la moneda unica dar si a capacitatii noastre de a face fata unui context economic si politic european deloc linistit, mereu in schimbare, in care solidaritatea europeana este uneori pusa sub semnul intrebarii.