Reprezentantii consumatorilor s-au intalnit joi cu consilierul prezidential Cosmin Marinescu pe tema legii darii in plata

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 17 decembrie 2015, 17:15 Economie | Finanţe & Bănci

Joi, pe parcursul a aproape doua ore, o delegatie formata din Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) si Iuliana Codreanu, o debitoare implicata in multiple demersuri de ajutorare a persoanelor fizice aflate in dificultate a purtat o ampla discutie  cu Cosmin Marinescu, Consilier Prezidential pe probleme de Politici Economice si Sociale.Reprezentantii consumatorilor au prezentat o multitudine de argumente in favoarea promulgarii legii darii in plata in forma actuala, evocandu-se totodata si vulnerabilitatile pe care le presupune prelungirea dezbaterilor pe aceasta tema, se arata intr-un comunicat transmis joi de AURSF.

"Argumentele au vizat atat considerente de oportunitate, cat si de conformitate cu legislatia nationala si cu cea europeana, fiind prezentate insa si mai multe exemple concrete care au aratat dificultatile majore, materializate sub forma unor datorii de zeci de mii de euro, cu care se confrunta consumatorii, chiar dupa ce imobilul cu care a fost garantat creditul a fost vandut. Am aratat, de asemenea, ca exista numeroase victime ale comportamentului abuziv al bancilor din trecut - unele care au platit cu viata, altele cu sanatatea, cu instrainarea pentru obtinerea unor venituri mai mari sau cu destramarea familiilor", se arata in comunicat.

S-a insistat asupra faptului ca retrimiterea legii in Parlament ar crea probleme majore unui numar important de familii din Romania, care ar putea fi lipsite de un instrument legal important, care sa le ajute sa negocieze cu bancile conditii mai favorabile de restituire a creditelor afectate de clauze abuzive, de cresteri nejustificate ale costurilor, precum si de evolutia cursului valutar. O negociere care, in lipsa unui atare instrument legal, nu poate fi efectiva, nici macar atunci cand consumatorii sunt reprezentati de asociatii care le reprezinta interesele, asa cum au dovedit-o recentele incercari de rezolvare a situatiei debitorilor cu credite in CHF.

Conform informatiilor vehiculate de mass-media, in prezent sunt pe rol zeci de mii de dosare de executare silita, iar alte cateva zeci de mii ar putea fi introduse la executare in perioada in care legea s-ar reintoarce la Parlament pentru "imbunatatirile" solicitate acum de bancile comerciale. Propunerile mediului bancar vin insa dupa mai bine de 6 luni in care bancile nu au prezentat nicio propunere, marginindu-se doar sa critice textul de lege in speranta respingerii sale in Parlament. De retinut este faptul ca mai multe publicatii economice au urmarit indeaproape acest proiect de lege, au solicitat informatii tuturor partilor - clienti, banci, institutii, initiatori ai legii, publicand materiale in toate etapele parcurse in dezbaterile parlamentare.

Criteriile pe care bancile le solicita a fi introduse in lege ar putea genera atat probleme de neconstitutionalitate, cat si obstacole de netrecut pentru zeci de mii de familii de romani, puternic afectate de criza financiara si de consecintele acesteia. Este exact ceea ce arata si critica recenta Rezolutie a Parlamentului European pe aceasta tema, adoptata in luna octombrie, care practic desfiinteaza modul in care o lege similara a fost implementata in Spania. In viziunea noastra, a repeta greselile facute in Spania, ar insemna sa validam un experiment esuat din start, cu grave consecinte asupra vietii si demnitatii cetatenilor romani vizati de lege.

A bloca accesul la un instrument legal atat de necesar pentru zeci de mii de debitori care se confrunta de mai multi ani cu consecintele dramatice ale crizei financiare, pe considerentul ca un numar de cateva sute de persoane ar profita, la randul lor, de prevederile legii, ar reprezenta, in viziunea noastra, o mare greseala.

In primul rand, pentru ca reprezentantii sistemului bancar nu au oferit exemple concrete de persoane aflate in aceasta situatie, singurele exemple evocate in mod public (dezvoltatori de sute de apartamente din credite luate in calitate de persoane fizice) fiind excluse de la aplicarea legii prin prisma calitatii de profesionisti pe care o dobandesc ca efect al activitatii economice desfasurate.

In al doilea rand, foarte multi dintre beneficiarii creditelor de valori foarte mari sunt persoane cu venituri ridicate, care nu ar apela sub nicio forma la mecanismul darii in plata. Analizarea unei parti a declaratiilor de avere existente pe site-ul BNR a relevat ca sunt multi directori, directori adjuncti si sefi de servicii, precum si membrii ai Consiliului de Administratie al BNR, care au credite de valori foarte mari (de peste 120.000 EUR sau echivalent in lei). In fruntea listei datornicilor din BNR se situeaza insusi viceguvernatorul Bogdan Olteanu, detinatorul a 11 imprumuturi, majoritatea luate in 2014-2015, care totalizeaza 492.000 lei si 132.400 EUR ca si credite, plus un imprumut de 200.000 lei de la o persoana fizica. Si refuzam sa credem ca domnul viceguvernator sau numerosii sai colegi care detin credite de valori importante vor merge la banci pentru a le inmana cheile in urma promulgarii legii.

In aceeasi categorie se plaseaza si conducatorii de top si din middle managementul bancilor comerciale, de cei din multinationale, de avocati, notari si alte profesii liberale, precum si de alte categorii profesionale care dispun de venituri extrem de ridicate, dar care nu-i transforma in prezumptivi beneficiari ai legii.

In viziunea noastra, aceasta falsa amenintare este lansata de reprezentantii sistemului bancar doar cu scopul de a obtine amanarea intrarii legii in vigoare, pentru a putea continua derularea licitatiilor de valorificare a imobilelor in felul in care acest lucru se intampla in prezent. Am evocat in cadrul discutiei relatarile publice ale unui broker de credit care considera ca ¬este o afacere sa cumperi un astfel de imobil executat silit, insa una care a devenit cumva un cerc inchis. Sunt foarte multe persoane cumva abonate la aceste licitatii ale bancilor care sunt mereu la curent cu imobilele scoase la executare. Foarte greu cineva din exterior poate intra in aceste executari.

Dimpotriva, noi consideram ca promulgarea legii ar avea meritul de a responsabiliza bancile, atat la momentul acordarii imprumutului, cand ar manifesta o precautie sporita, cat si la momentul valorificarii acestuia, cand ar avea tot interesul sa obtina maximul de pret posibil. In acest moment, avand in vedere ca debitorii raman obligati la plata restului datoriei si dupa vanzarea garantiei, bancile nu au un interes major in derularea licitatiilor in cele mai avantajoase conditii de pret.

Am explicat pe larg, in cadrul discutiei, si motivele pentru care reglementarea nu contravine Directivei 17/2014 si am inmanat si o copie a scrisorii transmise recent Presedintelui Romaniei de Organizatia Europeana a Consumatorilor (BEUC), care aduce o multitudine de argumente, de la nivel european, in favoarea promulgarii legii darii in plata. In context, am remarcat tonul extrem de nepotrivit, arogant si amenintator, folosit in scrisoarea trimisa Presedintelui Romaniei de sefii a patru banci comerciale europene ale caror subsidiare deruleaza afaceri in Romania.

Nutrim speranta sincera ca Presedintele Romaniei va lua in considerare argumentele pe care le-am adus si va da prioritate intereselor romanilor, promulgand legea darii in plata in forma votata aproape in unanimitate de Parlamentul Romaniei, atat in Senat, cat si in Camera Deputatilor.

 


Citeste mai multe despre   









992 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Sincer nu inteleg.. (Joi, 17 decembrie 2015, 18:44)

    bogdan1477 [utilizator]

    Daca bancile zic ca sunt OK cu legea atit timp cit se pune un plafon maxim, de ce atit asociatiile consumatorilor de credite (care se presupune ca-i apara pe aia cu credite de valoare redusa) cit si initiatorii legii, care teoretic pling pe umerii poporului, nu pe umerii afaceristilor imobiliari, deci... de ce toti astia nu sunt de acord cu cele doua limitari: credit mai mic sau egal cu suma x 150.000, 200.000 sa zicem, si venituri lunare sub 2 * rata, exact ca si cum ai cere acum credit de la banca si nu te-ai califica cu veniturile.

    Singura explicatie e ca si unii si altii au in spate de fapt dezvoltatori imobiliari care au "investit" in blocuri intregi in perioada de boom, si acu nu mai au chef sa plateasca creditele.

    Si partea funny e ca tot poporul, pe umerii caruia varsa lacrimi de crocodil si parlamentarii si asociatiile de creditati, deci tot poporul va fi ala care va achita nota de plata pentru legea asta, prin depozite cu dobanda mai mica si credite in conditii mai vitrege.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version