Dupa esecul numirii managementului privat la companiile de stat, Ministerul Finantelor vrea sa amendeze legea privind guvernantei corporatiste a companiilor de stat, propunand miercuri o serie de amendamente la OUG 109 prin care sa readuca pe linia de plutire sectorul firmelor de stat. (Vezi amendamentele in atasament). "Nu exista o institutie responsabila in mod clar de monitorizarea generala a implementarii Ordonantei. Nu exista termene limita sau sanctiuni aplicate pentru nerespectare. Agentii de implementare nu au stimulentele corespunzatoare pentru a favoriza implementarea. Din contra, este posibil ca ministerele de resort sa fie interesate mai degraba de mentinerea situatiei actuale. OUG 109/2011 a fost un soc semnificativ pentru elitele politico-industriale care controlau intreprinderile de stat", se arata intr-un Raport de evaluare a implementarii OUG (vezi documentul in articol).

HotNews.roFoto: Hotnews

Posibile explicatii ale impasului aparent al OUG 109/2011, potrivit unui Raport de evaluare a implementării OUG 109/2011, raport coordonat de Aurelian Dochia:

  •  Asteptari nerealiste. Ordonanta a fost promovata in mass-media ca oferind un remediu sigur si rapid pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta sectorul IS. Asteptarile erau ridicate si dezamagirea inevitabila. In mod evident, este gresit sa presupunem ca prin simpla schimbare a consiliilor de administratie si a directorilor vor disparea probleme acumulate pe parcursul multor ani. In loc de a prezenta OUG 109/2011 ca pe o solutie rapida de rezolvare a problemelor IS, autoritatile ar trebui sa o descrie ca o parte dintr-un proces mai vast si pe termen mai lung de consolidare a administratiei publice.
  •  Probleme legate de asumarea Ordonantei. Acesta este, fara indoiala, cel mai esential si mai neglijat aspect privind implementarea OUG 109/2011. Nu exista o institutie responsabila in mod clar de monitorizarea generala a implementarii Ordonantei. Nu exista termene limita sau sanctiuni aplicate pentru nerespectare. Agentii de implementare sunt entitati centrale de guvernare care nu au stimulentele corespunzatoare pentru a favoriza implementarea. Din contra, este posibil ca ministerele de resort sa fie interesate mai degraba de mentinerea situatiei actuale.
  • Responsabilizare. Lipsa de asumare are ca efect o lipsa de responsabilizare. Cine este de vina daca OUG 109/2011 nu este implementata corespunzator ? Din moment ce obligatiile sunt distribuite la nivelul mai multor agenti, responsabilitatea este diluata. In conditiile in care perceptia dominanta este aceea ca ministrii sunt scosi in mare parte din deciziile legate de guvernanta IS, acestia nu pot fi trasi la raspundere.
  •  Confuzie la nivelul rolurilor exercitate. Entitatile care exercita rolul de proprietar al companiilor de stat (ministerele de resort sau institutiile echivalente) au de fapt mai multe roluri simultan, de la stabilirea strategiilor sectoriale si a politicilor industriale de ansamblu la privatizarea unor intreprinderi. Drept urmare, acestea pot avea interese conflictuale in legatura cu aspecte diferite si pot sacrifica obiectivele unei guvernante corporative bune pentru alte prioritati.  
  • Limite in constructia cadrului institutional. Cadrul de guvernanta a IS nu se limiteaza la selectia, numirea si remunerarea consiliilor ¬ aspecte pe care le trateaza OUG 109/2011. Pentru ca consiliile de administratie sa functioneze corespunzator, trebui sa existe o contraparte, proprietarul/statul, capabila sa stabileasca criterii de performanta adecvate, sa monitorizeze indeplinirea lor, sa analizeze si sa puna in aplicare mecanisme adecvate de stimulare care sa reponsabilizeze in mod adecvat organele de conducere ale intreprinderilor de stat. Toate acestea necesita dezvoltarea unei expertize considerabile in toata administratia publica. OUG 109/2011 nu incearca sa defineasca un astfel de sistem global in afara companiei. 

"OUG 109/2011 a fost un soc semnificativ pentru elitele politico-industriale care controlau IS. Au iesit la lumina, au fost analizate si puse sub semnul intrebarii anumite modele de functionare la nivelul companiilor de stat si reteaua lor de relatii cu institutiile publice - ceea ce a constituit un prim pas necesar pe calea identificarii unor mecanisme mai bune de guvernanta corporativa", se mai arata in Raportul de evaluare.

In Romania exista un numar foarte mare de intreprinderi de stat (IS). Conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru sfarsitul lunii iunie 2014, autoritatile centrale si locale detin participatii majoritate in 1525 de intreprinderi, dintre care 235 sunt inactive.

Exista 247 de IS (intreprinderi de stat) active subordonate diferitelor institutii din administratia centrala si 1051 de intreprinderi active in portofoliul administratiilor locale. Numarul este semnificativ mai mare decat cel din tarile OCDE, se mai spune in Raportul de evaluare citat..

Citeste alaturat Raportul de evaluare integral:

documente

Finalreport109

(7 Oct 2015) DOC, 421KB

Situatia este complicata si mai mult de structura complexa a sectorului IS, care include o varietate mare de industrii, diferite tipuri de structuri corporative, dimensiuni si situatii financiare. Un numar semnificativ de IS sunt in insolventa, faliment sau nu sunt viabile . Multe IS au un nivel redus de performanta, iar sectorul in ansamblu constituie o povara pentru finantele publice.

Dupa aproximativ trei ani de la adoptarea Ordonantei, progresul inregistrat este dezamagitor. Procesul de selectie si numire a conducerii s-a realizat in 33 de intreprinderi mari. Insa majoritatea consiliilor de administratie astfel numite au fost curand desfiintate din diferite motive. Membrii consiliilor de administratie care au fost inlaturati din aceste functii au fost inlocuiti cu membri interimari si in peste 200 de intreprinderi din portofoliul administratiei centrale procesul de selectie si numire nici macar nu a inceput.

Cateva date si cifre privind firmele de stat romanesti:

  • Potrivit Raportului asupra stabilitatii publicat marti de BNR, rolul companiilor de stat in economie a continuat sa scada (ponderea lor in totalul cifrei de afaceri reducandu-se de la 4,6% in anul 2013 la 4% in anul 2014). N
  • umarul salariatilor a scazut cu 3% in ultimul an, iar vanzarile cu 9% in acelasi interval.
  • Firmele de stat au o rentabilitate a capitalului de 5.2%, mai putin de jumatate din media rentabilitaii pe total economie (11.2%) si au in general dificultati mai mari comparativ cu celelalte firme din economie in a-si incasa creantele. Termenul de recuperare al creantelor in cazul firmelor romanesti de stat este de circa 144 de zile (fata de cazul firmelor private, unde e de 91 de zile).
  • De asemenea, firmele de stat isi achita semnificativ mai rau decat firmele private obligatiile fata de partenerii comerciali, mai arata datele Bancii Nationale. 
  • Intreprinderile de stat cumuleaza 27,4% din restantele totale ale companiilor nefinanciare fata de bugetul de stat (in decembrie 2014). Intreprinderile de stat cu rezultat net negativ cumuleaza pierderi in valoare de 3 miliarde lei (aproximativ 0,7 miliarde euro).
  • Profiturile firmelor de stat s-au concentrat in patru companii energetice care au beneficiat de dereglementarea preturilor la electricitate si gaze naturale, in timp ce celelalte au continuat sa inregistreze pierderi, in cea mai mare parte. Pierderile si arieratele se concentreaza in doar cateva IS din sectoarele transporturi si energie (producatori de energie pe baza de carbune). Slabiciunea financiara a acestora ramane o povara pentru bugetul de stat. Imbunatatirea eficientei operationale a unor IS mari va necesita o restructurare agresiva si, in unele cazuri, lichidarea. (Raport FMI)
  • Guvernanta corporativa a IS a suferit o inrautatire in anul 2014, reflectata prin interventia puternica a ministerelor de linie in deciziile IS. Pe viitor, implementarea stricta a principiilor bunei guvernante, sprijinita de un cadru legislativ puternic si un mecanism eficient de implementare, sunt conditii necesare pentru recastigarea credibilitatii reformelor. Acest lucru presupune de asemenea adoptarea legii guvernantei corporative a intreprinderilor de stat (IS) pe baza  recomandarilor recente ale Bancii Mondiale (Raport FMI)