Guvernatorul BNR, Presedintele si noi, restul societatii, am avut in fata doua scenarii pentru efectele in economie ale scaderilor de taxe. O varianta a guvernului care arata efecte pozitive pentru economie si o varianta a Consiliului Fiscal care arata opusul. Cum alegem intre cele doua? Cum alegem noi este irelevant. Conteaza cum au ales guvernatorul si presedintele. In ambele cazuri varianta Consiliului Fiscal a fost preferata. Eliminam motive politice sau prietenii personale ca motive care au stat la baza acestei alegeri. Ramane un singur criteriu: cei doi demnitari se regasesc in versiunea pe care Consiliul Fiscal o prezinta despre economia noastra, scrie Florin Citu pe blogul lui. Dupa cum am mai spustotul se reduce la o singura cifra, multiplicatorul fiscal. O cifra ce nu poate sa fie masurata in economie. Aici apare elementul subiectiv.
Estimarea acestei cifre se poate face de exemplu cu ajutorul unor modele care au la baza o teorie economica. Si aici apar tot felul de diferente intre teoria Neo-Keynesista peferata bancilor centrale si restul teoriilor. Sau putem sa folosim un model empiric si lasam datele sa vorbeasca fara niciun fel de influenta teoretica. Ameble variante au fost ignorate din dezbaterea de al BNR. Mai exista si varianta adoptata de CF si insusita de guvernator si presedinte: pe baza unor criterii generale care descriu o economie la un moment dat. Cred ca in dex la definitia cuvantului subiectiv gasiti exact aceasta explicatie.
Cei de la CF au fost transparenti si au explicat cum au ajuns la un multplicator fiscal de 0.4 vs un multiplicator fiscal al guvernului de 1.3. O cifra mai mare arata efecte pozitive pentru economie. Peste 1 putem spune ca reducerea de taxe “se plateste singura”.
Asadar, astazi o sa va arat cum sa va calculati propria versiune de multiplicator fiscal. Dupa aceea ar fi bine sa o trimiteti si la BNR si la Cotroceni. Intodeauna mai multe opinii sunt mai bune decat una sau doua. Pana sa va arata metoda vreau sa fac din nou o precizare: MULTIPLICATORUL FISCAL ESTE ZERO INTR-O ECONOMIE CU POLITICA MONETARA INDEPENDENTA-politica fiscala nu poate sa fie folosita pentru a destabiliza economia in aceasta lume cu politica monetara independenta. Inca un lucru, nu cred ca exista multplicator fiscal.
Si acum sa trecem la calcule. Mai intai o sa va prezint criteriile. Unde sunteti de acord puneti 1 si unde nu puneti 0.
Deschiderea comercială scăzută: O economie este relativ închisă dacă ponderea importurilor în cererea internă este, în medie, mai mică de 30% pe parcursul ultimilor 5 ani.-
Rigiditate ridicată a pieței muncii: piața muncii din țara analizată este puternic reglementată.
Stabilizatori automați reduși: stabilizatorii automați cuantificați prin ponderea cheltuielilor publice în PIB nominal sunt „mici” (de exemplu, pondere mai mică de 0,4).
Curs de schimb fix sau cvasi–fix: regimul de curs de schimb nu este în totalitate flexibil.
Nivel scăzut al datoriei publice: datoria publică se situează sub nivelul considerat în general „sigur” de către piețele financiare; în cazul țărilor emergente un nivel de 40% poate fi utilizat ca nivel de referință
Management eficient al cheltuielilor și veniturilor publice.
La sfarsit faceti totalul si va uitati in tabelul de mai jos sa vedeti ce multplicator fiscal corespunde. De exemplu eu am avut 4 puncte si pentru acest rezultat corespunde un multplicator fiscal de 0.6.
Dupa ce am aflat care este multiplicatorul fiscal il ajustam cu conditiile economice curente. Aici este putin mai greu dar si mai subiectiv. In cazul meu eu cred ca economia este inca sub potential si am ajustat multiplicatorul cu 30% in sus .Am mai adaugat 30% pentru politica monetara prociclica (vezi la sfarsitul opiniei o explicatie). In final rezultatul meu este un multiplicator fiscal de 1 vs cel al CF de 0.4.
Al tau care este?
>
Cum se calculeaza ajustarea multplicatorului fiscal:
– Ajustarea în funcție de ciclul economic: dacă economia se regăsește în punctul minim al ciclului economic (output gap negativ maxim), capetele intervalelor multiplicatorilor trebuie majorate cu 60%. Dacă economia se regăsește în punctul maxim al ciclului economic (output gap pozitiv maxim), capetele intervalelor multiplicatorilor ar trebui reduse cu 40%. Atunci când output gap-ul aproape de zero, nu trebuie operate ajustări. Pentru orice situație intermediară se recomandă interpolarea lineară.
– Ajustarea în funcție de poziția politicii monetare: dacă politica monetară este perfect acomodativă (Banca Centrală nu reacționează la modificările fiscale prin majorarea ratei dobânzii), atunci capetele intervalelor multiplicatorilor se majorează cu 30%. (sursa:consiliul fiscal)
Sursa: CF si calcule proprii
0
0
