Patronatele bancare au transmis Presedintelui Romaniei si Guvernatorului BNR un protest in 24 de puncte impotriva legii "darii in plata". Legea va produce instabilitatea prelungita a sistemului bancar, spun autorii

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:22 Economie | Finanţe & Bănci

Daca legea va fi adoptata, debitorii bancilor vor putea inmana bancilor cheile casei, scapand de datorie
Foto: Hotnews
"​Consiliul Patronatelor Bancare din Romania – CPBR, ale carei banci membre detin peste o treime din activele intregului sistem bancar din Romania, isi exprima surprinderea fata de modalitatea total netransparenta de avizare favorabila de catre Comisia pentru Buget, Finante si Banci a Camerei Deputatilor a „Proiectului de Lege privind darea in plata a unor bunuri imobile”. Daca va fi promulgat in actuala forma, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinte negative ireversibile cuantificate in instabilitatea prelungita a sistemului bancar si reducerea drastica in viitor a accesibilitatii creditelor imobiliare si ipotecare pentru consumatorii din Romania, in special tinerii si tinerele familii", se arata in demersul patronatelor din banci.

Proiectul a trecut de Comisia pentru Buget, Finante si Banci a Camerei Deputatilor, a anuntat, pe contul sau de Facebook, unul dintre initiatorii proiectului, deputatul PNL Daniel Catalin Zamfir. Legea a primit  marti un aviz favoranil de la Comisia de buget, proiectul trecand luna trecuta si de Senat, dar Camera Deputatilor este for decizional. Practic, daca legea va fi adoptata, o persoana fizica care nu mai poate onora plata ratelor la un credit, poate ceda bancii bunul ipotecat iar datoria sa se stinga.

De asemenea, modalitatea total netransparenta de avizare este de natura sa atraga dupa sine notificarea organismelor europene in vederea declansarii procedurii de infringement intr-un moment cand sistemul bancar urmareste cu prioritate conlucrarea, nicidecum consultarea cu autoritatile legislative pentru identificare solutiilor viabile de stabilitate economica intr-un mediu economic si geopolitic complex.
 
Astfel, reclamam in mod particular urmatoarele aspecte critice, urmand a detalia pe larg pozitia noastra in cadrul intregii sesizari:
I.    In forma sa actuala, legea va genera inasprirea creditarii ipotecare pana la un nivel care va restrictiona drastic accesul la credite ipotecare; subliniem in mod particular faptul ca tinerii din Romania au, conform statisticilor Eurostat, una dintre cele mai dramatice situatii locative din UE (siguranta si confortul precar al locuintelor, imposibilitatea de a se muta din casa parintilor, etc). Paradoxal, legea va afecta exact aceasta categorie afectata in mod particular de conditiile socio-economice actuale;

II.    In forma actuala, legea se suprapune nejustificat legislatiei privind insolventa persoanelor fizice, excedand cadrul de aplicare a directivelor europene si creand pericolul real al notificarii de infringement contra statului roman. Mai mult, aplicarea legii la contractele in curs de derulare incalca flagrant regulile stabilite prin Codul Civil referitoare la aplicarea legii civile in timp;

III.    In forma actuala, beneficiarii reali ai sai se vor dovedi a fi mai curand dezvoltatorii imobiliari individuali, avand in vedere atat faptul ca persoanele fizice aflate in dificultati de a plati creditul de casa considera parasirea casei drept ultima optiune, cat si faptul ca programele si ofertele de refinantare si ajustare a dobanzilor derulate in prezent de sistemul bancar fac posibila reducerea sarcinii financire lunare la niveluri injumatatite fata de momentul contractarii creditului in perioada de avant economic;

IV.    Nu in ultimul rand, in forma sa actuala, legea promoveaza indisciplina contractuala, legitimand instabilitatea si imprevizibilitatea legislativa referitoare la mecanismele normale de piata, ceea ce este de natura a crea prejudicii serioase increderii investitorilor si stabilitatii sistemului bancar din Romania.

Detaliem in cele ce urmeaza pozitia noastra ampla pe margine acestei teme.

Desi acest proiect de lege nu se afla pe ordinea de zi a Comisiei ieri, 10 noiembrie a.c., acesta a intrat in discutie prin suplimentarea ordinii de zi. Chiar daca nu este obligata prin lege sa faca acest lucru, consideram ca o consultare serioasa a comunitatii bancare pentru un proiect de lege care prezinta riscuri sistemice deosebite, ar fi fost absolut necesara macar la nivelul Comisiei care are ca obiect de activitate inclusiv activitatea bancara, pe langa  echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi si scont.

Desi CPBR s-a exprimat in doua randuri prin scrisori trimise autoritatilor statului – in lunile iunie si iulie a.c. - pe marginea acestui proiect de lege privind „Darea in Plata”, demersurile noastre privind organizarea de consultari au ramas fara niciun rezultat. Pana acum, singura oportunitate pentru a ne exprima opiniile relativ la acest proiect de lege s-a irosit in timpul unei asa-zise dezbateri organizata in data de 23 iunie a.c., de domnii Gheorghe Piperea si Daniel Zamfir la Palatul Parlamentului, in fapt un demers lipsit de o abordare practica, constructiva, care nu a pus accentul pe o consultare propriu-zisa, dialogul cu participantii din sistemul bancar si respectiv reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei si analiza propunerilor acestora lipsind cu desavarsire.  

Relativ la afirmatiile initiatorilor proiectului de lege, consemnate ca atare de mass-media, cum ca acest proiect de lege vine chiar in ajutorul bancilor, carora le-ar diminua pierderile cu creditele neperformante, acestea sunt false. Astfel de afirmatii nu urmaresc decat sa instileze in mentalul colectiv ipoteza ca de fapt bancile sunt ajutate prin acest proiect de lege si, cu toate acestea, refuza acest ajutor generos din motive de natura oculta. Un ajutor, am spune noi cu permisiunea Dumneavoastra, acordat „cu de-a sila”, pentru ca bancile nu  s-ar opune unui asemenea proiect de lege daca acesta ar contribui cu adevarat la diminuarea creditelor neperformante si la reasezarea pietei imobiliare!

Desi suntem constienti ca afirmatii de genul cum ca acest proiect de lege s-ar „inscrie in trendul directivelor UE” sau ca ar fi „deblocata piata imobiliara” nu sunt decat demersuri subiective pentru a justifica un proiect de lege ce presupune riscuri majore la nivelul sistemului bancar, al creditarii si al stabilitatii economiei in general, le vom trata si pe acestea in a doua parte a acestei sesizari.

Inainte de a reitera punctual pozitia noastra relativ la acest proiect de lege, permiteti-ne sa subliniem surprinderea noastra ca acest proiect de lege este grabit in mod vadit, desi debitorii care au cu adevarat probleme de solvabilitate nu au apucat inca sa beneficieze de implementarea Legii Insolventei Persoanelor Fizice, care ar trebui sa inceapa sa produca efecte incepand cu sfarsitul acestui an. Daca un asemenea proiect de lege privind „Darea in Plata” va fi adoptat si promulgat cu celeritate, ne intrebam care este sensul dezvoltarii unui intreg mecanism privind procedura insolventei persoanei fizice? In acest contex, dorim sa subliniem faptul ca mecanismul sus-mentionat a fost dezvoltat impreuna cu specialisti ai Minsterului Justitiei si ca obiectivul principal este ajutorarea persoanei fizice supraindatorate, intr-un mod echilibrat, care sa asigurare atat salvagardarea „insolventului” prin stergerea datoriilor, bineinteles dupa epuizarea tuturor celorlate alterantive de acoperire a datoriilor, cat si protejarea mediului economic, evitand potentiale dezechilibre.

Explicatiile initiatorilor, cum ca diferenta dintre proiectul de lege privind „Darea in Plata” si Legea Insolventei Persoanelor Fizice consta in faptul ca prin proiectul de lege debitorul aflat in dificultate de plata n-ar mai purta „stigmatul de insolvent”, ci ar putea ulterior „darii in plata” sa se imprumute din nou in conditiile actuale de piata, ne determina sa ne intrebam cui se adreseaza de fapt acest proiect: persoanelor fizice care au dificultati in a-si plati ratele la un credit cu care si-au cumparat un apartament, sau dezvoltatorilor imobiliari, persoane fizice, care au construit blocuri de locuinte sau au cumparat suprafete mari de teren?

Arbitrarul introdus de acest proiect de lege, prin care orice persoana fizica care se considera in dificultate de plata, poate apela la returnarea fara drept de apel din partea bancii a bunului ipotecat va crea situatii imposibil de cuantificat in acest moment, insa cu siguranta extrem de periculoase la nivelul intregii economii. Iar „schimbarea regulilor in timpul jocului” (a legilor, de fapt) consideram ca nu sunt de natura de a spori increderea investitorilor     in sistemul si climatul legislativ al Romaniei, avand in vedere gradul ridicat de impredictabilitate si lipsa de stabilitate.  
 
In sprijinul celor explicate mai sus, reluam mai jos principalele consideratii pe care le-am dezvoltat in sesizarile noastre anterioare:


1)    Aplicarea legii la contractele in curs de derulare incalca regulile stabilite prin Codul Civil referitoare la aplicarea legii civile in timp, conform carora actelor juridice li se aplica legea in vigoare la data incheierii acestora, iar nu o lege aparuta ulterior. In acelasi sens, Directiva 2014/17/EU, invocata in Expunerea de motive a Proiectului, prevede in mod expres in art. 43 alin. 1 ca „Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.”

2)    Proiectul impune stergerea datoriilor dupa transferul dreptului de proprietate asupra imobilului adus in garantie, ignorand faptul ca Directiva 2014/17/UE stabileste ca, daca dupa finalizarea procedurii de executare silita, o parte din datorie nu a fost achitata, statele membre trebuie sa asigure masuri in vederea facilitarii rambursarii, in masura in care partile contractante consimt la implementarea mecanismului de „dare in plata”, deci in niciun caz nu impune stergerea datoriilor.

3)    Eliminarea conditiei consimtamantului creditorului, necesar in mod normal pentru stingerea prin dare in plata a unei obligatii, reprezinta o alta prevedere a Directivei implementata in mod eronat, care stabileste ca debitorul poate executa o alta obligatie in locul celei asumate initial doar in masura in care exista acordul ambelor parti contractante, cum este prevazut inclusiv in art. 1492 din Codul Civil - “Darea in plata”.

4)    Trimiterea, prin Expunerea de motive, la art. 1634 din Codul Civil ca si temei legal al propunerii legislative este nejustificata. Dimpotriva, proiectul de lege vine in totala contradictie cu dispozitiile art. 1634 din Codul Civil. Acest articol reglementeaza imposibilitatea fortuita de executare si are in vedere liberarea debitorului in situatia in care acesta nu isi mai poate executa obligatia din cauza unei forte majore, a unui caz fortuit ori a altor evenimente asimilate acestora. Dincolo de caracterul discutabil al incadrarii situatiilor debitorilor in categoria fortei majore sau cazului fortuit, mentionam ca insusi art. 1634 Cod Civil instituie prin alin. 6 o importanta exceptie de la liberarea debitorului de datorii, respectiv: “Daca obligatia are ca obiect bunuri de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuita de executare”. In cazul de fata, fiind vorba de o datorie in bani (bunuri de gen), nu se poate vorbi de o aplicabilitatea a dispozitiilor art. 1634 alin. 1-5, respectiv nu se poate invoca o imposibilitate fortuita de executare. Pentru situatia debitorilor a caror situatie financiara s-a deteriorat, legiuitorul a reglementat in acest an o alta procedura, respectiv aceea a Insolventei Persoanei Fizice.

5)    Principiul statuat in Proiect este in contradictie cu principiile instituite de Codul Civil, generand o situatie inferioara pentru creditorul cu rang de preferinta fata de creditorul chirografar (in total dezacord cu institutia garantarii obligatiilor).

6)    Proiectul incalca si Regulamentul (UE) 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții, care prevede ca rambursarea sumelor datorate de imprumutat nu trebuie sa depinda de randamentul garantiei, ci de capacitatea reala a imprumutatului de a rambursa datoria din veniturile sale, care constituie elementul esential al analizei capacitatii de rambursare in baza careia institutia de credit aproba sau respinge solicitarea de creditare.

7)    Nu exista un studiu de impact care sa cuantifice consecintele de natura sociala si economica pe care le va produce adoptarea acestui Proiect. Datorita importantei sale, inclusiv a efectelor sistemice pe care le va produce, este obligatorie realizarea studiului de impact conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

8)    Proiectul va avea efecte negative inclusiv asupra consumatorilor, deoarece asemenea modificari imprevizibile si intempestive vor ingreuna in viitor accesul acestora la produsele de creditare, avand in vedere ca institutiile de credit vor fi nevoite sa identifice noi masuri de diminuare a riscului de neplata (e.g. un grad mai ridicat de acoperire cu garantii). Schimbarea modalitatii de rambursare si limitarea dreptului creditorilor de recuperare integrala a creantelor pentru contractele de credit existente in prezent in portofoliile acestora vor afecta siguranta activitatii de creditare si stabilitatea sistemului financiar-bancar.

9)    Apreciem ca interventia legiuitorului este necesara pentru stabilirea unui echilibru intre participantii la circuitul civil, insa prin Proiect se produce, in fapt, un dezechilibru in favoarea debitorilor. Chiar legislatia privind protectia consumatorilor (ce are ca scop declarat protectia consumatorilor) trebuie sa asigure un echilibru intre consumatori si profesionisti.

10)    Prevederile Directivei 17 sunt in deplin acord cu legislatia nationala care prevede deja aceasta posibilitate a partilor contractante. Avem in vedere dispozitiile art. 1492 din Nou Cod Civil intitulat “Darea in plata”, conform carora “Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar daca valoarea prestatiei ar fie egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la acesata. In acest din urma caz, obligatia se stinge atunci cand noua prestatie este efectuata.” Prevederea Codului Civil reprezinta o materializare a principiului de drept «pacta sunt servanda » conform caruia partile sunt tinute de obligatiile asumate in cadrul unui contract, executarea acestora fiind obligatorie, asa cum acestea au fost convenite si nu facultativa.

11)    Consideram ca prevederile Proiectului sunt contrare principiilor instituite atat de catre Codul Civil privind garantia comuna a creditorilor/cauzele de preferinta cat si de catre Codul de Procedura Civila, privind executarea silita, astfel:
 
  • Art. 2324 Cod Civil: debitorul, in eventualitatea initierii executarii creantei detinute de catre creditor impotriva sa, va raspunde “cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare”, ele servind drept «garantie comuna a creditorilor sai».
  • Art. 2327 Cod Civil: cauzele de preferinta sunt «privilegiile, ipoteca si gajul».
  • Art. 2345 Cod Civil:  Creditorul care se beneficiaza de o cauza de preferinta de tip ipoteca are dreptul “de a-si satisface creanta inaintea creditorilor chirografari”, bucurandu-se de un drept de urmarire respectiv de preferinta in executarea creantei sale.
  • Art. 702, Cod Procedura Civila, executarea silita inceteaza daca  “s-a realizat integral obligatia prevazuta din titlul executoriu (n.n contractul de credit), s-au achitat cheltuielie de executare precum si alte sume datorate potrivit legii”

12)    In Expunerea de Motive se mentioneaza ca proiectul de lege este in sensul protejarii dreptului la locuinta familiala a debitorului. Nu am regasit in cuprinsul proiectului de lege nicio prevedere care sa faca referire, direct sau indirect, la o astfel de protectie. Dimpotriva, prin incurajarea debitorilor in a preda bancilor imobilele ipotecate in contul obligatiilor lor de plata, se ajunge la efectul contrar, acela al ramanerii debitorilor fara locuinta, deoarece este stiut faptul ca majoritatea persoanelor fizice au adus in garantie imobilele in care locuiesc.

13)    De asemenea, precizarea din Expunerea de Motive conform careia “principiul raspunderii nelimitate reglementat de art. 2324 alin.2 din Codul Civil nu este in concordanta cu legislatia protectiei consumatorului”, o consideram neintemeiata deoarece, pe de o parte, legislatia privind protectia consumatorului nu are ca si scop inlaturarea tuturor principiilor aplicabile raporturilor civile si/sau comerciale si crearea unui drept paralel si, pe de alta parte, nu are ca scop principal iertarea de datorii a consumatorului.

14)    Codul Civil prevede deja un mecanism de preluare a bunului ipotecat in contul creantei, mecanism ce are in vedere interesele tuturor partilor care ar putea fi afectate de o astfel de masura (art. 2460 coroborat cu prevederile art. 2450), respectiv creditorul, constituitorul sau succesorii in drepturi ai acestuia, debitorul, codebitorul, fidejusorul, alti creditori ipotecari, alte persoane care au un drept sau o pretentie asupra bunului. Proiectul de lege nu tine seama de persoanele care ar putea avea un drept sau un interes in legatura cu imobilul.

15)    Impactul fata de consumatori pe care l-ar produce intrarea in vigoare a unui asemenea act normativ este unul semnificativ si cu efecte care nu ar mai fi in sprijinul relaxarii creditarii persoanelor fizice – viziune/cerinta ce este propagata de BNR; efectul produs va fi cel de subminare a viabilitatii activitatii bancare.

16)    Avand in vedere ca va fi afectata calitatea portofoliului din perspectiva limitarii potentialului in activitatea de recuperare, institutiile de creditare vor deveni, in mod natural, mult mai restrictive in ceea ce priveste conditiile de acces ale consumatorilor la creditele destinate persoanelor fizice. Astfel, printre cerintele previzibile pentru accesarea creditelor ca urmare a adoptarii unui asemenea act normativ, pot fi (i) suplimentarea garantiilor: solicitarea mai multor garantii decat se solicita in prezent pentru credite similare, ceea ce ar putea conduce la o practica justificata de supragarantare a creditelor, (ii) sumele acordate cu titlu de credit vor fi mai mici, (iii) avansurile care se vor solicita vor fi mult mai mari si (iv) dobanzile vor fi mai mari. 
17)    Restrictionarea conditiilor de creditare va surveni cu scopul de a restabili echilibrul din punct de vedere al protectiei versus deteriorarea calitatii portofoliului de credite acordate persoanelor fizice. In plus, vor aparea plafonari ale valorilor maxime pe care consumatorii le-ar putea obtine prin contractarea de credite.

18)    Pentru buna intelegere, cerintele suplimentare din partea bancilor vor deveni o consecinta fireasca si justificata, intrucat din proiect rezulta ca unui creditor ce beneficiaza de o cauza de preferinta i se creaza o situatie inferioara prin comparatie cu cea a unui creditor chirografar, care se bucura in continuare de prerogativa de urmarire a intregului patrimoniu al debitorului, in timp ce creditorul garantat este limitat in recuperarea creditului din bunul imobil adus in garantie, care poate deveni in timp insuficient pentru acoperirea creantei. Astfel, echilibrarea portofoliului poate rezulta inclusiv in costuri mai mari aplicate clientilor buni-platnici.

19)    Adoptarea Proiectului de Lege consideram ca ar putea conduce inclusiv la saturarea pietei imobiliare, chiar la un potential dezechilibru la nivel macroeconomic, din moment ce s-ar ajunge la o rambursare a creditului in imobile si nu in prestatii de ordin pecuniar. “Invadarea” pietei imobiliare cu proprietati “abandonate” de catre debitorii bancilor va conduce la scaderea preturilor si va afecta cel mai probabil intregul sector al constructiilor dar si al sectoarelor adiacente cu efecte (ce nu au fost cuantificate) la nivelul intregii economii.

20)    In mod incontestabil, vor exista pierderi financiare considerabile la nivelul sistemului bancar determinate atat de datoriile supuse stergerii cat si a iminentei imposibilitatii de valorificare a imobilelor «date in plata»; pierderile sistemului bancar vor creste si datorita obligatiei de provizionare pe intreg portofoliul de credite garantate a riscurilor suplimentare induse de acest proiect de lege.

21)    Deoarece textul legii nu face nicio mentiune cu privire la situatia financiara reala a debitorului care ar putea sa utilizeze procedura de dare in plata, acest lucru conduce la concluzia ca orice imprumutat poate, in orice moment, sa predea bancii bunul imobil ipotecat, indiferent daca este sau nu solvabil si chiar daca nu a ajuns intr-o situatie de restanta si/sau de dificultate financiara. Se deschide astfel calea utilizarii abuzive, de catre debitori, a unei astfel de proceduri.

22)    La momentul acordarii creditelor, bancile sunt obligate sa analizeze veniturile solicitantilor si gradul lor de indatorare, tocmai pentru a stabili daca exista sau nu sursa de rambursare a creditului. Ipoteca asupra imobilului nu reprezinta o sursa de rambursare. Sursa de rambursare trebuie sa fie diferita de garantie tocmai pentru ca rolul acestora este diferit. De aceea, apare ca firesc dreptul creditorului de a urmari in continuare veniturile intrucat tocmai acestea au fost avute in vedere ca si sursa de rambursare la momentul acordarii creditului.

23)    Nu in ultimul rand, dorim sa atentionam asupra faptului ca un mecanism similar celui prezentat in cadrul Proiectului exista deja in Spania (introdus prin Decretul 6/2012 privind masuri de protectie aplicabile debitorilor ipotecari lipsiti de mijloace financiar adecvate) insa accesarea acestuia din urma este supusa unor conditii deosebit de restrictive,  din ratiunile expuse anterior.
Pe scurt, mecanismul implementat in Spania presupune:

(i)    Instituirea unor criterii de acces precum somajul debitorului si a membrilor familiei sale (cu care acesta gospodareste); obligatiile de plata provenite din credit depasesc 60% din venitul net al familiei ; membrii familiei nu detin alte bunuri susceptibile de valorificare in vederea acoperirii creantei ; ipoteca a fost instituita asupra singurului imobil detinut in proprietate iar creditul a fost contractat in scopul achizitionarii acestuia; eventualii participanti la credit indeplinesc conditiile mentionate anterior.
(ii)    Adoptarea de solutii alternative de recuperare a datoriei, dincolo de executarea silita obisnuita, urmata de o iertare partiala de datorie in acele cazuri in care restructurarea nu a dat rezultatele scontate respectiv de aplicare a mecanismului de datio in solutum, va avea loc doar in cazul in care debitorul indeplineste conditiile de acces iar creditorul a optat pentru inrolare in Codul de Bune Practici (toate masurile de ajutorare+ conditiile de acces sunt prevazute in acest document).
(iii)    Masurile de ajutorare prevazute de Codul de Bune Practici pot fi aplicate in masura in care imobilul achizitionat prin credit nu depasesete anumite limite valorice, diferentiate in functie de unitatea administrativ-teritoriala in care este localizat respectiv de numarul de locuitori.

Pentru a concluziona, mecanismul iertarii de datorie dublat de predarea bunului este aplicat doar ca ultima solutie, in cazuri bine determinate (aplicand criterii suplimentare celui de «persoana fizica» ) in care necesitatea de interventie este clara si chiar si in eventualitatea indeplinirii tuturor acestor conditii, criteriu decisiv este aderarea creditorului la prevederile Decretului prin acceptarea Codului de Bune Practici (practic este vorba despre acceptarea operatiunii de dare in plata de catre creditor prevazut si de Codul Civil).

24)    Nu in ultimul rand, avand in vedere ca proiectul de lege nu exclude aplicarea sa la creditele acordate in cadrul unor programe guvernamentale (ex. Prima Casa), consideram ca e extrem de importanta efectuarea unei analize care sa stabileasca impactul asupra acestora.


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
7254 vizualizari
  • +6 (12 voturi)    
    in america se intampla deja asta (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:30)

    ember [utilizator]

    in plus e o chestiune de bun simt sa nu te mai vaneze cineva dupa ce ti-au luat si casa.
    • -2 (6 voturi)    
      Bun simt in contracte? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:04)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui ember

      Sunt curios unde e trecuta clauza intr-un contact oarecare ca bunul simt se aplica in cazurile A, B sau C.
    • 0 (8 voturi)    
      dezinformezi (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:10)

      demaGOGU [anonim] i-a raspuns lui ember

      in America iti iau casa si apoi te urmaresc in continuare ptr restul de mortgage.

      no easy tricks out.
    • +2 (4 voturi)    
      continuare (Joi, 12 noiembrie 2015, 0:00)

      opinius [utilizator] i-a raspuns lui ember

      Ce o sa facem atunci? pai cei care suntem solvabili si vrem sa platim in continuare casa cumparata vom plati mai mult. Pana sa ne creasca rata (efectul se propaga in timp) cei "eliberati" de creditul impovarator vor incerca sa-si ia un nou credit, vor cumpara o locuinta mai ieftina (la pretul de acum, la dobanda de acum) vor face ceva vanzari dezvoltatorilor imobiliari si vor trai o vreme cu impresia ca au rezolvat o problema.

      In scurt timp, insa, cresterea Robor (sau a altor dobanzi la care se imprumuta bancile din Romania) ii va lovi din nou. Nimeni nu poate estima daca va fi la fel de rau sau mai rau, dar cu cetitudine ii va lovi.

      Ce am rezolvat? Am pus cateva banci pe butuci, am diminuat capacitatea de creditare a altora (si deci a economiei) am marit ratele la credite, dar am dat o scurta si mica gura e aer dezvotatorilor... Oare merita?

      Cu falimentul personal, e alta poveste. Cu el sunt de acord.
  • +6 (12 voturi)    
    sunt niste escroci (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:42)

    cris [anonim]

    Sigur ca au reactionat, pentru ca s-ar termina cu abuzurile lor, in cazul promulgarii legii. Vor sa linseze debitorii, sa le distruga ultima farama de speranta. NISTE ASASINI SI TERORISTI ECONOMICI, asta sunt acesti bancheri nenorociti.
  • +4 (10 voturi)    
    Banca plateste deciiile proaste (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:43)

    Cristian [anonim]

    Cand au evaluat bunurile, cine a facut asta? Banca. Acum banca, nu isi asuma nicio responsabilitate. Preturile au scazut, iar "prostu'" ce si-a luat credit si a platit atatia ani, nu are dreptul sa renunte cand nu mai poate platii. Ramane si fara casa, si fara banii platiti deja si ramane in continuare dator la banca pe viata. Banca sa isi asume deciziile.
    • -4 (8 voturi)    
      Banca a dat bani, nu case (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:06)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui Cristian

      Creditorul a luat bani cu care si-a cumparat ceva, are de dat bancii inapoi tot bani, nu? Daca imi iau un credit cu care imi cumpar o banana si mananc jumatate dau jumatatea ramasa bancii si am acoperit creditul? Sau televizorul? Iar daca televizorul la lansare costa de 3 ori mai mult decat dupa 2-3 ani, cum se intampla pe piata electronicelor, consider ca daca il dau inapoi acum s-a rezolvat?

      Doar de curiozitate, ca nu lucrez nici la banca si nu am nici credite.
      • +1 (3 voturi)    
        Pai stai nitel ca nu-i chiar asha (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:48)

        bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        Tu cind cumperi casa dai si un avans de 25%, iar banca vine cu un evaluator care teoretic stie cit valoreaza casa aia, banca ar trebui sa fie acoperita. Nu vad ce ce banca sa nu-si asume si ea un risc, atit timp cit are tot felul de comisioane de risc pe care le baga in contractele de creditare. Teoretic n-ar trebui sa fie greu ca banca sa vinda imobilul repede la 75 % din valoarea lui de piata.
        • 0 (2 voturi)    
          Teoretic ... (Joi, 12 noiembrie 2015, 0:09)

          opinius [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

          dar nu poti sa garantezi. Si nu poate nici cel mai bun evaluator. Cine poate estima care va fi valoarea unui bun peste cativa ani? Evaluatorul evalueaza la momentul acordarii creditului.

          Eu cred ca daca vom incerca sa fortam bancile sa-si assume riscuri care nu sunt in mod normal in competenta lor, se vor reorienta. Vor evalua pe viitor si acest risc, si el se va reflecta in dobanziile viitoare.

          Practic, banci doar atat stiu sa faca: sa se asigure ca mereu vor incasa dobanzi mai mari decat cele la care se imprumuta ele.

          ce este asa de greu de prevazut despre care va fi urmatorul pas al bancilor?
          • 0 (2 voturi)    
            e nitel mai complicat de atit (Joi, 12 noiembrie 2015, 10:41)

            bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui opinius

            Hai sa ne intelegem.... riscuri sunt in orice conditii. Se poate intimpla ca clientul sa isi piarda serviciul si sa nu mai poata plati, sau sa devina infirm si sa nu mai poata lucra.

            Acum, daca banca nu isi asuma nici un risc in ce priveste evaluarea si recuperarea banilor, s-a ajuns ca apartamentul gajat sa fie vindut la firme specializate cu 60% din valoarea de piata. Firme care le vind la licitatie, farra sa-si bata capul cu clienti care sa vada imobilul. Sau masini vindute la fel, la pret de nimic, pe ideea ca restul banilor ii scot de la client.

            Daca vor fi nevoite sa isi asume si riscul de a se vedea cu bunul gajat in brate, atunci vor fi mult mai atente si cu evaluarea, si cu avansul necesar, si cu valorificarea ulterioara a bunurilor.

            Acum bancile sunt atit de aberante, incit inclusiv la leasing, unde teoretic eu inchiriez masina 5 ani dupa care masina de vine a mea, deci si in acest caz banca ma poate urmari daca nu-si recupereaza prejudiciul.

            In concluzie, o astfel de masura va frina nitel creditarea, dar va oliga bancile sa fie mult mai atente cind dau un credit, ceea ce pe termen mulg ajuta economia sa aiba o evolutie mai degraba liniara decit cu cresteri si descresteri consecutive.
            • -1 (1 vot)    
              nu m-ar deranja daca s-ar frana nitel creditarea (Joi, 12 noiembrie 2015, 15:48)

              opinius [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

              daca asta s-ar face prin trierea clientilor cu risc, dar tare cred ca nu se poate face asa ceva.

              tare cred ca riscul va fi cuantificat mathematic prin marirea dobanzii (robor-ul), afectandu-i pe toti.

              O fi chiar asa de laudat?
              • 0 (0 voturi)    
                N-are treaba roborr-ul cu astea (Joi, 12 noiembrie 2015, 21:24)

                bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui opinius

                Robor-ul e un indice calculat de bnr ca fiind media dobanzilor la care se imrpumuta bancile intre ele.
            • +1 (1 vot)    
              despre ce risc vorbim in cazul de fata? (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 16:21)

              pehash [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

              riscul ca parlamentul sa dea o lege prin care modifica retroactiv contracte civile...

              daca se aplica legea asta nimeni nu isi va mai tine banii in depozite la banci romanesti care acorda credite.. riscul ca un idiot din parlament sa mai vina cu inca o lege ca asta va fi prea mare.

              "va frana nitel creditarea"?.. va bloca total creditarea. nici o garantie nu va mai fi suficienta.
    • +2 (4 voturi)    
      Banca nu e in pierdere (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:28)

      Claudolphy [utilizator] i-a raspuns lui Cristian

      Banca nu plateste nimic...a luat bani 8-9 ani si mai ia si de pe bunul ipotecat, deci nu este in pierdere, valoarea imprumutata si-o recupereaza.
      • 0 (2 voturi)    
        dar dobanda (Joi, 12 noiembrie 2015, 15:49)

        opinius [utilizator] i-a raspuns lui Claudolphy

        sau dobanda e oricum o nesimtire din partea bancii, care nu I se cuvine pentru ca e camatareasca...
  • -5 (11 voturi)    
    populism (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:45)

    alexandru [anonim]

    e o prostie. daca tu imprumuti pe cineva cu 10000 de euro pe cineva si el isi cumpara o chitara apoi cand ii ceri datoria inapoi el se razgandeste si iti da tie chitara - pe care tu nu ai dorit-o, nu ai ales-o de ce ai accepta asta?
    dincolo de aspectele morale consecintele sunt f previzibil, exact cum avertizeaza bancherii intr-un limbaj voalat. daca tu esti obligat sa primesti chitara vei mai imprumta pe cineva cu bani?
    nu vei prefera sa inchizi taraba si sa te muti in tari unde nu se voteaza populist. vor profita cativa smecheri iar debitorii de buna credinta vor suporta costuri marite.
    asta inseamna sa legiferezi ce iti doresti sau iti aduce voturi nu ceea ce e logic
    • +3 (7 voturi)    
      nu-i asa stimabile (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:57)

      BeadsMaster [anonim] i-a raspuns lui alexandru

      TU este cel care stabileste "chitara" si esti de acord cu ea. Nu-i dai banii pana nu vine cu actele acelei "chitari" care iti convine tie. Si, cand ii dai banii, stii foarte clar ca, daca nu ti-i mai da inapoi, ramai cu "chitara".
      Daca nu-ti convine, atunci nu faci imprumuturi.
      Asa se procedeaza in toate lumea, doar la noi era altfel, ca noi suntem mai prosti.
    • -1 (7 voturi)    
      total de acord (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:13)

      becere [anonim] i-a raspuns lui alexandru

      Ieri criticam acest proiect de lege si mi-am luat numai minusuri pe forum de la cei carora le place sa se imprumute si sa nu mai returneze datoria.

      Mai tovarasi, daca va imprumutati la banca de bani, nu tot bani trebuie sa inapoiati? Nu va alegeti singuri casa pe care-o cumparati cu creditul primit? Ce, banca va impune ce casa sa cumparati?

      Cand discutam de comisioane abuzive, de dobanzi discretionare, sunt de acord sa criticam bancile, dar acum patronatele bancare au demonstrat in mod impecabil ca propunerea legislativa este aberanta, ilegala si neconstitutionala. In loc sa criticati parlamentarii pentru gafa jalnica pe care au comis-o, voi ii laudati? Unde e spiritul strazii manifestat zilele acestea?
    • +1 (5 voturi)    
      pt populism (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:15)

      MIRELA [anonim] i-a raspuns lui alexandru

      total gresita chestia cu chitara. Ai avea dreptate, daca, imprumutul nu ar fi purtator de dobanda si tot felul de comisioane, comision de risc, de acordare, de administrare si modul de calcul al acestora. Daca ai imprumutat 10000 de eur sa-ti iei chitara si trebuie sa dai inapoi 10000 de eur si eventual o dobanda rezonabila este ok. ce spui. Dar cand tu ai platit deja 15000 de eur, din care principalul=creditul reprezinta
      2000 eur ce rezulta? ca mai ai 8000 de eur de dat, ca pot sa-ti puna sechestru (confiste) si chitara si te urmaresc pana cand vei plati si cei 8000 de eur pe care-i mai ai in sold- dupa calculele bancii!! Asa ca, mai putina rea vointa si un pic de luciditate. Nimeni nu vrea sa-si piarda casa pe care se poate sa o fi achitat cu varf si indesat! Dar sa o si pierzi si sa ramai si cu o datorie care vine din calcule academico-banchieresti...
    • +2 (6 voturi)    
      Este o prostie pentru cei minte ingusta!! (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:32)

      scosmin [utilizator] i-a raspuns lui alexandru

      si bineinteles pentru bancheri care nu mai pot sa-i jupoaie pe romani.

      Cei care vor da casele inapoi se afla in urmatoarea situatie:

      Au luat credite in 2007-2008.
      Sa presupunem ca au cumparat un apartament de 100.000 EUR.
      Daca banca a evaluat apartamentul la 100.000 EUR a acordat un credit de maxim 80.000 EUR. La acest credit sa presupunem ca platesti 500 EUR rata pe luna, deci au platit pana acum peste 40.000 EUR.
      Asa ca daca banca valorifica garantia la un pret de bun simt (nu la 5% cu cat vinde acum creditele neperformante) nu are cum sa iasa in pierdere.

      Asta e gargara bancherilor pentru fraieri ca vor plati cei de buna credinta.
      Si apropo: principala problema cu aceste credite este dobanda care a crescut in timp ce Libor a scazut, precum si comisioanele abuzive.
    • +1 (3 voturi)    
      dreptate (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:32)

      Cristina [anonim] i-a raspuns lui alexandru

      Alexandru , sa sti ca nu ai dreptate daca tu imprumuti pe cineva cu 10000 de euro si el isi i-a o chitara cu 11000 euro pe care tu ai evaluato inainte sa-i acorzi bani si dupa 8 ani a platit deja 4800 de euro si iti mai da si chitara care valoreaza azi 7900 euro , de ce sa nu fii in castig .
      • +2 (2 voturi)    
        daca ar fi in castig (Joi, 12 noiembrie 2015, 0:22)

        opinius [utilizator] i-a raspuns lui Cristina

        ar vinde-o chiar el, nu ar lasa banca sa inseze castigul...

        Vanzarea de bunuri ipotecate chiar se practica deja. Debitorul gaseste pe cineva care fie are banii si plateste ipoteca fie este la randul lui impumutat si banca vanzatorului primeste banii de la banca cumparatorului. Eventual vanzatorul mai incaseaza si un mic profit.

        Dar legea nu e pentru situatia de mai sus (pentru ca asta se poate face deja fara interventii legislative). legea e pentru situatia in care debitorul nu gaseste niciun client dupa care sa faca profit si risca atfel sa fie executat silit si urmarit in continuare...
        • -1 (3 voturi)    
          Tu te faci ca nu intelegi... (Joi, 12 noiembrie 2015, 9:09)

          scosmin [utilizator] i-a raspuns lui opinius

          daca citeai cu un comentariu mai sus intelegeai ca din ce ai platit pana acum (adica in cei 7/8 ani ) banca considera 90% dobanda. Deci de fapt bancile considera ca tu din credit nu ai platit aproape nimic.
          Fa un mic exercitiu de logica si o sa se faca lumina... daca vrei bineinteles!!!
          • +2 (2 voturi)    
            am citit tot, dar cred ca tu te prefaci (Joi, 12 noiembrie 2015, 15:53)

            opinius [utilizator] i-a raspuns lui scosmin

            Banca are dreptul sa recupereze tot ce s-a contractat. De ce doar principalul?

            Dobanda e cumva vreun venit ilicit? sau immoral? sau camataresc cum le place unora sa se victimizeze.

            De fapt dobanda este singurul profit al bancii. Din asta isi suporta ea activitatea. Principalul poate ca l-a imprumutat chiar si banca de la alte banci.
    • +2 (4 voturi)    
      ba pardon !!! (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:37)

      cosmin [anonim] i-a raspuns lui alexandru

      nu e o prostie. banca ii permite acelui creditat sa isi ia chitara. daca nu ii dadea voie sa isi cumpere acea chitara, creditatul nu si-o cumpara...astfel ca banca isi asuma ca daca creditatul nu isi mai poate permite sa plateasca chitara, banca ii va lua chitara, pe care chiar ea a permis a fie cumparata, stiind ca acea chitara valoreaza cel putin 120% din valoarea creditului....
    • +1 (1 vot)    
      pai nu e chair asha (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:51)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui alexandru

      Tu (banca) inainte de a ii da mia de euro chemi un evaluator autorizat care spune cit valoreaza chitara, descoperi ca valoreaza 1330 de euro, il pui pe imprumutat sa vina si el cu 25% din suma (330 de euro). Asta presupune ca mai apoi vei putea vinde chitara cu 1000 de euro, daca intr-adevar ea valoreaza 1330.
      • -2 (4 voturi)    
        Si cat valoreaza la mana a doua? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 16:32)

        AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

        Tu vrei chitara de 1000 de euro, iti da 1000 de euro, o returnezi dupa 3 ani, cat valoreaza la mana a doua si cu uzura? Sigur nu 1000.
        • 0 (0 voturi)    
          pai... iar nu ai dreptate (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 18:45)

          bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

          Daca vorbim de chitara, nu iei imprumut pe mai mult de 3 ani, hai 5. Iar dupa 3 ani, cind te hotarasti s-o inapoiezi, vei fi achitat mai mult de jumatate din credit, deci banca tre s-o vinda cu ~500 de euro.

          iar daca salam chitarile in rate, si discutam de masini, creditul e pe maxim 5 ani, (BT, calculator rate auto) din 100.000 de lei imprumutati, dupa primul an ai rambursat 17%, dupa al doilea 35%, dupa al 3-lea 55%. Daca la asta adaugam si avansul de 15% minim, putem observa cu usurinta ca banca isi poate recupera foarte usor banii, iar detinatorul masinii va prefera oricind sa vinda el masina si sa achite creditul in loc sa astepte banca sa faca gestul asta.

          Revenind la chitara, banca isi poate face calcule similare in functie de cum merge piata "chitarelor" si stabili cit e avansul si pe citi ani acorda creditul, astfel incit sa se asigure ca nu iese in pierdere.

          Problemele bancii apar abia atunci cind supra-evalueaza gajul din dorinta de a da cit mai multe credite, sau cind alimenteaza bulele imobiliare.
  • +7 (11 voturi)    
    Care-i problema? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:51)

    BeadsMaster [anonim]

    Nu mai poti sa platasti, te duci la banca si le pui cheile pe masa. Ce e rau in asta?

    Asa e normal - ca si banca sa-si asume un risc, daca vrea sa castige bani din imprumuturi.
    • -2 (6 voturi)    
      ce e rau? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:12)

      demaGOGU [anonim] i-a raspuns lui BeadsMaster

      rau e ca daca banca ti-a imprumutat 100,000 de coco, tu ii datorezi, vezi returnezi 100,000 de coco eventual si dobanda

      nu o intereseaza casa ta.
  • +7 (11 voturi)    
    Studiu impact (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:52)

    Alef [anonim]

    Nu exista un studiu de impact care sa cuantifice consecintele de natura sociala si economica pe care le va produce adoptarea acestui Proiect.!!!!! pai stimabililor patroni de banci, voi ati facut un studiu de impact la acordarea creditelor in CHF? Ati prezis aceste dezastre familiale si sinucideri?Daca da, aratati-l sa -l vada toata lumea.
  • +3 (7 voturi)    
    Care instabilitate? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:58)

    Aurora [anonim]

    Care instabilitate bancara? Care pierderi pe termen lung?
    Creditele cu probleme, si chiar si cele fara, au fost demult cesionate/vandute recuperatorilor cu maxim 10% din valoare, cum de atunci nu au avut pierderi si nu s-a vorbit de instabilitate?
    Praf in ochi ca sa ne ingroape de vi....
    De ce refuza bancile sa negocieze cu clientii?? Pentru ca stiu ca noi nu avem nici o sansa in fata lor, atunci nu au decat sa isi ia garantiile si sa ne lase in pace, cu sau fara legea darii in plata, tot acolo se va ajunge, pentru ca efectiv la un moment dat renunti sa platesti pentru ca nu mai ai cu ce.
  • +4 (6 voturi)    
    vrajeala (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 14:59)

    eu [anonim]

    foarte buna legea.....cand bancile dadeau credite pe banda rulanta, cu evaluari in functie de piata si nu de cociaba care o cumparai era bine.....
    sunt mii de oameni pacaliti cu CHF( ce mai sigura moneda) care se chinuie sa plateasca rata sa nu ramana in strada
    pai am si eu o intrebare pt toti cunoscatorii de credite de aici: DE CE IN 2008 CAND M-AM DUS LA BANCA SA IAU CREDIT NU MA INCADRAM NICI LA EURO NICI LA RON DOAR LA CHF....AM INSITAT IN EURO CHIAR DACA DOBANDA ERA MAI MARE DAR NU MA INCADRAM...LA EURO CU SALARIU MEU LUAM 40000eur IAR LA CHF 80000 EUR....

    eu ma amuz ca e roboru la minim istoric si toata lumea se inghesuie sa ia credit in ron prin prima casa....3-4 ani va dau pana ajungeti in situatia celor de la chf
    • +1 (1 vot)    
      explicatie (Joi, 12 noiembrie 2015, 0:34)

      opinius [utilizator] i-a raspuns lui eu

      pentru ca din punct de vedere al bancilor un credit dat in CHF avea un risc valutar mai mic (pentru banca nu pentru client).

      Dobanda se stabileste in functie de risc. Daca riscul pentru banca e mic ti se va cere o dobanda mica. Francul fiind o moneda care are tendinta sa se aprecieze in perioade tulburi, cel care poseda CHF (adica banca ca ti i-a dat) isi poate permite sa-ti ia o dobanda mica pentru ca valoarea francilor a crescut.

      La leu si euro, dobanda e mai mare pentru ca ele se pot devaloriza si atunci prin dobanda mai mare banca incearca sa recupereze devalorizarea.

      Si invers: daca riscul pentru banca e mare ti se va cere o dobanda mare (practic pe principiul i-ai banii cat mai repede pentru ca riscul sa nu poata sa plateasca e mare).
    • +1 (1 vot)    
      chestia cu Roborul (Joi, 12 noiembrie 2015, 0:38)

      opinius [utilizator] i-a raspuns lui eu

      e foarte posibil sa se intample

      Asta mai ales daca intervine noua lege. Noua lege adduce pentru banci riscul de a se trezi cu bunuri pe care nu le vor putea vinde prea usor, sau le vor vinde dar cu ceva pierderi.

      pierderile vor trebui recuperate de undeva. Comisionele nu prea mai pot fi inventate, deci mai ramane numai parghia Robor (care va creste poate exponenxial - in functie de pierderile generate de prezenta lege).

      Si ce am facut? Am inlocuit pe niste fraieri cu altii ...
  • +3 (7 voturi)    
    Camatarii (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:00)

    Claudiu [anonim]

    E mai profitabil pentru banci sa cedeze creditele neperformante, catre firmele de recuperare, cu discount pana la 95%? Cine ii mai intelege pe bancheri? Nu cred ca debitorii isi doresc sa scape de ipoteci doar ca asa vor ei la un momentdat. Aceasta lege va corecta foarte mult sistemul bancar si poate se va ajunge la un echilibru, nu debitorii sa fie sclavii lor. Atunci cand au acordat creditul au cerut garantii de pana la 140% din valoarea creditului. Bancile nu isi asuma riscuri pentru fluctuatiile din piata, majoritatea generate si speculate tot de bancheri care ne vor sclavii lor. Sper ca aceasta lege sa fie aplicata si in Romania pentru ca urmasii nostri sa beneficieze de un sistem bancar cat mai echitabil.
    • 0 (0 voturi)    
      nu au de ce sa-si asume (Joi, 12 noiembrie 2015, 0:49)

      opinius [utilizator] i-a raspuns lui Claudiu

      ele isi asuma numai riscul sa fi dat credite ieftine si sa trebuiasca ele ulterior sa se imprumute (de la deponenti si de pe piata intrabancara) la dobanzi mai mari.

      Acesta e business-ul lor, la asta se pricep, atat isi asuma.

      Cu ari fi sa-si assume competente si pe piata chitarilor (dadea cineva mai sus un exemplu) sau riscuri de pe piata auto sau din industria extractive.

      Ar trebui poate bancile atunci cand il crediteaza pe Mittal sa suporte riscul scaderii pretului la otel? Cum ar fi sa dea Mittal-ul otelul cumparat bancii, ca sa faca ea ce stie cu el?
  • +3 (9 voturi)    
    fara cuvinte....le este frica bancilor??? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:04)

    Livia [anonim]

    Ma asteptam ca bancile sa treaca la atac, insa sunt prea multe procese pierdute de ei ca sa ne opreasca.
    Cand am luat creitul ipotecar in 2007, banca a trimis un expert imobiliar (al ei, bineinteles) sa-mi evalueze apartamentul dorit. Am platit 360 lei. La fiecare act aditional incheiat cu ei, la restructurare, am primit din nou vizita evaluatorului, care, in decursul anilor, a vazut imbunatatirile si mi-a comunicat ca in cazul in care nu mai pot plati, casa trebuie predata bancii asa cum e acum. S-o creada ei!
    Cand mi s-a redus salariul si mie si sotului cu 40%, nu i-a interesat. Ne-au lasat 2 ani sa ne chinuim si apoi ne-au acceptat o restructurare.
    Acum ma roaga sa fac conversia in lei, insa trebuie sa fiu la zi cu plata. Pai de unde? Si in ce conditii? Tot benefice lor, bineinteles.
    Nu voi accepta inca o data hotia voastra, voi cauta dreptatea in instanta si cu ajutorul lui Dumnezeu voi castiga.
    Iar voi, bancilor, sa va speriati de noi, caci umilinta, saracia si batjocura ne-a unit. Si suntem mai puternici decat voi, pentru ca totdeauna cinstea va invinge in detrimentul hotiilor ordinare.
  • +3 (9 voturi)    
    Astia ameninta Romania !?!? (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:04)

    Bogdan [anonim]

    Mi se pare mie sau astia ne ameninta cu subiect si predicat?

    Defapt cred ca amenintarea nu vine de la Banci cat vine de la recuperatori.
    Pai domnilor borfasi, cascati bine ochii inainte sa dati imprumuturi!
  • 0 (6 voturi)    
    Mafioti (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:14)

    nicu_dicu [utilizator]

    Bancile se comporta in continuare ca o clica de mafioti camatari. Pana si camatarii renunta cand vad ca nu iti mai pot lua nimic!
  • 0 (6 voturi)    
    Banca nu e in pierdere (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:16)

    Claudia S [anonim]

    Suntem in executare eu si familia mea...vom fii 4 persoane pe drumuri. Executorul a trimis ordin de poprire si la job si la banca drept urmare nu ne-a mai ramas aproape nimic. Nu vom avea cu ce sa ne platim o chirie..deci putem sa ne aruncam de la etaj impreuna. asta dupa ce am platit deja 8 ani. ce am platit si cu ce ar putea incasa banca din vanzare este valoarea imprumutata si ceva in plus, deci nu iese in pierdere banca.
  • +1 (5 voturi)    
    Legea trebuie sa treaca!!! (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:19)

    cosmin [anonim]

    Este de notorietate faptul ca guvernatorul BNR este partizanul bancilor. De urmarit daca Presedintele va avea o pozitie, intrucat la solicitarile noastre, ale consumatorilor, nu a raspuns niciodata. Total necesara aceasta lege!!!
  • +1 (5 voturi)    
    Presedinte si Guvernator (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:19)

    AlphaSiOmega [utilizator]

    E un moment bun sa vedem cum actioneaza Presedintele Iohannis! Oare va fi contra unor romani sclavi, abuzati de banci? A castigat si castiga in continuare niste chirii de la Raiffesen, dar acum sa nu uite ca e Presedintele Romaniei! Dl Guvernator se stie ca e protectorul bancilor!
  • +2 (6 voturi)    
    Unde pot sa ma inscriu ptr reducere rata cu 50% (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:31)

    Florin [anonim]

    Sa imi spuna asociatia bancherilor unde ma pot inscrie ca sa mi se reduca rata cu 50% din valoarea initiala din 2008, conform cu cele spuse de ei. Citat din articol: "sistemul bancar fac posibila reducerea sarcinii financire lunare la niveluri injumatatite fata de momentul contractarii creditului in perioada de avant economic"
    Dar, pana astept sa imi spuna banca Raiffeisen ce si cum sa fac, i-am actionat in justitie si maine o sa avem decizia la Curtea de Apel, dupa ce la Tribunal am castigat pe clauze abuzive: http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000395696&id_inst=2
  • +1 (7 voturi)    
    legea ar fi bine sa treaca (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:33)

    rodica [anonim]

    Suntem aproape de executarea silita,cu banii luati in CHF,am construit noi o casa in care am bagat pe langa banii de la banca si un apartament mostenire.Pe aceasta casa statul a incasat toate platile aferente avizelor de constructie si in plus TVA pentru materialele de constructie.O astfel de lege nu ne-ar avantaja,dar macar nu mai ramai cu datorii dupa ce ai pierdut tot.
  • +1 (7 voturi)    
    guvernator (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 15:43)

    V. H. [anonim]

    ARB, calm! Nu se destabilizeaza nimic. Nu spunea guvernatorul ca suntem doar 5% din populatie cei care am luat credite in CHF? Nici n-o sa se simta.
  • 0 (4 voturi)    
    Consumatorii (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 16:56)

    chris [anonim]

    Asteptam sa publicati si scrisorile transmise Presedintelui Romaniei si Guvernatorului BNR de catre asociatiile consumatorilor. Pentru un jurnalism echidistant, ceea ce nu am constatat pana acum. Poate va intereseaza si argumentele partii adverse. Una dintre surse: contrabanci.com. Sper sa nu practicati cenzura.
  • +1 (5 voturi)    
    Legea darii in plata a casei cu care s-a girat (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 17:04)

    Marian [anonim]

    Ar fi bine sa asculte societatea civica...alfel furia se va revarsa ireversibil asupra bancherilor
  • 0 (4 voturi)    
    problema grava chf (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 17:12)

    me [anonim]

    Nu e suficient ca au murit deja o serie de oameni care au avut credite ajungand in pragul disperarii, aceastia (bancherii) continua in aceasi nota. O sa vedem daca pt domnul presedinte conteaza banii(bancile)sau omul prin felul in care decide sa trateze aceasta problema.Bancile care nu vor sa isi asume in nici un fel vina continua cu aceleasi intimidari, dar trebuie sa se gandeasca ca exista si o alta varianta (vezi Islanda) si probabil vor sa se ajunga aici http://www.capital.ro/ce-face-islanda-la-sase-ani-dupa-ce-si-a-trimis-bancherii-la-puscarie.html
  • 0 (4 voturi)    
    Hotilor (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 18:25)

    Pacala [anonim]

    sa dea cancerul in toti bancherii
  • 0 (4 voturi)    
    Nenorociti.... (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 19:54)

    nicoleta [anonim]

    ''modalitatea total netransparenta de avizare favorabila de catre Comisia pentru Buget, Finante si Banci a Camerei Deputatilor a „Proiectului de Lege privind darea in plata a unor bunuri imobile”.Dar voi,camatarilor,de cate ori ati beneficiat de legi care au primit avize favorabile de la comisii?? Nu "total netransparente" ci de-a dreptul mate,opace "Beneficiarul se transforma in dezvoltator imobiliar"...Dar in contextual actual cum e?? Sa frecapitulam putin: acum,banca iti ia casa(,pe care trebuie sa o vanda) si,pe deasupra iti uramareste toata viata orice leut care-ti intra in cont sa-si ia partea.Daca legea se aproba,dai casa dar poti respire linistit:nimeni nu-ti mai urmareste conturile si bani. Deci,in oricare din situatii,banca are casa.Asa ca,???? Sau poate n stiu eu bine,informati-ma va rog ...geniilor de la BNR si Patronatele Bancare.
  • 0 (4 voturi)    
    AFARA CU BANCILE STRAINE DIN TARA!!!!! (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 20:12)

    nico [anonim]

    Patronatelor bancare nu le este rusine ptr acest memoriu? De ce nu spun bancile cat fura de la noi? Aaaaaa lor nu le convine aceasta lege, dar noua trebuie sa ne convina contractele care contin clauze abuzive, contracte pe care nu le poti negocia ptr ca sunt standard, ti le pun in fata si daca vrei bine daca nu ,iar bine. Bancile chiar nu au scupule, daca presedintele accepta acest memoriu, chiar ca isi bate joc de noi. Pe cei cu credite in chf nu i-au primit la o intalnire sa se vorbeasca despre situatia lor. Ar fi picatura care ar umple paharul. Jos Isarescu, sa plece de la bnr ca ne-am saturat, afara cu bancile straine din tara!
  • 0 (4 voturi)    
    legea darii in plata (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 20:19)

    Ionut [anonim]

    Atunci si daca aceasta lege va fi adoptata ..alaturi de OUG 50 va fi in primul rand o egalare a nivelului de negociere banca client , asa cum trebuia sa fie dintotdeauana..succes si multumim celor care au propuso!
  • +1 (1 vot)    
    banci murdare (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 20:30)

    arama [anonim]

    Doamne doamne unde esti nu poti sa-i vezi si pe ei cum ne pun jugul bancile nu putem trai alaturi de copii
  • 0 (2 voturi)    
    Dobanzi (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 20:32)

    Claudiu Mihai [anonim]

    Daca tot e comparam cu statele UE, cand o sa avem si noi dobanzi FIXE sub 1.5% ca celelalte state membre. Avem niste dobanzi la credite ipotecare de domeniul fantasticului...
  • 0 (2 voturi)    
    Cum nu vii tu Tepes Doamne!!! (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 21:17)

    Vlad [anonim]

    Sunteti de o nesimtire fara de margini camatarilor nemernici! Dar sa luati casa debitorului s-o vindeti pe te miri ce, de obicei pe 5% din valoarea creantei unor firme de recuperare "agreate de banca", iar apoi sa urmariti debitorul toate viata pentru stingerea datoriei inventate de camatarii infractori se poate? Nu va este rusine nesimtitilor sa interveniti la presedinte pentru a va pastra in continuare escrocheriile? Meritati sa v-o dam toti sa ne-o luati la tranta! Stiti voi ce... Guvernatorul v-a tinut in brate oana acum, dar e timpul sa cada si el odata cu sistemul ticalosit pe care l-a urzit impreuna cu bancile escroace! Huo, jos cu voi dinozaurilor, epoca voastra a apus!!!
  • 0 (2 voturi)    
    Bancheri mincinosi (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 21:35)

    Jenel [anonim]

    Acesti hoti la drumul mare mint de ingheata apele. Nu am nevoie sa le citesc argumentele aberante. S-a cumparat o casa cu credit, casa fiind ipotecata si constituind garantia bancii. Din diverse motive, intre care cel mai important existenta clauzelor abuzive prin care banca a profitat si a marit permanent ratele, ratele nu se mai pot achita dupa N ani. Imprumutatul intrerupe plata creditului, ii da bancii garantia si salut! Nu banca a evaluat garantia si a spus ca acopera v aloarea creditului? Ca banca este escroaca si-ti vinde prin diversi interpusi casa unor cercuri de interese din clica bancii, iar in plus vrea si restul de bani? Asta este hotie pe fata, fiind nevoie sa fie cercetata de Parchet si de DNA! Nu ati inteles bai camatarilor ca s-a terminat? Ati furat destul bai, GATA!
  • 0 (2 voturi)    
    cei mai mari japcari (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 23:04)

    pedro [anonim]

    bancile sunt cei mai mari japcari.odata ce am girat cu casa de ce trebuie sa mai fie si alti giranti? (aici intra titularul de credit + codebitor) ? de ce? ca banca sa le i-a apartamentul si restul creantei sa o plateasca ,girantului puninduse oprire pe salarii si pensii etc.de catre executor. Eiiiii NU se mai poate asa ceva.e de fapt un fel de SCLAVIE. Rusine sa va fie bancilor. HUOOOO
  • 0 (2 voturi)    
    Sa se imparta riscul (Joi, 12 noiembrie 2015, 10:20)

    Valentin [anonim]

    Este normal sa isi asume si bancile riscul creditarii. Evident ca se vor da credite mai greu, dar nu trebuie pus totul in carca debitorilor.

    Putin bun simt, domnilor bancheri, ca v-ati umplut de comisioane atunci cand ati dat credite ipotecare. Ar trebui sa dati si voi socoteala...
  • 0 (2 voturi)    
    niste nesimtiti acesti bancheri (Joi, 12 noiembrie 2015, 10:38)

    micu [anonim]

    Da, niste nesimtiti, sa vedem ce va face clasa politica, sa nu se uite ca acusica vin alegerile si vor ajunge la votul nostru...
  • 0 (2 voturi)    
    Echitate si egalitate pentru toti (Joi, 12 noiembrie 2015, 11:45)

    Vice [anonim]

    Banca vrea doar super-profit si responsabilitati zero...noi platim asigurari,dobanzi, comisioane abuzive...decat asa mai bine putine credite catre populatie, dar corecte.
  • -1 (1 vot)    
    Rectificare (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 14:39)

    Cosmin [anonim]

    Citez din articol: "ofertele de refinantare si ajustare a dobanzilor derulate in prezent de sistemul bancar fac posibila reducerea sarcinii financire lunare la niveluri injumatatite fata de momentul contractarii creditului in perioada de avant economic".
    Am contractat un credit in 2007. De 4 ani incerc sa negociez cu banca o scadere a comisionului de gestiune al creditului, care reprezinta 25% din valoarea ratei lunare. Atentie! Nu cer scaderea dobanzii, nu le cer sa piarda bani, ci doar sa ajusteze costul creditului la valorile de pe piata actuala. Adica sa castige mai putin, in timp ce eu imi asum o pierdere enorma. Am achitat 8 ani rata lunara, si mai am de achitat 400% din valoarea imobilului.
    Banca nici nu vrea sa auda de vreo renegociere! Deci haideti sa lasam povestile de genul "oferte de ajustare a dobanzilor" pentru cei care nu au trecut prin asta.
  • -1 (1 vot)    
    Singura scapare (Joi, 26 noiembrie 2015, 11:19)

    Jack [anonim]

    Pentru mine personal este singura scapare de sclavie.Si cred ca nu sunt singurul.
    Am luat un credit in CHF in 2008 de 52.000 CHF cu rata lunara de 800 ron.Din 2010, cand rata era la 1200 ron mi-am dat seama ca nu mai pot sa platesc rata, trebuie sa renunt la apartament.Am incercat sa vorbesc cu cei de la banca sa gasim solutie, am avut deja 3 rate restante, directorul filialei respective mi-a sugerat sa revin la 0 ca sa putem discuta, am achitat restanta, dar nu a venit banca cu absolut nici o solutie.Am lasat totul balta, nu am mai platit.Apartamentul a fost scos la licitatie, la a 5-a licitatie s-a vandut la 78.000 RON ( jur de 20.000 CHF).Am primit notificare precum mai datorez undeva la 38.000 CHF cu dobanzi, cu cheltuieli de executare, etc).Bineinteles ca banca a cesionat diferenta la Rabon Credit Solutions, am proprire pe salariu de aproape 2 ani, nu castig atat de mult ca sa pot plati un avocat sa ma scoata din rahat si pur si simplu platesc lunar ca fraierul.
    Sper din tot sufletul sa intre legea asta in vigoare intr-o forma sau altul, ca sa pot trai si eu linistit, fara sa fiu pistonat lunar de catre cei de la Rabon cu telefoane, fara sa simt gaura lunara din salariu de 33%.
    Ceea mai mare greseala a vietii mele, am incercat sa fac un bine, crezand ca muncind si platind rata de 800 ron pe luna timp de 30 ani, macar o sa am ceva de oferit copilului meu daca eu nu am fost atat de norocos sa primesc ceva de la parinti, si uite ca am ajuns sa fiu dator toata viata la banca, sa nu pot avea nimic pe numele meu, chiar sa fim atenti cu sotia ca sa nu aiba nici ea nimic pe numele ei dupa casatorie.
    Sincer, este o hotie enorma, din care poti scapa ( cel putin pana acum asa vedeam) prin 2 metode.1-pleci din tara si nu te mai intorci niciodata, 2- mori.
    Acum am o speranta, si cred ca cu aceasta lege mai au mii de oameni.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version