"Veniturile bugetare din TVA au crescut cu 1% an/an la 4.7 miliarde RON, evolutie care exprima faptul ca impactul reducerii TVA la alimente si servicii de alimentatie (de la 24% la 9% incepand cu 1 iunie) a fost absorbit, atat prin accelerarea vanzarilor, dar si prin masurile de fiscalizare mai activa a economiei informale", se arata intr-un raport de miercuri al Bancii Transilvania, raport coordonat de economistul sef Andrei Radulescu. Ministerul Finantelor Publice (MFP) a comunicat datele privind executia bugetara din iulie si primele sapte luni ale anului, cifrele aratand ca veniturile statului au crescut cu 8.4% an/an in iulie, la 22.2 miliarde RON (nivel maxim istoric). Se noteaza dinamica veniturilor nefiscale (in crestere cu 41.2% an/an, la 3.5 miliarde RON), dar si a sumelor primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare (in urcare cu 70.4% an/an, la 1.3 miliarde RON).

Andrei Radulescu, BTFoto: LinkedIn

"Pe de alta parte, veniturile fiscale au consemnat un avans de doar 3.1% an/an (la 12.5 miliarde RON), dat fiind ca dinamica incasarilor din impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri de capital (+7.7% an/an, la 5.1 miliarde RON) a fost contrabalansata de stagnarea incasarilor din impozite si taxe pe bunuri si servicii (la 7.2 miliarde RON) si scaderea veniturilor din impozite si taxe pe proprietate (cu 4% an/an, la 0.2 miliarde RON)", mai noteaza autorii raportului.

Veniturile din contributii de asigurari au scazut cu 2.3% an/an, la 4.9 miliarde RON.

Pe de alta parte, cheltuielile bugetare au crescut cu 5.4% an/an, la 19 miliarde RON. Cheltuielile de personal, de capital, transferurile si cheltuielile cu bunuri si servicii au consemnat ritmuri anuale de crestere de 4.4%, 6.8%, 7.6%, respectiv 8.2%. Pe de alta parte, cheltuielile cu dobanzi si cu subventii au scazut cu 9.5% an/an (la 1 miliard RON), respectiv cu 20.4% an/an (la 0.3 miliarde RON) in iulie.

Astfel, din executia bugetara pe luna iulie a rezultat un excedent de 3.2 miliarde RON (in intensificare cu 30.4% an/an) (reprezentand 0.5% din PIB).

In perioada ianuarie-iulie veniturile publice au crescut cu 9.9% an/an, la 132.8 miliarde RON. Veniturile fiscale au urcat cu 11.8% an/an, la 81.7 miliarde RON, notandu-se dinamica incasarilor din impozitul pe profit (10.7% an/an), impozitul pe salarii si venit (+13.3% an/an) si TVA (+15.5% an/an). De asemenea, veniturile nefiscale au crescut cu 18.1% an/an, la 12.5 miliarde RON, in timp ce sumele primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare au urcat cu 52.4% an/an, la 5.3 miliarde RON.

Pe de alta parte, incasarile din contributii de asigurari au scazut cu 1.5% an/an, la 32.6 miliarde RON.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 2.9% an/an, la 125.4 miliarde RON, avansul cheltuielilor curente cu 4% an/an (la 121.1 miliarde RON) fiind contrabalasant de declinul cheltuielilor de capital (cu 15.1% an/an, la 5 miliarde RON).

In categoria cheltuielilor curente se observa cresterea componentelor cheltuieli de personal si transferuri (cu 5.1% an/an, respectiv 7.2% an/an) si scaderea componentelor bunuri si servicii, subventii si dobanzi, cu ritmuri anuale de 0.9%, 1.5%, respectiv 8.1%.

Prin urmare, bugetul de stat a inregistrat un excedent de 7.4 miliarde RON in primele sapte luni ale anului (comparativ cu un deficit de 1 miliard RON in perioada similara din 2014), reprezentand 1.06% din PIB.

Din analiza executiei bugetare in primele sapte luni ale anului se noteaza faptul ca reducerea TVA la alimente si servicii de alimentatie (de la 24% la 9% incepand cu 1 iunie) a fost contrabalansata de dinamizarea vanzarilor si de ameliorarea actului de fiscalizare. Totodata, accelerarea economiei se resimte la nivelul impozitelor directe. De asemenea, investitiile publice par sa fi inflexionat (dupa cum se poate nota in ultimul grafic din dreapta). Pe de alta parte, se noteaza majorarea cheltuielilor cu personal si a transferurilor inainte de alegerile generale programate pentru 2016.

In scenariul macroeconomic central revizuit recent previzionam un deficit bugetar de 1% din PIB in 2015. Acest scenariu nu ia in considerare prevederile din Noul Cod Fiscal (care a fost trimis spre reexaminare in Parlament), conchide raportul BT.