Nu auzi prea des ca bancile sa ceara reglementari mai dure, insa in Suedia directorii executivi de top din domeniu cer actiuni guvernamentale pentru a preveni o posibila bula a preturilor la active care ameninta economia tarii, transmite Reuters.
Suedia are rate negative ale dobanzilor pentru a preveni deflatia, insa avand in vedere ca economia continua ca creasca puternic, acestea alimenteaza datoriile locuintelor, preturile proprietatilor si piata de capital pana la un nivel pe care multi economisti il considera periculos.
"Este clar ca riscurile unei dezvoltari nesustenabile in cadrul diferitelor clase de active cresc in fiecare zi in care lipseste o reforma politica puternica", a declarat directorul executiv al Swedbank, Michael Wolf.
In timp ce majoritatea bancilor suedeze si-au inasprit deja practicile de creditare, ei se tem ca daca o vor face mai mult, acest lucru le-ar putea afecta capacitatea de a concura cu alte banci in cazul in care regulile nu se aplica tuturor.
Astfel incat acestea fac apel la politicieni sa ia masuri. "Este evident ca daca vom continua sa facem asta, exista riscul clar sa cream bule si cineva trebuie sa se ocupe de ele", a declarat CEO-ul Handelsbanken Frank Vang-Jensen, ingrijorat de efectele unor dobanzi ultra-scazute.
Cu toate acestea, politicienii evita sa impuna restrictii si costuri potential nepopulare asupra consumatorilor, in ciuda crahului de la inceputul anilor 1990 care a declansat o recesiune de trei ani fortand guvernul sa salveze bancile falimentare si forta de munca printr-o deceniu de austeritate fiscala pe fondul somajului in crestere.
"Este incredibil de las si incredibil de ciudat ca politicienii nu pot ajunge la un compromis si sa ia o decizie", a declarat Roger Josefsson, economist-sef al Danske Bank din Suedia.
"Daca exista un moment cand ar trebui sa existe acceptare (pentru un nou regulament - n.red.), acum este acel moment."
Bancile suedeze sunt in prezent printre cele mai profitabile si bine capitalizate din Europa, insa o cadere a pietei imobiliare le-ar da o lovitura greu. In afara de scaderea activitatii economice si de acutizarea pierderilor la imprumuturi, ar putea perturba piata obligatiunilor ipotecare pe care se bazeaza pentru finantare.
