Bugetul pentru 2016 prevede venituri totale de 231,12 miliarde lei, in crestere cu 1,6% fata de anul curent, fiind bazat pe o crestere economica de 4,1%, iar PIB-ul este estimat la 746,6 miliarde lei, cu 6% mai mare decat cel preconizat pentru acest an, potrivit proiectului de lege publicat de Ministerul Finantelor. Potrivit estimarilor proprii, in 2016 consumul populatiei va inregistra o crestere de circa 4,4%, numarul mediu de salariati din economia oficiala se va majora cu 3,5% (asta insemnand un plus net de locuri de munca de 160.000 fata de anul 2015), iar numarul somerilor inregistrati se va reduce, ducand rata somajului la 4,8% la sfarsitul anului 2016.

Anca Dragu, ministrul Finantelor PubliceFoto: Guvern

Drept este ca nu a fost luat in calcul impactul pe care l-ar putea avea legea darii in plata, daca aceasta va intra in vigoare. Si ma refer strict la tratamentul fiscal pe care aceasta lege il va implica, nu la impactul asupra pietei creditului si a sectorului constructiilor. De pilda care va fi mecanismul fiscal de impunere a celui care preda cheia casei la banca? Tehnic vorbind, al a inregistrat o cheltuiala de 200.000 lei la achizitie iar cand preda casa la valoarea de 100.000 de lei, el inregistreaza in contabilitate un venit de 100.000 de lei rezultat din diferenta. Va fi acel venit supus impunerii? Dar bancile caror norme fiscale vor fi impuse in urma acestui tip de tranzactii? Asta ca paranteza.

  • 1. Salariile vor creste in 2016 cu 6,6% net. Salariul minim ramane acelasi

"Revenind, castigul salarial mediu brut pe economie este estimat sa creasca cu 7,2%, ceea ce creeaza premisele de majorare a castigului salarial real pe economie cu 6,6 %", arata MFP in prognoza sa bugetara.

Salariul minim nu va fi insa majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, intrucat este nevoie de un studiu de impact al acestei cresteri asupra competitivitatii Romaniei si al mediului privat, unde este posibila o migrare spre economia gri sau neagra, a afirmat ministrul Finantelor, Anca Dragu."Pe salariul minim vom analiza impactul cresterii si, eventual, vom recomanda ce cresteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie sa fie intr-adevar foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din cate stiu, si alte institutii europene fac un studiu similar, pentru ca aceasta masura poate afecta semnificativ competitivitatea Romaniei", a declarat Dragu, citata de Mediafax, vineri seara, la o intalnire cu jurnalistii.

  • 2. Veniturile bugetului pe anul 2016 sunt prognozate sa creasca cu 1,6 % fata de  2015

Cresterea ar avea la baza masurile de relaxare fiscala din noul cod fiscal si a inceperii programarii financiare (2014-2020) a UE

  • 3. Cresterea cheltuieilor de investitii  fata de preliminat 2015 de la 4,7 la 5,1% din PIB

Adica de la 33 mld lei la 37,7 mld lei , in conditiile unei usoare diminuari a fondurilor UE de la 2,39 la 2,16% din PIB ca urmare a trecerii la noul exercitiu bugetar european.

In anul 2016 cheltuielile destinate investitiilor insumeaza 37,7 miliarde lei, reprezentand aproximativ 5,1% in PIB si o pondere in total cheltuieli bugetare de 14,9%, pentru ca in anul 2017 acestea sa fie estimate la 37,7 miliarde lei, in anul 2018 estimarea se situeaza la 44,7 miliarde lei si o pondere in PIB de 5,3 % din PIB iar in anul 2019 acestea sunt estimate 47,2 miliarde lei, 21 respectiv 5,2% din PIB, avand o tendinta de crestere in valoare nominala pe orizontul 2016-2019, inregistrand o crestere in anul 2019 fata de 2016 de 9,5 miliarde lei.

  • 4. Cheltuielile de personal, incluzand toate cresterile salariale aprobate in 2015 isi majoreaza cresterea in PIB la 7,7%

Anvelopa salariala se va incadra in anul 2016 in 57,3 miliarde lei, respectiv 7,67% din PIB si va avea un trend descrescator ca procent din PIB, pe orizontul de referinta fiind corelata mai bine cu evolutia productivitatii muncii.

Bugetul mai include mentinerea alocarii de 3 mld. lei pentru PNDL; suplimentarea creditelor de angajament cu 1,2 mld. lei pentru reabilitarea scolilor) si majorarea salariilor cu 10% pentru categoriile de personal pentru care nu s-au efectuat majorari in timpul anului 2015.

  • 5. Deficit bugetar (cash) de 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB si unui deficit structural de 2,73% din PIB

Mentinerea unui deficit bugetar strans ar putea afecta negativ cresterea economica, avand in vedere si posibilele socuri externe determinate de vulnerabilitatile mediului international, relevante fiind perspectivele de evolutie a zonei euro si a principalelor economii emergente ￯ cu precadere China (tendinta de incetinire a cresterii economice din aceasta tara), modul de gestionare a crizei datoriei suverane a Greciei, precum si probabilitatea sporita de manifestare a unor divergente in conduitele politicilor monetare ale principalelor banci centrale ale lumii.

De remarcat ca deficitul ESA de 2,95% din PIB, precum si datoria guvernamentala bruta de 39,8% din PIB estimate pentru anul 2016 nu depasesc valoarea de referinta de 3% din PIB si respectiv 60% din PIB prevazute de Tratatul de la Maastricht. Incepand cu anul 2017 deficitul ESA incepe sa scada inregistrand o valoare de 1,63% din PIB in perspectiva anului 2019

  • 6. Bugetele principalilor Ordonatori de credite cresc

Au fost suplimentate cheltuielile cu sanatatea cu 13,5%, cu investitiile cu 12% si cheltuielile de educatie cu 9,6%, potrivit proiectului de buget.Totodata, vor creste cheltuielile cu sanatatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei in programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel ca ponderea acestora in PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar in totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%. Cheltuielile pentru educatie au fost majorate cu 2,37 miliarde lei, respectiv 9,6%, la 26,99 miliarde lei. Ponderea in PIB va creste cu 0,1 puncte procentuale, la 3,6%, iar in veniturile bugetare va urca de la 10,8% la 11,7%.

Cele de asistenta sociala, inclusiv pensiile, vor creste cu 4,6%, la 79,37 miliarde lei, reprezentand 31,5% din totalul cheltuielilor. Ponderea acestora in PIB va cobori de la 10,8% la 10,6%, insa raportat la veniturile bugetului ponderea creste cu un punct procentual, la 34,4%.

Executivul a alocat cheltuieli de aparare mai mari cu 1,3 miliarde lei, astfel ca alocarea ajunge la 1,7% din PIB, de la 1,4% in bugetul pe 2015 rectificat, iar ponderea in totalul veniturilor creste de la 4,6% la 5,5%.

De asemenea, Guvernul a alocat pentru cercetare 2,67 miliarde lei, in crestere cu 14% fata de bugetul rectificat pe 2015, iar ponderea in PIB va spori cu 0,1 puncte, la 0,4%.

Pentru fonduri europene, au fost distribuite 6,6 miliarde lei pentru exercitiul 2014-2020 si peste 4 miliarde lei pentru finalizarea proiectelor curente.

Pentru dezvoltare regionala au fost majorate fondurile cu un miliard de lei reprezentand angajamente suplimentare pentru reabilitarea scolilor.

  • 7. Impactul cresterilor salariale asupra cheltuielilor bugetare:13,22 miliarde de lei

Dintre masurile cu impact asupra cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2016, exemplificam: dublarea alocatiei de stat pentru copii (1,8 miliarde lei), majorarea indemnizatiilor veteranilor de razboi si ale persoanelor persecutate din motive etnice si politice (0,6 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitatile sanitare (1,8 miliarde lei), majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de invatamant (1,7 miliarde lei), majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din institutiile publice de subordonare locala (1,3 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenta sociala (556 milioane lei) inclusiv a indemnizatiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei), majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei), actualizare norma de hrana si echipament pentru militari si politisti (1 miliard lei), instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic si consular, functionari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).

  • 9. Contributiile pentru pensiile administrate privat (Pilonul II) cresc cu 0,1 puncte procentuale, la 5,1%

Guvernul va majora anul viitor contributiile pentru pensiile administrate privat (Pilonul II) cu doar 0,1 puncte procentuale, la 5,1%, in loc de 0,5 puncte, cum stabilea calendarul, intrucat bugetul pe 2016 nu permite un avans mai mare, pe fondul masurilor de relaxare fiscala introduse din 2016. "Pe Pilonul II am decis o majorare de 0,1%, fata de 0,5%, deci contributiile vor ajunge la 5,1%. Am decis sa facem totusi o majorare, sa dam mesajul ca stim problema demografica, ca ne intereseaza, dar pe de alta parte in buget nu exista loc de altceva", a declarat vineri seara ministrul Finantelor, Anca Dragu, la o intalnire cu jurnalistii.

Ea apreciaza ca, din efectele de runda a doua a masurilor de relaxare fiscala, sumele suplimentare pe care populatia le va avea la dispozitie s-ar putea indrepta catre Pilonul III, al pensiilor facultative.

Impactul bugetar al majorarii contributiei cu 0,1 puncte procentuale se ridica la 400 milioane lei. Daca ar fi fost respectat calendarul, cu o majorare cu 0,5 puncte, impactul s-ar fi situat la 2 miliarde lei.

"Viabilitatea finantelor publice, din perspectiva impactului bugetar cauzat de cheltuielile legate de imbatranirea populatiei, pentru statele membre ale Uniunii Europene este analizata o data la trei ani in cadrul "Raportului privind imbatranirea populatiei" (Ageing Report). Exercitiul de raportare 2015 a evidentiat pentru Romania lipsa, pe termen scurt, a riscurilor la adresa sustenabilitatii, un nivel scazut al acestora pe termen mediu si unul moderat pe termen lung, respectiv la nivelul anului 2060. Din actualizarea proiectiilor pentru noul exercitiu, se estimeaza ca ponderea cheltuielilor cu pensiile in PIB se va mentine pana la finele perioadei de proiectie sub media UE. Riscurile s-ar amplifica, daca balanta structurala primara ar reveni la valorile inregistrate in perioada 1998-2012. Nivelul datoriei publice este prognozat sa ramana semnificativ sub valoarea de referinta de 60% din PIB, insa ar putea fi avute in vedere masuri de consolidare pentru a limita cresterea costurilor cu imbatranirea populatiei (in special cele cu pensiile)", se arata in Raportul pe buget.

  • 9. Riscurile cu privire la bugetul pe 2016  

Riscurile sunt deopotriva externe si interne. La cele externe, e dificil de cuantificat modul in care s-ar putea produce, data fiind situatia geopolitica extrem de complicata. Ucraina, Turcia sau Siria par a fi in acest moment principalele provocari.

Riscurile interne sunt de ordin legislativ; orice noua prevedere de suplimentare a cheltuielilor/reducere a veniturilor va afecta deficitul, majorand costul finantarii ;

Exista si riscuri externe economice; incetinirea ritmului de redresare economica in UE, cu impact asupra cererii externe a Romaniei;

Riscuri interne economice urmare a amanarii reformelor structurale (companii de stat, achizitii publice, investitii publice, administratia publica, mediul de afaceri).