Relaxarea fiscala cuprinde Europa. Unele tari apeleaza la "devalorizare fiscala" ca sa isi creasca competitivitatea. Unde se pozitioneaza Romania?

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 23 iulie 2015, 11:36 Economie | Finanţe & Bănci

Noul Cod Fiscal ar fi putut reduce presiunea fiscala
Foto: sxc.hu
Relaxarea fiscala prevazuta de noul Cod Fiscal recent re-trimis Parlamentului de catre presedintele Iohannis a impartit economistii romani in doua tabere. Una, formata de specialistii din Banca Centrala si din cei ai Consiliului Fiscal care spun ca nu ne permitem scaderi de taxe si/sau impozite, intrucat nu avem din ce finanta golul facut in buget. De cealalta parte se afla economistii apropiati stangii politice, laolalta cu cei de dreapta, neimplicati politic, care spun ca reducerea TVA nu va pune in pericol echilibrul bugetar. Ambele tabere au argumente valide, chiar daca ireconciliabile. O privire asupra economiilor europene mai mature decat a noastra arata ca state importante din UE au trecut deja sau urmeaza in viitorul apropiat la relaxare fiscala. Asistam la aplicarea unui concept relativ nou, de "devalorizare fiscala" (fiscal devaluation), prin care fiecare tara incearca sa isi creasca competitivitatea fara a apela la devalorizarea monedei.

"Politicile de devalorizare fiscala implementate in unele din tarile cele mai vulnerabile ale zonei euro mai degraba au daunat modelului social european  decat au imbunatatit competitivitatea, intrucat reducerea presiunii fiscale asupra muncii ca factor de productie a avut un impact nesemnificativ in ceea ce priveste cresterea economica, ocuparea fortei de munca si datoria, implicand in cele din urma o pierdere inutila de venituri fiscale. In unele state membre, insa, corectarea anumitor dezechilibre pare sa inceapa sa dea roade", se arata intr-un Raport al Comitetului Economic si Social European din decembrie 2014.

Devalorizarea fiscala se refera la o reducere bugetara neutra a impozitelor pe salarizare corelate cu schimbari a altor taxe sau ale cheltuielilor guvernamentale (Calmfors, 1998). Atunci cand salariile nominale nu sunt ajustate imediat la reducerea ratei contributiilor de asigurari sociale ale angajatorilor, costurile fortei de munca sunt reduse si cresc exporturilor nete. In acelasi timp, o rata mai mare TVA reduce consumul si importurile, iar exporturile raman scutite de TVA. Ca urmare, productia se extinde si balanta comerciala se imbunatateste.

  • Italia- plan de relaxare fiscala de 50 de miliarde de euro
Prim-ministrul italian a anuntat un "pact cu italienii", prin care isi propune sa reduca impozitele cu 50 de miliarde de euro pana in 2018. Renzi include in calculele sale doua reduceri de impozite care  deja au intrat in vigoare: bonusul de  80 de euro  pe luna acordat angajatilor castiga mai putin de 25.000 de euro pe an si reducerea IRAP (considerata a fi cea mai proasta taxa din lume, intrucat ea descurajeaza companii le de a face angajari). In Italia, firmele sunt supuse unui impozit pe profit (IRES - Imposta sul reddito della societa) si acelui IRAP ( Imposta regionale sulle attivita produttive) care difera de la regiune la regiune, dar care are o medie de 4,25%. Taxa regionala asupra productiei (IRAP) a fost introdusa in luna ianuarie 1998, si nu este deductibila din impozitul pe venit. Se plateste in functie de valoarea neta a productiei realizate intr-o anumita regiune. Procentul platibil este, in mod normal, de 4,25%. Sunt exceptate de la impozitare dobanzile la titlurile de stat ca si cele la obligatiunile emise sub forma de bonuri de trezorerie inainte de 30 septembrie 1986.

Din 2016 vor fi eliminate impozitele imobiliare TASI si IMU, iar din 2017 re va reduce impozitul pe profit si inca un val de reducere a IRAP. De asemenea, din 2018 impozitul pe venitul persoanelor fizice va fi si el redus.
TASI sau ,,Tariffa sui Servizi Indivizibili" este un impozit imobiliar care trebuie platit Primariei pentru a sustine cheltuielile comunale pentru iluminatul public, intretinerea drumurilor, siguranta in comuna, serviciul de inregistrare a populatiei, etc. Ratele si valoarea acestora difera in functie de tipurile de locuinte/imobile si de statutul celui care plateste, daca este proprietar sau chirias.
IMU - ,,Imposta Municipale Propria", se plateste pentru a sustine cheltuielile comunale pentru toate serviciile pe care o Primarie le pune la dispozitia cetatenilor sai, italieni sau straini. La fel ca si impozitul comunal suplimentar pe venitul personal IRPEF, IMU reintra in impozitarea generala a Primariilor care nu sunt obligate sa faca publice tabelele cheltuielilor si unde se duc banii obtinuti din plata acestei taxe. IMU trebuie platita de posesorii imobilelor care au un drept real de proprietate (cetateni italieni sau straini). Din 2014 nu se plateste Imu pentru locuinta principala si anexele sale, adica prima casa.

Planul lui Renzi va costa economia intre 35 si 50 de miliarde de euro, fiind finantat de o crestere superioara  a PIB-ului decat estimarile. Renzi admite  necesitatea de a reduce datoria publica - 2200 miliarde de euro, sau 132,5% din PIB - "pentru a preveni situatia in care copiii nostri vor plati greselile noastre", dar nu se grabeste cu asta.
Totusi, multi analisti economici locali vad in aceasta miscare o modalitate prin care Matteo Renzi ar incerca sa-si creasca popularitatea si il intreaba de unde va obtine fondurile pentru acoperirea sumelor ce nu vor mai fi incasate la buget in urma diminuarii taxelor.

Ministrul economiei, citat de Agerpres, a raspuns la aceasta intrebare, declarand ca relaxarea fiscalitatii se va face odata cu reducerea cheltuielilor bugetare. Reducerile de taxe "sunt eficiente daca sunt credibile si sunt credibile daca sunt permanente, iar din acest motiv ele trebuie asociate cu diminuarea cheltuielilor", a indicat Pier Carlo Padoan, respingand totodata sugestiile ca nu ar fi de acord cu planul lui Renzi.

Intr-un interviu acordat anterior publicatiei Il Foglio, ministrul Padoan a declarat ca Italia intentioneaza sa ceara Uniunii Europene permisiunea de a creste usor deficitul bugetar, care, potrivit criteriilor de la Maastricht, nu trebuie sa depaseasca pragul de 3% din PIB. El a argumentat ca o astfel de masura este justificata de marjele de flexibilitate privind disciplina bugetara ce pot fi permise tarilor care implementeaza reforme structurale, dispozitie de care Italia s-a folosit si anul trecut. 'Tinand cont de conditiile economice si politice, consider ca ritmul in care aprobam si implementam reforme nu are egal in Europa', a sustinut oficialul italian.

Precedentele guverne de la Roma au ratat unul dupa altul atingerea tintelor de deficit, astfel ca, potrivit ultimelor date ale Eurostat, datoria publica a Italiei a ajuns in primul trimestru al anului in curs la 135,1% din PIB.

Guvernul italian a proiectat pentru acest an un deficit de 2,6% din PIB, iar pentru anul viitor unul de 1,8%. Drept urmare, cresterea deficitului la care face referire ministrul economiei ar putea compensa o reducere a taxelor.

Totusi, comisarul european pentru afaceri economice Pierre Moscovici s-a aratat precaut, afirmand ca este 'foarte prematur' sa comenteze planul lui Renzi, mai ales ca inca nu au existat discutii pe acest subiect intre Comisia Europeana si guvernul de la Roma.

  • Spania: Mariano Rajoy a anuntat la inceputul acestei luni ca o serie de reduceri fiscale care urmau sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2016 vor incepe sa opereze  de la 1 iulie 2015
Potrivit declaratiilor lui Rajoy, impozitul pe profit va scadea la 25% din 2016 (de la 30%  anul trecut si 28% in acest an).
De asemenea, rata minima a impozitului pe venit a fost coborata la 19% (de la 24,75%) si include veniturile anuale cuprinse intre 12.450 de euro si 20.200 de euro anual.  Al doilea prag de impozitare a veniturilor (Sopania avand un sistem progresiv de impunere), care include  venituri anuale intre 20.200 euro si 35.200 euro  a scazut la 30% (de la 31%) . Al treilea prag a fost coborat la 37% de la 39% (cazul venitului anual cuprins intre 35.200 de euro si 60.000 de euro Cea mai ridicata rata, de 52% a fost coborata si ea la 45%. Mai mult, acest nivel de 45% se va aplica veniturilor care depasesc  $ 74,500, in scadere de la $ 372,500.

Impozitul pe castigurile de pe piata de capital vor cobori si ele de la 27% la 23% pe an. De asemenea, Guvernul a anuntat ca persoanele care desfasoara activitati independente vor fi supuse unei cote de 15% retinut la sursa, indiferent de volumul  anual al veniturilor. Anterior, rata de 15% se aplica numai persoanelor fizice care desfasoara activitati independente cu venituri anuale mai mici de 15.000 de euro (16.606 dolari).

  • Franta Reduceri de taxe si impozite din 2016

Intr-o miscare clara de a consolida o schimbare politica pro-business adoptata in acest an de catre presedintele Francois Hollande, premierul  Manuel  Valls a declarat ca va elimina in urmatorii trei ani, o taxa pe productie aplicata companiilor (in suma de circa 6 miliarde euro)  si a promis sa reduca rata impozitului pe rofit incepand din 2016.
Valls a promis, de asemenea reduceri ale contributiilor angajatorilor in suma de 5 miliarde de euro si reducerea impozitelor platite de gospodariile sarace cel mai tarziu din 2017 (cand mandatul lui Hollande se termina).

  • Regatul Unit al Marii Britanii: Ministrul de Finante George Osborne a promis reducerea cheltuieilor sociale si a impozitarii muncii, precum si rezolvarea problemei productivitatii scazute

Ministrul britanic de Finante George Osborne a promis in Parlamentul de la Londra, reducerea cheltuieilor sociale si a impozitarii muncii, precum si rezolvarea problemei productivitatii scazute care poate submina redresarea economiei, transmite Reuters.La prezentarea primului buget din aproape 20 de ani conceput de un guvern integral conservator, Osborne s-a folosit de criza din Grecia pentru a sustine ca Marea Britanie, a cincea mare economie a lunii, are nevoie de cheltuieli si imprumuturi mai mici.
Marea Britanie inca cheltuieste si imprumuta prea mult. Trebuie doar sa va uitati la criza care are loc chiar in acest moment in Grecia pentru a va da seama ca daca o tara nu isi tine sub control imprumuturile, atunci imprumuturile preiau controlul unei tari", a spus Osborne in Parlament.

Bugetul ii permite lui Osborne sa isi sporeasca sansele de a deveni viitorul premier al Marii Britanii, daca David Cameron se va retrage din functie inainte de viitoarele alegeri din 2020, asa cum a afirmat.

Intre masurile salutate de parlamentarii conservatori se numara majorarea pragului de venituri scutite de impozit la 11.000 de lire sterline pe an, incepand de anul viitor, si a pragului de la care se aplica taxa de mostenire pentru locuintele familiale la 1 milion de lire.
  • Unde se pozitioneaza Romania in acest puzzle?

Deocamdata, Codul a fost trimis Parlamentului pentru a fi re-discutat. BNR este printre cei mai vehementi si vocali jucatori din piata  care nu sustin nicio relaxare. Atat Guvernatorul Isarescu, cat si economistul sef al institutiei, Valentin Lazea, s-au exprimat fara echivoc pe aceasta tema. Pana si fostul ministru secretar de stat in Finante pus de PSD, Liviu Voinea, in prezent viceguvernator BNR a indemnat la prudenta fiscalaa. In aceeasi tabara combat si expertii Consiliului Fiscal, condusi de Ionut Dumitru. De asemenea, tot impotriva relaxarii s-au exprimat si creditorii internationali ai Romaniei (FMI si CE).

In tabara celor care vor relaxare ii gasim pe reprezentantii Mi nisterului Finantelor, ai mediului de afaceri (de la AmCham, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei si alte asociatii ale investitorilor), profesori de economie, analisti si experti independenti (Gabriel Biris, Florin Citu s.a.). Biris de pilda s-a exprimat foarte plastic miercuri la BNR, intreband retoric: De ce tremuram la un impact de 3% din PIB a scaderii TVA, dar nu tremuram la 12% evaziune fiscala?".

Citeste aici si interviul acordat HotNews.ro de consilierul presedintelui Iohannis, Cosmin Marinescu pe tema Codului Fiscal.

Este foarte probabil ca, desi re-trimis in Parlament, Codul sa fie propus din nou spre promulgare cu modificari nesemnificative, iar presedintele Iohannis sa fie astfel obligat sa-l promulge. Desi e greu de anticipat care din cele doua tabere va avea dreptate, putem spune in mod clar ca ne aliniem "miscarilor fiscale" din Europa.


Citeste mai multe despre   









5071 vizualizari
  • -1 (7 voturi)    
    Romania nu-i in zona Euro (Joi, 23 iulie 2015, 13:03)

    grasu [anonim]

    Deci nu se pune problema sa concureze cu celelalte tari, care micsoreaza mai mult taxele, sa-i pacaleasca pe ceilalti si sa traiasca din munca celorlati. Romania e pe piciaorele ei, pe banii ei, deci n-ar trebui sa faca prostii. Iar nemunca se razbuna intotdeauna, priviti Grecia. Pe cand munca este intotdeauna rasplatita, priviti Germania.
  • +1 (1 vot)    
    Adaugati balgia in lista (Joi, 23 iulie 2015, 13:09)

    irina Balint [anonim]

    Unde tocmai s-a aprobat "tax shift" de 7 miliarde ( e mult pentru o tara mica).
  • +1 (3 voturi)    
    taxe (Joi, 23 iulie 2015, 13:50)

    wof70 [utilizator]

    Este o diferenta in politica fiscala adoptata de tarile respective si ce vrea sa faca actualul guvern. Cu exceptia taxei pe constructiile speciale, pe care o intalnim si in Italia, sub o alta forma care este acum redusa, celelalte taxe sunt pentru a ajuta companiile sa investeasca pentru a reduce somajul.
    Tinta lor este asta. Somajul.
    Spuneti-mi care impozit pe care guvernul roman doreste sa-l reduca incurajeaza firmele sa investeasca mai mult si sa reduca somaju? TVA-ul, acciza la carburant, acciza la bautura, care?
    V-am citit primul articol. Speram ca asta sa arate spre ce este centrata politica fiscala. Nu spre consum ci spre crearea de noi locuri de munca. Acestea aduc plusul de cerere care ar contribui la cresterea consumului.
  • 0 (0 voturi)    
    hai sa nu ne amagim (Vineri, 24 iulie 2015, 11:21)

    Maica Reteza [utilizator]

    "Unde se pozitioneaza Romania?" - ziceti asa, de parca guvernul s-ar gandi macar o secunda la ce cod fiscal sau alte masuri emite, de parca ar avea vreun plan de viitor sau vreo strategie.
    Hai sa nu ne amagim.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă