Lazea, BNR: Cinci (plus una) capcane ale Codului Fiscal

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 29 iulie 2015, 13:57 Economie | Finanţe & Bănci

Valentin Lazea
Foto: Hotnews
Codul fiscal, trimis de Presedinte la Parlament pentru a fi reanalizat, cuprinde o serie de prevederi care, daca ar fi aplicate, pot subrezi stabilitatea macroeconomica atat de greu castigata, scrie economistul sef al BNR, Valentin Lazea, pe blogul Bancii Nationale. Pe langa cele cinci capcane mai trebuie semnalata una: semnalul pe care il trimite Romania ca stat indisciplinat fiscal (care a iesit din procedura de Deficit Excesiv, pentru a reintra din nou. Nota bene: statele care inca se afla in Procedura de Deficit Excesiv converg incet-incet spre Obiectivul lor pe Termen Mediu si nu se indeparteaza, precum Romania!). La nici o luna dupa ce indisciplina fiscala a Greciei a fost dezavuata la cel mai inalt nivel european, Romania vine sa se alature nu grupului majoritar (disciplinat) condus de Germania, ci grupului minoritar, indisciplinat, condus de Franta. Si asta in numele unor orgolii patriotarde greu de inteles de genul "stim noi mai bine decat FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala".

Daca asa este - adica stim noi mai bine - propun ca data viitoare cand vom intra in criza sa nu ne mai adresam institutiilor respective pentru finantare, ci sa ne finantam de pe pietele libere, la rata dobanzii de piata.

Care sunt cele cinci capcane macroeconomice continute de prevederile Codului Fiscal? Sa le luam pe rand:

  • 1. Adauga un stimul fiscal unei economii care creste peste potential.
(Stiu: se vor gasi unii economisti care sa nege existenta ciclurilor economice sau conceptul de PIB potential, insa acestia se descalifica singuri ca profesionisti). Conceptul de PIB potential arata cu cat poate creste economia fara a crea presiuni inflationiste, date fiind cele trei "ingrediente" care compun cresterea economica : capitalul (investitiile), forta de munca (demografia) si productivitatea totala a factorilor. Romania nu sta stralucit la nici unul din aceste "ingrediente": si atunci de unde pretentia unei cresteri sustenabile de peste 5 la suta anual? Cele mai multe studii, facute atat in cadrul BNR, cat si de catre organismele financiare internationale, estimeaza cresterea potentiala din Romania undeva intre 2,5 si 3 la suta pe an. Nu inseamna ca suntem "condamnati" la aceste niveluri de crestere: investitiile pot fi stimulate, la fel ce si demografia sau productivitatea, prin politici de reforme structurale (neplacute politic, pentru ca, spre deosebire de politicile fiscale, nu aduc voturi).

Astazi, economia Romaniei creste cu aproape 4,5 la suta pe an (deci peste potential) si nu exista nici un motiv pentru a adauga stimuli suplimentari de crestere printr-o relaxare masiva a politicii fiscale. Este ca si cum un sofer ar apasa pe acceleratie in timp ce masina in care se afla o ia la vale, convins fiind ca nu va trebui sa franeze brusc, deoarece legea gravitatiei nu i se aplica. In definitiv, daca stim ca franarea este inevitabila, ce este de preferat: o crestere in "dinti de fierastrau", de 5%; 5%; -2% si 1% (pentru un total de 9% in patru ani) sau o crestere sustenabila de 3%; 3%; 3%; 3% (adica 12% in patru ani)? Aici trebuie sa vorbim si de ipocrizia mediului de afaceri autohton, care prefera castigurile pe termen scurt (si preseaza asupra factorului politic) chiar stiind bine ca acestea sunt nesustenabile si reversibile in timp.

Despre omul de rand, ce sa mai vorbim? Deprins cu supravietuirea de pe o zi pe alta, orice concept de planificare pe termen lung ii este strain cu desavarsire, asa incat se bucura pentru orice castig prezent, indiferent de pretul pe care va trebui sa il plateasca ulterior. Inteleg ca procesul de supraincalzire al economiei este contestat, prin faptul ca nu avem in prezent presiuni inflationiste. Acest paradox are doua explicatii: pe de o parte, deflatia este un fenomen temporar, indus de politici precum scaderea TVA la alimente (al carei efect statistic va disipa peste un an); pe de alta parte, economia prezinta inca un deficit de cerere ("output gap"), care insa se va inchide in prima jumatate a anului 2016, exact atunci cand sunt presupuse sa intre in functiune scaderile de taxe, iar cu un output gap pozitiv presiunile inflationiste nu vor intarzia sa se manifeste.
  •  2.  Deficitul bugetar ajunge la nivelul de 3 la suta din PIB (sau peste acest nivel) intr-un an in care cresterea economica supraperformeaza
 Ce se va intampla in anii in care - inevitabil - cresterea economica va subperforma? Deficitul bugetar se va duce la 5-6 procente din PIB? Avem de a face cu o neintelegere grava ¬ nu numai la noi, in Romania, ci in intreaga Europa - a faptului ca deficitul bugetar de 3 la suta din PIB este o limita pentru anii slabi si ca in anii buni deficitul trebuie sa fie 1 la suta din PIB sau zero, tocmai pentru a crea loc unei cresteri a deficitului pana la 3 la suta in anii slabi. Nu mai pun la socoteala faptul ca deficitul respectiv va trebui finantat si nu garanteaza nimeni ca data fiind incertitudinea din mediul international (situatia din Grecia, politica monetara preconizata de Federal Reserve si de Banca Angliei etc.) dobanzile la care se poate finanta statul roman nu vor creste semnificativ.

  •    3. Politica monetara va trebui probabil sa reactioneze si sa devina, macar ea, contraciclica, daca politica fiscala devine agresiv prociclica
Intr-un mediu economic cuprins de euforie (nejustificata) este usor sa ne imaginam preturile locuintelor crescand cu 8-10 la suta pe an. Ce vor face multi deponenti la banci, a caror dobanzi de 2 la suta de abia acopera rata inflatiei si comisioanele de administrare? Exista riscul real ca intermedierea imobiliara sa redevina un sport national, asa cum a fost in perioada 2007- 2008. Banca Nationala nu are cum sa ramana indiferenta si sa nu ridice nivelul dobanzilor. Astfel, ce se va castiga pe "mere" (prin relaxarea politicii fiscale) se va pierde pe "pere" (prin inasprirea politicii monetare).

  •   4. Romania risca sa promoveze un model de crestere consumerist, care sa o condamne la capcana venitului mijlociu ("middle income trap")
Acest risc, despre care nimeni nu vorbeste in Romania, este riscul cu care se confrunta orice tara ajunsa cu PIB/ locuitor in zona 8000-10.000 de dolari. Daca autoritatile aleg sa stimuleze consumul, prin sacrificarea investitiilor si a exporturilor, tarile respective au toate sansele sa ramana prinse in capcana venitului mijlociu, o zona din care nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad (vezi cazul Greciei, Argentinei si al altor state mediteraneene si sud - americane cu care ne asemanam). Din contra, daca autoritatile conving populatia sa amane consumul si sa stimuleze investitiile si exportul, exista toate sansele ca economiile respective sa iasa din capcana venitului mijlociu (vezi cazul Estoniei, Slovaciei si chiar al Poloniei).

  • 5. Incalcarea unuia din criteriile de la Maastricht, cel referitor la deficitul bugetar
Acest lucru semnalizeaza "seriozitatea" intregii clase politice (si a mediului de afaceri) in ceea ce priveste adoptarea euro, atunci cand - teoretic cel putin - ar trebui ca Romania sa intre in Mecanismul Ratelor de Schimb II la 1 ianuarie 2016. Aici lucrurile sunt simple: lumea de la noi a inteles ca intrarea in zona euro sau in antecamera acesteia (MRS II) implica respectarea de reguli; or cati sunt in Romania dispusi sa respecte regulile, atunci cand dictonul de baza este "merge si asa"?

Este momentul sa facem o scurta pauza in expunerea noastra si sa ne intrebam: daca lucrurile de mai sus (sau cea mai mare parte din ele) sunt atat de evidente, de ce Codul Fiscal nu a intampinat o opozitie mai puternica? Raspunsul este simplu: in Romania nu s-a inteles faptul ca stabilitatea macroeconomica este o conditie sine qua non a cresterii, a dezvoltarii, a bunastarii. Decidentii politici si de afaceri de la noi prefera sa priveasca stabilitatea macroeconomica drept ceva ¬nice to have¬ (dragut de avut) si nu ca pe o preconditie a dezvoltarii. De aceea, nu se intelege faptul ca orice subminare a stabilitatii macroeconomice face ca toate celelalte proiecte sa ramana in aer, fara un fundament real.

De la bun inceput, trebuie sa fac trei precizari:
1.  Opiniile de mai jos sunt personale si nu reprezinta punctul de vedere oficial al BNR;
2. Exista si parti bune ale Codului Fiscal, de natura a simplifica relatia cu contribuabilul, dar ceea ce este in discutie sunt prevederile legate de reducerea a numeroase categorii de taxe, cu un efect cumulat de runda intai de 2,3 procente din PIB. O reducere neetapizata si cumulata a acestor taxe este de natura a arunca in aer deficitul bugetar, lucru cu care pana si cei mai inversunati aparatori ai Codului Fiscal cred ca sunt de acord;
3. O critica la adresa pachetului de reduceri fiscale nu reprezinta un parti-pris politic; in definitiv, toate partidele parlamentare (de la stanga la dreapta) au votat in cvasi-unanimitate respectivele reduceri, astfel incat critica le este adresata in mod egal.
Comenteaza pe blogul BNR


Citeste mai multe despre   









5705 vizualizari
  • 0 (2 voturi)    
    Nedumerire (Miercuri, 29 iulie 2015, 15:48)

    athos64 [utilizator]

    Eu nu inteleg ceva :

    De cateva luni, s-au petrecut doua fenomene care influenteaza Bugetul de Stat :
    1. Aprobarea de indemnizatii si mariri de pensii si salarii bugetare, cu un efect masiv asupra cheltuielilor bugetare ; cu siguranta acestea VOR CRESTE .
    2. Aprobarea in Parlament a noului Cod Fiscal, cu un EFECT INCERT asupra veniturilor bugetare.

    Cu toate acestea, aproape nimeni nu se oboseste sa demonstreze nesustenabilitatea cresterilor de cheltuieli de la pct1., care vor mari deficitul si inseamna cu adevarat consum pe datorie, singurul periculos. In schimb, aproape toata lumea se concetreaza pe efectele potential negative ale scaderilor de taxe si impozite, de la venituri bugetare pana la marirea consumului prin efect asupra preturilor. Este un non-sens rezultat, in opinia mea, din grija supradozata de « political correctness ».

    Eu in locul unor oameni de calibrul d-lui Lazea, sau al d-lui Isarescu, as pleda de la inaltimea competentei ce li se confera, pentru sobrietate bugetara, inainte de orice. Mai ales in domeniul asigurarilor sociale, bugetul are oricum mari deficite si este un semn de inconstienta sa continui sa-l maresti si sa-l finantezi in si mai mare masura de la Bugetul general. In loc de asta insa, suntem fortati sa acceptam rationamente de genul « taxele sunt bune » si « taxele mici inseamna pericol », pe calea unor obscure rationamente macroeconomice, care sunt menite sa acopere probabil o ingrijorarea reala a acestor oameni, dar pe care nu o pot prezenta ca atare.
    • +3 (3 voturi)    
      in lupta cu morile de vant?.. (Joi, 30 iulie 2015, 6:18)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui athos64

      cresterile cheltuielilor bugetare nu sunt un subiect de dezbatere intre analistii financiar pentru simplul motiv ca nu exista nici un pic de transparenta in zona aia. cine stie cat sunt salariile prin ministere, procentul din total cheltuieli, care va fi impactul bugetar? nimeni. poate ca guvernul ar putea afla, dar nu o sa spuna. deci dezbatem doar ce putem dezbate.
  • +1 (1 vot)    
    Cifra exacta (Miercuri, 29 iulie 2015, 17:04)

    sevraj [anonim]

    Dl. Lazea, vedeti ca acea crestere de care vorbiti e 12.55% nu 12%. Doar ca 0.55% din PIB inseamna aprox. 800 mil. EUR numai intr-un an, adica miliarde pe tota perioada. Maruntis! :)
    • +1 (1 vot)    
      Da, asa este, totalul este 12.55%, (Joi, 30 iulie 2015, 10:00)

      Cuca [utilizator] i-a raspuns lui sevraj

      dar sa nu despicam firul in patru, acum, ceea ce spune dl. Lazea este perfect adevarat.
  • -3 (5 voturi)    
    Asa o fi? (Miercuri, 29 iulie 2015, 17:59)

    syr [anonim]

    Si mediul de afaceri vrea profit pe termen scurt, dar si omul de rand e miop (primul din ipocrizie, celalalt pentru ca incapabil sa gandeasca pe termen lung)..domnule Lazea, va compatimesc, dumneavoastra personal, colegii de la BNR si cei de la consiliul fiscal sunteti singurii din tara asta capabili sa aiba viziune pe termen lung..atat de singuri...
    Tot atat de singuri erati si cand ati prevazut criza creditelor in valuta, desigur...si cand ati prevazut bula imobiliara, fireste...vai, uitasem, bula aceea a fost un import nefericit, dar acum ne-o coacem autohton...
    Nu spun ca nu aveti teoretic dreptate, se anunta un 2016 in care va curge lapte si miere pe care nu ni le permitem..din pacate, austeritatea din 2010 pana acum dublata de alocari pentru investitii publice relativ generoase nu au generat decat cifre bune, macroeconomic vorbind aratau frumos, nice adica...in schimb, pentru omul de rand, ala incapabilu', ala tampit care intr-adevar traieste de pe o zi pe alta pentru ca nu are ca sursa de venit fie contracte cretine cu banul public fie nu are un salariu imens poate tot din banii publici a fost un cosmar optzecist. In plus, modul in care dispretuitit si mediul de afaceri, dar si omul de rand nu va face cinste. Poate cinstit ar fi fost sa emiteti pareri in timpul dezbaterilor la codul fiscal, sa va implicati in dezbaterea bugetului de stat si sa va aplecati asupra domeniului in care BNR are un cuvant de spus, cel bancar (apropo, bancile nu sunt parte din mediul de afaceri autohton, ala care contribuie la apropierea de buza prapastiei de care faceti vorbire?)
  • -1 (1 vot)    
    Chiar astfel sa fie? (Joi, 30 iulie 2015, 0:40)

    valentin [anonim]

    Toate bune si frumoase, foarte bine documentate,
    dar nimeni nu spune nimic despre Black Swan, adica Lebada Neagra, sa-si s=asume toate cele pentru el si toata familia domniei sale in virtutea faptului ca fiecare raspunde in numele lui si nu pentru alti. Problemele sunt cu adevarat tragice la nivel fundamental pentru ceea ce inseamna libertate si clasa mijlocie , ceea ce nu dezbate nimeni in articolele academice de inalta tinuta. Pacat de titluri si pozitii de indrumatori. Oricum fiecare va avea parte de ceea ce da societatii.
  • -1 (5 voturi)    
    Dupa 90 (Joi, 30 iulie 2015, 8:30)

    tepesvoda [anonim]

    Dupa 90 fiecare stie ce trebuie sa faca alti dar nu stie ce trebuie sa faca el. Astia de la BNR ar trebui sa ne explice de ce nu fac demesurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice din timpul celui de al doilea razboi mondial de la Germania. A critica sau a da o parare chiar avizata nu te costa nimic. Domni ar trebui sa vina si cu solutii concrete. Nu marim cheltuielile bugetare dar cum facem sa crestem incasarile bugetare? Nu prin taxe noi asta o stie orice nene de la coltul strazi. Cum misti economia sa ai intrari cat mai mari la buget? Domnilor de la BNR veniti cu solutii. Nu te costa nimic sa dai din gura.
  • -1 (3 voturi)    
    Pesemne ca e ordin de zi la BN (Joi, 30 iulie 2015, 9:29)

    xrogo [utilizator]

    sa apara zilnic cate un gulerat care sa critice Codul fiscal.
    Este foarte interesant ca in perioada de discutii asupra codului nu s-a auzit nici un cuvant impotriva de la BN,si brusc,dupa imotrivirea lui Johann,sar toti sa-i sustina ideea!!!


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version