Banca Centrala Europeana:​ Introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum legea darii in plata, risca sa compromita siguranta juridica/Autoritatile trebuie sa evalueze daca legea respecta Constitutia

de Dan Popa     HotNews.ro
Sâmbătă, 19 decembrie 2015, 4:53 Economie | Finanţe & Bănci

Legea darii in plata ramane un subiect extrem de fierbinte
Foto: sxc.hu
Introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea in plata, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime, a aratat vineri, Banca Centrala Europeana intr-un aviz semnat de seful BCE, Mario Draghi, publicat pe site-ul institutiei. Documentul mai precizeaza ca autoritatile romane trebuie sa evalueze daca retroactivitatea proiectului de reglementare respecta principiile Constitutiei Romaniei. Vezi in text care sunt principalele obiectii ale BCE si ce efecte ar putea avea legea asupra economiei


Ce mai spune BCE despre legea darii in plata:
  • Se observa faptul ca, datorita sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci si creditelor comerciale ale persoanelor fizice, si creditelor performante si neperformante deopotriva. In timp ce abilitatea institutiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil si stabil care sa asigure in mod adecvat un echilibru intre interesele creditorului si debitorului, proiectul de reglementare introduce modificari fara precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din Romania si compromite semnificativ siguranta juridica si administrarea adecvata a riscului de credit in institutiile financiare.
  •  BCE observa ca, drept raspuns la criza financiara, anumite state membre ale Uniunii au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale, care, in foarte putine cazuri, au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat in loc de rambursare. Totusi, exercitiul acestui drept nu este lasat la discretia imprumutatului, ci este conditionat de indeplinirea unor criterii economice si de eligibilitate stricte
  • BCE sfatuieste autoritatile romane sa evalueze cu atentie impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranta juridica si pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale si de proprietate ale institutiilor de credit, precum si pentru a preintampina aparitia hazardului moral in relatia dintre creditor si debitor6. Proiectul de reglementare ar trebui sa urmareasca asigurarea unui echilibru adecvat intre obligatia generala a debitorilor de a-si indeplini obligatiile de plata, care contribuie la o cultura de plata prompta, la mentinerea soliditatii institutiilor de credit si preintampinarea hazardului moral, si nevoia de a oferi asistenta persoanelor fizice care se confrunta cu dificultati financiare severe
  • Autoritatile romane trebuie sa evalueze daca retroactivitatea proiectului de reglementare respecta principiile Constitutiei Romaniei. Cu toate acestea, BCE observa ca introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime.
  • Astfel cum se mentioneaza la punctul 1.1, proiectul de reglementare se aplica si contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidentiale care intra in sfera de aplicare a Directivei 2014/17/UE. In special, atunci cand contractul de credit se refera la un imprumut intr-o moneda straina, articolul 23 din Directiva 2014/17/UE prevede ca in statele membre sa existe un cadru de reglementare care sa asigure cel putin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit intr-o moneda alternativa, in conditii specificate, sau sa fie in vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar8. Totusi, in temeiul articolului 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv.
  • Sub rezerva competentei Comisiei Europene de a monitoriza implementarea dreptului Uniunii, autoritatile romane sunt invitate sa evalueze daca dreptul unilateral al imprumutatului de a se descarca pe deplin de datoria asumata printr-un contract de imprumut in moneda straina, astfel cum este prevazut de proiectul de reglementare, ar respecta articolul 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE.
  • BCE este de asemenea ingrijorata de faptul ca proiectul de reglementare nu pare a respecta articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, conform caruia statele membre nu impiedica partile la un contract de credit sa convina in mod explicit ca returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficient pentru a rambursa creditul. Conform articolului 3 din proiectul de reglementare, prin derogare de la dispozitiile relevante din Codul civil roman, debitorii au dreptul de a se descarca pe deplin de obligatiile ce le revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat catre creditorii lor. Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat daca un contract de credit intra in sfera de aplicare a proiectului de reglementare si indeplineste conditiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare. Autoritatile romane sunt invitate sa verifice cu Comisia Europeana daca proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE.
  • In plus, BCE considera ca proiectul de reglementare ar trebui sa prevada suficient de clar interactiunea cu celelalte acte normative relevante, precum Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice, si eliberarea persoanelor fizice de datorie in temeiul acelei legi. Un mecanism cuprinzator privind restructurarea datoriei ar fi mai eficient in solutionarea provocarilor speciale pe care le implica indatorarea personala nesustenabila. Acesta ar stabili stimulentele adecvate pentru partile afectate astfel incat debitorii care sunt intr-adevar supraindatorati si creditorii acestora ar fi incurajati sa ajunga la un acord cu privire la o restructurare fie in mod bilateral, fie intr-un cadru multilateral, de exemplu ca parte dintr-o procedura oficiala, precum procedura insolventei.
Efecte asupra economiei Romaniei
  • Acordarea de drepturi generale, precum cele prevazute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevazute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protectie sociala, poate conduce la hazard moral si poate compromite oferta de creditare in viitor. Astfel de drepturi pot incuraja debitorii care nu au cu adevarat nevoie de protectie sa profite de schimbarile preturilor bunurilor imobiliare si sa inceteze sa isi respecte obligatiile, chiar daca au posibilitatea de a si le indeplini in totalitate. In anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plata in Romania, bancile ar putea fi indemnate sa adopte conditii de creditare mai aspre si sa grabeasca rambursarile anticipate.
  •  Ratele mai ridicate ale dobanzii si creditarea limitata a gospodariilor si micilor afaceri pot afecta negativ cresterea economica si crearea de locuri de munca. Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui sa vizeze imprumutatii vulnerabili si sa fie insotite de masuri de siguranta eficiente care sa previna intrarea strategica in imposibilitate de plata si sa evite un impact negativ asupra creditarii viitoare. In absenta unor astfel de conditii, functionarea normala a institutiilor de credit poate fi grav afectata, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea institutiilor de credit individuale si, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substantiale pentru intregul sistem financiar.
  • In cazul in care astfel de riscuri la adresa bunei functionari a canalului de creditare s-ar materializa, exista posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei.
  • Proiectul de reglementare ar putea de asemenea conduce la o deteriorare a increderii investitorilor straini din cauza observarii unei cresteri a nesigurantei juridice si a riscului de tara. Prin urmare, BCE sugereaza autoritatilor romane sa efectueze o analiza aprofundata a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei Romaniei12.
 Efectele asupra stabilitatii financiare
  • Din perspectiva stabilitatii financiare, elementele de potentiala preocupare referitoare la impactul asupra institutiilor de credit, care ar trebui evaluate de la inceput, privesc: (i) riscurile asociate imprumuturilor in moneda straina; (ii) efectele retroactive ale proiectului de reglementare, care afecteaza si contractele de credit aflate in derulare; si (iii) implicatiile pentru cerintele prudentiale aplicabile institutiilor de credit in ceea ce priveste ipotecile asupra locuintelor pentru a reflecta caracterul riscant al portofoliilor corespunzatoare. Prin urmare, BCE subliniaza importanta unei analize de impact aprofundate cu privire la implicatiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea institutiilor de credit de pe piata interna si, mai larg, pentru piata imobiliara din Romania. Avand in vedere importanta intereselor implicate, atat pentru institutiile de credit si celelalte institutii financiare afectate, ca parti obligate sa primeasca activele imobiliare, cat si pentru proprietarii altor active imobiliare din Romania, doar cu ajutorul unei evaluari preliminare ar fi posibila atenuarea riscurilor generate la adresa stabilitatii financiare.
  • In ceea ce priveste efectele pe termen mai lung asupra stabilitatii financiare, BCE observa ca proiectul de reglementare se va aplica si in ceea ce priveste imprumuturile in moneda straina. BCE considera ca, atunci cand sunt introduse masuri legate de stingerea imprumuturilor in moneda straina, ar trebui sa se acorde intotdeauna o atentie corespunzatoare repartizarii echitabile a sarcinilor intre toate partile implicate, evitandu-se astfel posibilitatea aparitiei hazardului moral in viitor. In mai multe ocazii, BCE a evidentiat riscurile asociate imprumuturilor in moneda straina. Proiectul de reglementare nu pare a contine nicio garantie in acest sens.
Efectele asupra sectorului bancar
  • Proiectul de reglementare poate avea implicatii negative pentru institutiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilitatii, capitalizarii si capacitatii de creditare viitoare, pentru functionarea sistemului financiar, precum si pentru costul si conditiile de creditare in ansamblu. In scenariul cel mai pesimist, astfel de implicatii ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita masuri prudentiale. Se observa ca, daca proiectul de reglementare va intra in vigoare, ar trebui ca institutiile de credit din Romania sa desfasoare activitati de administrare de activelor imobiliare care le-au fost oferite in plata pentru descarcarea de datoriile prevazute in favoarea acestora in cadrul contractelor de credit.


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Provident

​INTERVIU Stefan Liiceanu - trecerea de la carti la produse japoneze traditionale via piata financiara

Dupa 17 ani petrecuti in Japonia, timp in care a lucrat in domeniul financiar, Stefan Liiceanu a decis sa deschida in locul fostei Librarii Humanitas din Fundul Curtii, Takumi - un magazin in care sunt comercializate produse japoneze traditionale. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani, prin ochii unor tineri care au avut succes. "Cred ca cel mai important este sa faci ce iti place. Productivitatea se vede atunci cand faci ceva cu pasiune, nu cand faci ceva pentru ca trebuie."
2573 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă