Elvetia va tine un referendum care va hotari daca bancile comerciale vor mai putea sa creeze bani

de G.S.     HotNews.ro
Vineri, 25 decembrie 2015, 18:25 Economie | Finanţe & Bănci

Banca Nationala a Elvetiei
Foto: Wikimedia Commons
Elvetia va tine un referendum pentru a decide daca bancilor comerciale li se va interzice sa creeze bani, informeaza The Telegraph

Guvernul federal elvetian a confirmat joi ca va tine aceasta consultare populara dupa ce peste 110.000 de persoane au semnat petitia prin care se solicita ca banca centrala sa fie singura care sa aiba puterea de a crea bani in sistemul financiar. 

Campania – condusa de miscarea Banii Elvetieni Suverani si cunoscuta ca initiativa Vollgeld – tinteste sa limiteze speculatiile financiare prin obligarea bancilor de a detine rezerve de 100% fata de depozitele atrase. 

„Bancile nu vor mai putea sa creeze bani pentru ele, ele vor putea doar sa imprumute banii pe care ii au de la deponenti sau de la alte banci”, a spus grupul care a facut aceasta campanie. 

In Elvetia, un referendum poate fi tinut daca o initiativa primeste peste 100.000 de semnaturi in cel mult 18 luni de la lansare. 

Daca va avea succes, legea privind suveranitatea banilor va conferi Bancii Nationale a Elvetiei (SNB) monopolul crearii banilor fizici si electronici, „iar decizia privind cum noii bani sunt introdusi in economie va apartine guvernului”, potrivit Vollgeld. 

In economiile actuale din lume, bancile centrale controleaza crearea bancotelor si monedelor, dar nu si crearea banilor ce apar cand o banca ofera credit. 

Bancile centrale influenteaza cantitatea de bani generata de bancile comerciale cu reglementari si politici monetare. 

SNB a fost infiintata in 1891, avand exclusivitate pentru baterea de monede si emiterea de bancnote elvetiene. 

Dar peste 90% dintre banii in circulatie in Elvetia sunt acum sub forma de cash „electronic”, creat de bancile private, mai degraba decat de banca centrala. 

„Din cauza aparitiei tranzactiilor cu plati electronice, bancile au recastigat posibilitatea de a-si crea banii lor. Decizia luata de popor in 1891 a cazut in uitare”, arata campania realizata de Banii Elvetieni Suverani.


Citeste mai multe despre   











[P] Foodpanda recomanda:Cele mai gustoase preparate de sezon, care te incalzesc si te mentin in forma

Toamna nu-i ca vara, dar, cu siguranta, este mai bogata! De ce? Pentru ca toamna se numara OFERTELE foodpanda! Astfel, acum poti comanda convenabil cele mai gustoase preparate de sezon, care te incalzesc si te mentin in forma!
11501 vizualizari
  • +1 (3 voturi)    
    eroare: (Vineri, 25 decembrie 2015, 18:53)

    Alex [anonim]

    hotari*
  • -3 (9 voturi)    
    impropriu (Vineri, 25 decembrie 2015, 19:09)

    victor L [utilizator]

    spus "sa creeze bani"; sa emita, caci "banii' sint creati.
    • +12 (14 voturi)    
      ba chiar creaza bani. (Vineri, 25 decembrie 2015, 20:52)

      AAA [anonim] i-a raspuns lui victor L

      Banca nationala creaza numai masa M0 (bancnote si monede). Bancile comerciale creaza banii electronici. Asta e "fractional reserve".


      pentru detalii:
      http://www.bankofengland.co.uk/publications/Documents/quarterlybulletin/2014/qb14q1prereleasemoneycreation.pdf
      • -2 (6 voturi)    
        nu, (Vineri, 25 decembrie 2015, 23:14)

        victor L [utilizator] i-a raspuns lui AAA

        nu ii creeaza, ci emit bani fara acoperire, probabil.
        Ca sint de hirtie sau electronici.
        "Banii" au fost creati de mult timp.
        • +2 (2 voturi)    
          Ii creeaza direct in credit. (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 10:45)

          AAA [anonim] i-a raspuns lui victor L

          Pe scurt merge cam asa (un pic simplificat):
          Banca strange prin capitalizare si depozite sa zicem 10 milioane Lei. Ii plaseaza pe toti la BNR sub forma de "fractional reserve" sa zicem 5%. Asta inseamna ca pot da credite de 200 milioane Lei. Deci cand tu te duci la banca si ceri un imprumut de 10000 Lei, banca creaza din tastatura un depozit de 10000 Lei. In momentul in care returnezi creditul + dobanda sa zicem 11000 lei ----> suma initiala de 10000 Lei dispare iar 1000 de lei reprezinta profitul bancii.
          Se repeta de fiecare data cand cineva ia un credit.
          • 0 (0 voturi)    
            atunci de ce in cazul unei crize (Duminică, 27 decembrie 2015, 10:43)

            kkciosuldelahamangia [utilizator] i-a raspuns lui AAA

            cand la usa unei banci pana atunci solide, cozile de depunatori care-si vor banii inapoi trimit banca in faliment ? oare nu pt. ca avea bani fara acoperire reala ? intreb.
            • 0 (0 voturi)    
              Pentru ca (Duminică, 27 decembrie 2015, 14:37)

              AAA [anonim] i-a raspuns lui kkciosuldelahamangia

              din exemplul meu daca banca strange 10 mil de lei prin depozite si capitalizare, ea nu poate depune pe toti 10 ca rezerva. Pastreaza sa zicem 5 pentru cheltuieli curente (salarii, intretinere etc). Si acum daca vine o criza banca nu are cum sa faca rost de 10 mil si intra in procedura de faliment.
      • -1 (3 voturi)    
        discutabil (Vineri, 25 decembrie 2015, 23:33)

        VladSnow [anonim] i-a raspuns lui AAA

        Se "creeaza" banii, dar se creeaza si datoria corespunzatoare a imprumutatului care trebuie sa dea banii imprumutati inapoi.

        Banii sunt cu plus, datoria cu minus, deci rezultat net zero. Nu s-a creat nimic. E la fel ca in cazul in care depunatorii ar imprumuta o ruda. Nu se creeaza bani. Banca e doar intermediarul in povestea asta.

        Depunatorii si imprumutatii nu pot folosi simultan acei bani. Deci prin credit banca nu a creat bani.

        Asta e de fapt si pericolul acestui mecanism: daca toti depunatorii vin simultan sa-si ceara banii inapoi nu-i vor putea primi, pentru ca sunt blocati in creditele acordate de banca.

        Dar in fine, nu conteaza cum ii zici pana la urma cata vreme stim despre ce este vorba. Din pacate ma indoiesc ca majoritatea celor care voteaza stiu exact despre ce este vorba.

        Importante sunt efectele. Un efect este disparitia dobanzilor la depozite, sau chiar introducerea de dobanzi negative la depozite. Deci iti depui banii la banca, si dupa un an primesti mai putin bani inapoi.

        Pentru ca, neavand voie sa ii imprumute pe altii cu banii luati de la tine, banca nu mai are niciun interes sa-ti plateasca dobanda, din contra iti va lua comisioane pentru ca iti tine banii in siguranta.

        Al doilea efect este reducerea masiva a creditarii, care nu stiu cu ce va fi inlocuita, pentru a nu distruge economia.

        In alta ordine de idei, e discutabil ce procent din depozite ar trebui sa stea ca rezerva, si ce procent sa fie permis sa fie imprumutat mai departe.

        Dar cred ca rezerve 100%, adica sa interzici complet imprumuturile acoperite de depozite, nu ajuta pe nimeni.

        Ca in multe alte cazuri cred ca aici este vorba doar despre frica de ce nu intelegem.

        Daca vrei sa intram in detalii, putem spune ca orice datorie reprezinta bani, deci orice imprumut creeaza bani deoarece creeaza datorie.

        Hartia pe care cel care iti vinde tigari pe datorie noteaza ca trebuie sa-i dai 50 lei reprezinta bani, din punctul asta de vedere. Mai ales daca ai semnat pe ea.
      • 0 (4 voturi)    
        pai (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 0:08)

        pai [anonim] i-a raspuns lui AAA

        pai asta nu inseamna ca ii creeaza, ci doar ca ii multiplica. iar atat M0 cat si rata de multiplicare maxima teoretica sunt controlate de catre banca centrala, intrucat cea de-a doua este egala cu inversul ratei rezervelor obliatorii.

        si astea sunt luate deja in calcul. cand BNR decide sa injecteze pe piata 100 de lei ca M0 stie foarte bine ca M1 va ajunge sa fie de vreo cateva ori mai mult, ca urmare a multiplicarii.

        alergati dupa fantasme, ca tot nepriceputu' caruia i s-a promis para malaiata...
    • +19 (23 voturi)    
      Să genereze bani, e mai bine așa? (Vineri, 25 decembrie 2015, 21:03)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui victor L

      Doar conceptul de bani este ”creat”, banii îi generează de multe ori băncile, fără ca ei să existe în realitate. Asta generează șocuri și crize în economie, pentru că oamenii încep brusc să cumpere diverse, fără să fi avut în prealabil banii.

      Unii oameni și unele firme produc plusvaloare, alți oameni și alte firme, nu. Munca celor care produc plusvaloare se devalorizează brusc,în momentele când băncile injectează bani inexistenți în economie. Iar ”băieții deștepți” nu mai muncesc și nu mai produc plusvaloare, ei doar obțin bani. Pe care nu-i mai pot returna în economie, așa că oalele se sparg în capul ”fraierilor” care obțin bani din muncă reală.
      • -2 (2 voturi)    
        Da,ai dreptate partial (Vineri, 25 decembrie 2015, 23:55)

        Lucian Ilea [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        Reversul medaliei e ca invers se ajunge la deflatie si la scaderea salariilor,pt ca in permanenta se produce tot mai multa plusvaloare in economie,adica tot mai multe bunuri si servicii
        In evul mediu in care ai trait tu,viteza de propagare era mult mai mica ca acuma
        deci pt a nu se ajunge la criza economica e nevoie in permanenta de creerea de bani in plus pt ca sa se poate cumpara serviciile si bunurile suplimentar create
        In sclavagism,se scotea aur din mina si argint si platina si diamante,azi se creeaza cifre in conturi bancrae
  • +4 (18 voturi)    
    Foarte neclar articolul (Vineri, 25 decembrie 2015, 20:49)

    cartofil [utilizator]

    N-am inteles nimic. Ce nu mai au voie sa faca bancile. Sa tipareasca moneda n-au voie nici acum. Notiunea de a creea bani este foarte neclara. Poate autorul se lamureste mai intai el si dupa aceea ne explica si noua. Sunt sigur ca ceea ce fac elvetienii este o chestie foarte serioasa, dar traducatorul cred ca n-a inteles o iota din ce a tradus si ne face si pe noi sa ne pierdem timpul lecturand niste fraze absolut fara sens pentru noi, romanii de rand.
    • +20 (24 voturi)    
      Hai sa-ti explic eu (Vineri, 25 decembrie 2015, 21:26)

      mcris [utilizator] i-a raspuns lui cartofil

      Acum bancile nu au acoperire 100% a banilor dati drept credite. Sa zicem ca o banca are acoperire 10% si are in seifuri 10 miloane de dolari. Legal ea poate da credite de 100 de milioane de dolari, bani care apar in conturile celor imprumutati si cu care acestia cumpara produse cu cardul sau virament, fiind obligati sa-i returneze la un termen. Acei 90 milioane de dolari pusi de banca in conturile celor care au luat credite sunt creati, ei nu au existat la inceput. Tu daca vrei sa imprumuti un prieten, nu poti pur si simplu sa-i scrii in cont orice suma vrei tu, trebuie sa-i dai bani adevarati, Acum ai inteles diferenta?
      • +8 (12 voturi)    
        Acum am inteles (Vineri, 25 decembrie 2015, 22:02)

        cartofil [utilizator] i-a raspuns lui mcris

        Desi nu mi se pare un procedeu corect.
        • +1 (1 vot)    
          Nu e corect, dar nu e real (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 0:02)

          VladSnow [anonim] i-a raspuns lui cartofil

          Din pacate bate campii, nu asa se intampla.

          In exemplul lui cu rezerva de 10% daca banca are 10 milioane in conturi, bani ai depunatorilor, poate da credite de maxim 9 milioane. Nu de 90 milioane.

          Si trebuie sa pastreze un milion in rezerva, in caz ca vin depunatori si isi cer depozitele inapoi sa aiba de unde.

          Deci banca nu creeaza bani, ci imprumuta altora bani care nu sunt ai ei. Si evident ca au existat acei bani. Sunt banii depunatorilor.

          Deci asta se voteaza aici, daca banca are sau nu voie sa dea credite cu bani care nu sunt ai ei, ci ai depunatorilor.

          Riscul e ca depunatorii sa se panicheze si sa vina toti brusc sa-si scoata banii. Caz in care ghinion, nu-i vor primi, ca banca nu mai are decat 10% din ei daca a acordat maximul de credite permis.

          Daca bancile ar putea pur si simplu crea bani din nimic, dupa cum cred multi care nu se pricep, aceasta problema n-ar exista.

          De asta sunt garantate de stat depozitele. Daca banii depunatorilor ar ramane in banca 100% n-ar mai fi nevoie de nicio garantie a statului.

          Statul (de fapt banca centrala) stabileste cati bani trebuie sa ramana in rezerva bancii pentru siguranta, si restul peste ii garanteza, tocmai pentru a reduce si mai mult riscul de retrageri panicate.

          Poti spune ca nu e corect ca banii depunatorilor sa fie folositi pentru imprumuturi.

          Dar dobanda la depozite tocmai de aici provine. Daca nu ti-ar da dobanda la depozite n-ar fi corect, evident.

          Deci practic banca e un intermediar, care ia banii de care oamenii nu au nevoie temporar, si ii imprumuta altora care au nevoie de ei.

          Poti sa te gandesti la depunatori ca la niste camatari. Doar ca nu faci tu ca depunator camatarie, face banca in locul tau, ca intermediar.

          Si evident, ca intermediar, isi ia niste comisioane, si de la depunator si de la cei creditati, de unde si profitul acesteia.

          Daca banca ar putea sa faca pur si simplu bani din nimic cum cred unii, nu s-ar mai chinui sa dea credite.
        • +1 (3 voturi)    
          mai (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 0:15)

          mai [anonim] i-a raspuns lui cartofil

          mai documenteaza-te. individul sau individa care a sarit in spagat ca "iti explic eu" habar nu are si vorbeste cu aceeasu convingere cu care erau altii aparatori ai pamantului plat.

          si aia "stiau ei".

          nu te mai lua dupa toti nebunii
          • 0 (4 voturi)    
            Ia explica tu "sanatosule"! (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 16:44)

            Spirt [utilizator] i-a raspuns lui mai

            Ah, da stim, e prea complicat sa intelegem noi, doar cei care creaza din nimic inteleg.!
            • -1 (3 voturi)    
              dar la (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 19:15)

              dar la [anonim] i-a raspuns lui Spirt

              dar la scoala sa iti tocesti coatele de ce nu mergi?
        • +1 (3 voturi)    
          De fapt nu ai înțeles (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 16:00)

          george1977 [utilizator] i-a raspuns lui cartofil

          Pur și simplu ți s-a spus o poveste fără logică pe care ai crezut-o fără să o verifici. Caută un bilanț bancar și vezi dacă vei găsi bănci care a în seifuri (bani atrași de la depunători - pasive) de 10 milioane de dolari și credite acordate clienților de 100 milioane (active). Eu cred că nu vei găsi.
      • +2 (4 voturi)    
        Mituri! (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 0:03)

        Mugur Benerescu [anonim] i-a raspuns lui mcris

        Nop, you got it all wrong. 100 de milioane sunt depuși la bancă, 10 milioane merg în rezervă iar 90 de milioane pot fi dați mai departe sub formă de credit. Deci o bancă nu poate da în credit mai mult decât a încasat ca depozit. Multiplicarea apare ulterior, când cele 90 de milioane date cu împrumut ajung la beneficiarul final (de exemplu constructorul casei cumpărate pe credit) care pune banii la altă bancă, care la rândul ei dă imediat cu împrumut 90% adică 81 de milioane. Și tot așa.
        Deci din 100 de milioane, băncile (deci nu una singură) au "creeat" 100 + 90 + 81 + 72,9 + .... etc., adică în total mai bine un miliard.
        Însă nici o bancă nu a dat în credit mai mult decât a luat ca depozite (decât dacă teoretic aceeași bani au fost depuși iar și iar în același loc.
        D-aia povestea asta, așa cum e formulată în știre, n-o să aibă nici un efect practic. Efectul de multiplicare este natural la orice împrumut, nici măcar nu-i nevoie de bănci.
        Ca să-l elimini, ar trebui să nu lași banca să dea mai departe deloc, deci să ridici rezerva la 100%. Bani care ar trebui să stea într-o cutie de valori (sau la banca centrală, ca acum).
        • +1 (1 vot)    
          foarte buna (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 17:51)

          foarte buna [anonim] i-a raspuns lui Mugur Benerescu

          foarte buna explicatia. ar mai fi de adaugat ca multiplicarea nu se face la infinit, ci pana la limita maxima, in teorie, care este egala cu inversul ratei rezervelor obligatorii, ca aceasta rata de multiplicare este cunoscuta (in medie) de catre banca centrala atunci cand intervine pentru reglarea masei monetare.
          • 0 (0 voturi)    
            hm (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 18:08)

            Xorciser [utilizator] i-a raspuns lui foarte buna

            In ultima instanta "crearea banilor" depinde nu atat de rata rezervelor, ci de dobanda de politica monetara- in functie de care si bancile comerciale isi fac oferta de creditare (dobanda creditului comercial) care este mai atractiva sau nu.

            De exemplu este mai multa "creare" de bani intr-o situatie cu rezerve de 30% si dobanda de 5%, decat intr-o situatie cu rezerve de 5% si dobanda de 30%.
            • 0 (0 voturi)    
              nu nu (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 19:06)

              nu nu [anonim] i-a raspuns lui Xorciser

              nu, nu este asta, urmareste rationamentul (si calculul) facut de Mugur mai sus: a considerat o rata a rezervelor obligatorii de 10%, inversul sau este 10, de aceea a obtinut, daca lantul de depozit-credit merge pana la capat, de vreo 10 ori mai mult, adica 1 miliard.

              este suma (infinita) a unei progresii geometrice (sau ceva foarte similar).

              cat despre dobanda respectiva, si aceea se traduce in ceva, anume in inflatie, de aceea este si metoda numarul 1 pe care BNR o foloseste pentru a controla inflatia. creste si aceea, dar cu 1-2% pe an, nu se inzeceste de la an la an.

              si chiar si inflatia apare numai daca masa monetara creste mai repede decat masa de produse.

              de aceea trebuie urmarite anunturile de variere a ratei rezervelor de catre BNR, pentru ca au un efect de levier important, si chiar cu efect imediat.
            • 0 (0 voturi)    
              si cred (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 19:14)

              si cred [anonim] i-a raspuns lui Xorciser

              si cred ca ar trebui o concluzie inversa: se creeaza mai multi bani atunci cand rezerva e de 5% si dobanda este de 30%.

              nu trebuie uitat ca dobanda de politica monetara este "viteza" cu care BNR injecteaza bani in piata (in mod implicit). in principiu, aceasta viteza ar trebui sa fie puternic corelata cu cresterea de produse, astfel incat sa se evite inflatia si deflatia.

              oricum, este departe de adevar faptul ca banii se multiplica la infinit, asa cum cred toti grabitii. ar mai da vreo banca faliment (cum au dat atatea), daca asta ar fi adevarat?

              ba, mai mult, ne-am face fiecare cate o banca si am fi cu totii bogati.

              banii pe care ii injecteaza BNR se multiplica de maxim 1/x ori, si asta o stie si BNR inainte sa decida cat injecteaza. daca e nevoie de 10 milioane pe piata si x este 10%, are sa injecteze 1 milion si basta (ceva mai mult, ca multiplicarea este mai redusa, totusi, decat maximul teoretic).
        • 0 (0 voturi)    
          Dar se poate! (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 18:12)

          Spirt [utilizator] i-a raspuns lui Mugur Benerescu

          Crezi ca de nebuni intreaba elvetienii in referendum asta?
          Ideea este ca atunci cand dau banii cu imprumut sa evidentieze asta si pentru cel care a dat banii si sa nu-i mai figureze in cont acei 100 de franci initiali. Adica sa desfiinteze RMO si sa dea cat crede banca de cuviinta mai departe dar sa evidentieze in contabilitate cat a dat si sa nu lase contul celui care "joaca" la banca intact, pentru ca in realitate nu e intact, e gol.
          Exemplu: dai bancii 1000 de dolari pe 20 de ani, daca ii vrei inapoi in 5 ani poti primi decat RMO-ul bancii si imediat ce ii dai bancii in cont iti vor figura doar RMO.
          • 0 (0 voturi)    
            pai si (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 20:22)

            pai si [anonim] i-a raspuns lui Spirt

            pai si cati ai gasi care ar depune la banca banii pe 20 de ani? si, mai ales, la ce dobanda?

            tu ai depune la banca banii pe 20 de ani?

            te trezesti ca i nevoie de bani dupa 2 ani, te duci la banca si banca iti spune: "sorry, numa' dobanda, daca vrei, ca banii sunt imprumutati unuia care ii va plati peste 20 de ani".

            bancile sunt doar un intermediar intre aia care depoziteaza bani si aia care au nevoie de bani, iar rezervele fractionate creeaza un buffer din care asigura regularizarea intre aia care depoziteaza (de obicei) pe termen scurt si aia care iau cu imprumut (de obicei) pe termen lung.
            • 0 (0 voturi)    
              Asta este. (Duminică, 27 decembrie 2015, 11:09)

              Spirt [utilizator] i-a raspuns lui pai si

              Inainte asa functionau bancile doar banii pe care ii aveau ii imprumutau. Dupa ce ii imprumutau nu mai figurau in depozitul lor.
              Altfel de ce sa nu imi creez eu bani tastand in calculator, de ce sa aiba doar banca acest drept?
              Cine considera ca e prea riscant pune banii in banca contra cost la pastrare, nu la jucare prin imprumutare.
              Dai 1000 de franci la pastrare cu un franc pe luna!
              • 0 (0 voturi)    
                nu au (Duminică, 27 decembrie 2015, 15:25)

                nu au [anonim] i-a raspuns lui Spirt

                nu au functionat bancile asa niciodata, nici chiar in vremea etalonului aur, caci si atunci se miza pe faptul ca maine va fi mai mult aur extras decat astazi, asa ca se putea imprumuta ceva "peste existent".

                in alta ordine de idei, tie iti scapa o informatie esentiala: tu ai impresia ca banii aceia multiplicati sunt ai bancilor. nici pe departe. urmareste rationamentul si ai sa vezi ca banii sunt ai clientilor.

                banii, multiplicati, sunt in economie, in proprietatea clientilor, nu ai bancilor.

                numai tu visezi ca banca isi creeaza bani siesi.

                tu confunzi cureaua de transmisie cu motorul, doar pentru ca prima misca si al doilea e prea complicat ca sa il poti tu pricepe.
                • 0 (0 voturi)    
                  Nu cred ca banii sunt ai bancilor. (Duminică, 27 decembrie 2015, 19:30)

                  Spirt [utilizator] i-a raspuns lui nu au

                  Dobanda pe banii creati din nimic este a bancilor si in momentul platii sumei imprumutate atat suma cat si datoria dispare si ramane dobanda ca profit al bancii.
                  Uite aici un articol care arata clar ce propune grupul de initiativa care a propus referendumul si care chiar are logica economica. http://www.telegraph.co.uk/finance/economics/11999966/Switzerland-to-vote-on-banning-banks-from-creating-money.html
                  • 0 (0 voturi)    
                    partea buna (Duminică, 27 decembrie 2015, 23:03)

                    partea buna [anonim] i-a raspuns lui Spirt

                    partea buna este ca, dupa atata discutie, ai sa fii mai circumspect cand vei mai auzi "stai ca iti explic eu" si ca, macar in privinta mecanismuluid e multiplicare a banilor in economie, esti mai lamurit.

                    si vei putea sa analizezi, cand vei da de nestiutori grabiti precum cel cu "stai ca iti explic eu". unde mai pui ca acum esti si tu lamurit ca nu a explicat nimic, pentru simplul fapt ca nu stia nimic.

                    ca o idee are sau nu avantaje economice, se poae dezbate, pro si contra, si niciodata nu e nevoie de fereala in privinta asta. dar dupa documentare si cu argumente derivate din date, eventual interpretari si estimari ale modelelor, nu dupa legende preluate dupa ureche. de explicatii e plin internetul in ziua de azi, pentru cine vrea intr-adevar sa se documenteze. pentru cine nu vrea sa vada, nu ajunge toata lumina din lume.

                    succes pe mai departe.
                  • 0 (0 voturi)    
                    si si (Duminică, 27 decembrie 2015, 23:09)

                    si si [anonim] i-a raspuns lui Spirt

                    faptul ca bancile castiga din dobanda nu este rau. fiecare trebuie sa castige din cate ceva. acum isi scot parleala din acea dobanda, daca schimbi acel model, se va ajusta altceva: vor creste comisioanele de operatiuni bancare sau alte asemenea. o sursa de profit trebuie sa existe in orice afacere.

                    dumneata ti-ai infiinta o companie sau o banca pentru a face afaceri in pierdere? uita-te in oglinda si intreaba-te cu onestitate daca ai mai merge la serviciu daca nu ai fi platit.

                    nu zice nimeni sa jupoi pe ala care iti trece pragul, dar daca nu ai profit, nu ai motivatie de a continua.

                    bine, exceptand gulag-ul si glontul, ca la rusi. ti-ar conveni sa fii sclav in gulag?

                    inainte sa sari pe viitor cu drag in bratele teoriilor imbecile si fumigene, intreaba-te intai care sunt motivele adevarate pentru care lucrurile au evoluat spre ceea ce sunt acum, si apoi vei putea intelege mai bine cum sa le schimbi.

                    foarte rar, poate niciodata, exceptand "aparatele mai grele decat aerul care sa zboare", raspunsul e dat de teoriile exaltate care promit marea cu sarea si joaca pe nestiinta si pasiunile oamenilor.
                    • 0 (0 voturi)    
                      Pai profitul ramane. (Luni, 28 decembrie 2015, 0:41)

                      Spirt [utilizator] i-a raspuns lui si si

                      Daca RMO devin prin lege 100% in banci, cu controale care sa le poata inchide daca nu au aceste RMO, atunci guvernul va avea dreptul de a crea acei bani pe care ii va da bancii spre a-i da cu imprumut. Banii pe care ii are clientul pot fi depozitati in banca si pot crea alti bani. In final banca va avea acelasi profit intrucat dobanda si-o poate pune la fel. Deci bancile nu trebuie sa fie suparate intrucat profitul lor ramane daca sunt corecte, acelasi.
        • +1 (1 vot)    
          dar ai cu cine... (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 18:23)

          ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Mugur Benerescu

          ...sa explici?

          Problemele apar ca intr-o societate confuza daca mai apare si o stire confuza se duc la mama lui Stefan cel mare toate judecatile....

          Educatie economica - ioc.
          Dar educatia economica se face pas cu pas - macar sa rasare cateva mugurele si mai apoi sa pui dileme dintre acestea...

          Putina decenta si mila fata de cetatenii din RO, mai ales ca unii acum pot sa fie oarecum turbentati de bucuria Craciunului...

          sa fie lasata stirea la dospit de dupe Craciun, sau mai bine, dupe Anul Nou. - siguranta mintii face lucrurile mai bune si mai frumoase.
          • +2 (4 voturi)    
            cea mai (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 19:09)

            cea mai [anonim] i-a raspuns lui ..13

            cea mai mare problema nu este lipsa de educatie, ci aroganta celor care considera ca ei le stiu deja pe toate si nu mai au nevoie sa invete.

            cu cat e unul mai nestiutor, cu atat se imburiceste mai tare cum ca e vren cucuzel inca nedescoperit.
      • -2 (2 voturi)    
        de unde (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 0:14)

        de unde [anonim] i-a raspuns lui mcris

        de unde le scoateti, fratilor? mai pareristi si urechisti ca romanii, care habar nu au despre ce vorbesc dar sunt foarte convinsi ca ei le stiu pe toate si nu au nimic de invatat, nu am mai intalnit pe lume.

        de atata mandrie si sunteti unde sunteti. ultimii. ma rog, noroc cu albanezii...

        banii aia se multiplcia doar teoretic si numai daca respectivul imprumutat ii depune inapoi la aceeasi banca. si fara rezerva aia fractionata banca nu ar avea cum sa dea credite pe termen lung din depozite pe termen scurt, intrucat rezerva fractionata este chiar buffer-ul care ii permite sa regleze traficul intre intrari si iesiri.

        daca ar fi rezerve de 100%, atunci cand vine unul sa isi scoata banii din depozit, te-ar suna banca sa platesti creditul in avans ca "a venit ala dupa bani".

        oameni buni, mai lasati naiba cozile alea de paun si descoperiti intai cat de lipsiti de minte sunteti.

        si va mai mirati ca au facut aia harcea-parcea cu voi la revolutie. pai era si greu sa manipulezi niste infumurati ca pe gaste...

        apropo, si aia care trageau ca orbii la revolutie erau cu "sa iti explic eu". toti erau cunoscatori... mergi la eroilor sa le vezi roadele...
    • 0 (0 voturi)    
      Uite aici o explicatie. (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 12:07)

      Some One [anonim] i-a raspuns lui cartofil

      https://www.youtube.com/watch?v=iFDe5kUUyT0
  • +11 (15 voturi)    
    wow (Vineri, 25 decembrie 2015, 20:52)

    Adrian_1234 [utilizator]

    interesant
    se pare ca unii merg si inainte nu numai inapoi
  • -2 (4 voturi)    
    Primul pas pentru abolirea sclaviei (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 7:53)

    tontu [anonim]

    Asta e primul pas si e foarte important. Vor trebui sa urmeze alte reforme care sa limiteze crearea de bani din nimc, mai ales de bancile centrale,fara sa fie "acoperiti" de produse si/sau servicii din economia reala.
    • +1 (1 vot)    
      stai matale (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 19:17)

      stai matale [anonim] i-a raspuns lui tontu

      stai matale linistiti, ca bogati si saraci au fost de cand lumea si pamantul, indiferent de cate "retete de fericire" s-au vehiculat.

      pentru ca unii au mai mult cap, iar altii au mai multa mandrie.

      e drept, cate unii mai si fura, dar mai rar de la cei cu cap. mai mult de la aia cu mandrie.
  • +3 (3 voturi)    
    Proverbe si zicatori (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 11:01)

    Aurel Goldeanu [anonim]

    “The Best Way to Rob a Bank is to Own One.” -- William Black
    (Cea mai buna metoda sa jefuiesti o banca e sa ai o banca a ta.)

    "Da-i unui om o pusca si va jefui o banca. Da-i unui om o banca si va jefui lumea!" -- proverb.

    "E foarte bine ca oamenii nu inteleg sistemul nostru bancar si monetar pentru ca, daca l-ar intelege, cred ca am avea o revolutie pina miine dimineata." - Henry Ford

    "Lasa-ma sa tiparesc si sa controlez banii natiunii si nu ma intereseaza cine face legile." -- Mayer Amschel Rothschild, founder of the Rothschild international Banking Dynasty, 1790

    Profesorul William Black, autorul cartii “The Best Way to Rob a Bank is to Own One.”: "CEO Jamie Dimon a prezidat peste cea mai mare serie de infractiuni financiare din istoria omenirii. Fraudele JP Morgan sint epice ca dimensiuni si fara precedent in istoria lumii. Fraudele de 23 de miliarde de dolari despre care vorbim i-au facut pe Jamie Dimon si pe alti senior officers incredibil de bogati creind venituri fictive care au condus la bonusuri foarte reale."

    Congressman Patman: "Mr. Eccles, how did you get the money to buy those two billions of government securities?" Eccles: "We created it." Patman: "Out of what?" Eccles: "Out of the right to issue credit money." - Testimony of Marriner Eccles, Chairman of the Federal Reserve Board, before the House Banking and Currency Committee, 1941

    "If two parties, instead of being a bank and an individual, were an individual and an individual, they could not inflate the circulating medium by a loan transaction, for the simple reason that the lender could not lend what he didn't have, as banks can do. Only commercial banks and trust companies can lend money that they manufacture by lending it." - Professor Irving Fisher, Yale University, in his book "100% Money"
  • +3 (3 voturi)    
    Proverbe (2) (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 11:04)

    Aurel Goldeanu [anonim]

    "In absenta standardului aur, nu exista modalitate de proteja economiile impotriva confiscarii prin inflatie. Nu exista o valoare intrinseca a banilor. Daca ar exista, guvernul ar trebui sa faca posesia ei ilegala, asa cum a facut in cazul aurului. Politica financiara a statului asistential (the welfare state) presupune in mod obligatoriu sa nu existe nici o cale pentru posesorii de averi sa se protejeze. Acesta e secretul murdar al tiradelor politrucilor statului asistential impotriva aurului. Deficitul bugetar e pur si simplu o schema pentru confiscarea ascunsa a bogatiei. Aurul sta in calea acestui proces insidios si se manifesta ca un protector al drepturilor de proprietate." - Alan Greenspan, Gold and Economic Freedom.

    “One only needs to reflect on the dramatic decline in the value of the dollar that has taken place since the Fed was established in 1913. The goods and services you could buy for $1.00 in 1913 now cost nearly $21.00. Another way to look at this is from the perspective of the purchasing power of the dollar itself. It has fallen to less than $0.05 of its 1913 value. We might say that the government and its banking cartel have together stolen $0.95 of every dollar as they have pursued a relentlessly inflationary policy.” -- Ron Paul – End the Fed

    p.s. De la Nixon incoace, principala marfa de export a Americii a fost inflatia. Asta e motivul pentru care restul lumii e lovit de inflatie. Courtesy of the central banks.

    vezi si:
    http://my.telegraph.co.uk/mattsta/mattsta/4045411/Great_Quotations__On_banking_money_freedom_and_liberty/
  • 0 (0 voturi)    
    Emisia de Credit (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 11:46)

    Sarchis Dolmanian [anonim]

    Cand vine vorba despre cine are voie sa creeze bani chestia devine foarte interesanta.
    Pe vremuri, adica atunci cand suvernanii si-au arogat dreptul de a bate moneda, si-au asumat, de fapt, dreptul de a 'dilua' aurul.
    Pana atunci platile se faceau in aur pur - vezi si fericirea lui Arhimede care a strigat Evrica atunci cand a inventat metoda de a masura densitatea (si in felul acesta continutul de aur dintr-un aliaj) scufundand obiectul in apa. Din momentul in care regii au inceput sa bata moneda acestia au avut ocazia nu doar sa controleze cantitatea de bani aflata in circulatie dar si sa 'jongleze' cu ea intr-o oarecare masura. Trebuiau sa puna totusi si ceva aur acolo.
    Mai apoi acest drept de a bate moneda a fost asumat de catre guverne. Numai ca aceste monede nu mai aveau, neaparat, acoperire in aur. 'Valoarea' lor era data mai degraba de increderea de care se bucura respectiva tara/respectivul guvern.
    Iar din momentul in care a aparut sistemul 'rezervelor fractionare' totul s-a cam dus peste cap. Chiar daca bancile nu creaza bani in sine ci doar credit problema ramane. Ele induc o cantitate de necunoscut in sistem numai ca oamenii nu prea se uita la ele atunci cand lucrurile merg prost ci la moneda in care a fost exprimat respectivul credit. Cand bancherii (privati) emit credit in franci elvetieni, sa spunem, acest lucru poate avea efecte perverse asupra monezii in sine. De unde si ingrijorarea elvetienilor.
    Pe de alta parte centralizarea extrema a deciziei - daca masura va fi adoptata - poate avea efecte paradoxale. Creditul ar fi, practic in intregime, controlat de banca centrala. Si, de fapt, acest lucru se intampla deja, intr-o oarecare masura totusi. Cumpararile masive de 'hartie' facute de Banca Centrala Europena si de Trezoreria Americana sunt exact acelasi lucru - o emisie de credit in loc de emisie de moneda.
  • +1 (1 vot)    
    in UE oricum nu au voie (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 12:26)

    andreea [anonim]

    la fel si in Romania, exista reglementari privind expunerea, fondurile proprii, cerintele de adecvare a capitalului care u lasa o banca nu doar sa genereze bani ci nici macar sa ii foloseasca pe toti cei atrasi. Si este logic sa fie asa fiinddca in timp ce la credite banii se intorc uneori in 30 de ani depozitele pot fi retrase oricand de deponenti, chiar daca au constituit depozite la termen (doar ca pierd o parte din dobanda). In ceea ce priveste moeda electronica nu ai voie sa o creezi decat in schimbul banilor reali primiti pt ea. E f clar in Legea 127 /2011: monedă electronică - valoare monetară stocată electronic, , reprezentând o creanţă asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operaţiuni de plată ;
  • 0 (0 voturi)    
    mi se pare ca sunt.. (Sâmbătă, 26 decembrie 2015, 18:17)

    ..13 [anonim]

    ..dusi cu capul!
  • -1 (1 vot)    
    adica (Duminică, 27 decembrie 2015, 10:26)

    a [anonim]

    banca sa dea bani cu imprumut doar din capital. presupun ca asta incepe prin noile depozite deschise. practic toate creditele date pe masura ce sunt rambursate , vor fi retrase din circulatie pentru ca banca nu va mai putea da credite ci ii va depozita la banca nationala ceea ce inseamna retragere din circulatie. rezultatul ar fi scaderea masei monetare. ori daca scade masa monetara fara scadere economica avem deflatie, blocare de finantari si nu stiu daca e bine. poate antrena un blocaj financiar.
    sunt firme care vor doar sa refinanteze credite.daca vine scadenta nu vor mai avea de unde lua bani de refinantare, rezulta incapacitate de plata.
    • 0 (0 voturi)    
      Gresit. (Luni, 28 decembrie 2015, 0:50)

      Spirt [utilizator] i-a raspuns lui a

      A depune in banca X 100 de franci. El poate da un imprumut de 100 de franci pe care guvernul ii tipareste.
      Odata tipariti sunti dati bancii spre a fi imprumutati. Banca ii da mai departe si clientul B ii baga in banca Y. Banca Y ii da clientului C. care ii pune in banca Z. Suma 100, 99, 1 sau 1000 este o decizie a guvernului. Daca preturile urca cu 1000 atunci guvernul poate decide ca suma sa fie 90 sau 1.
      In ceea ce o priveste pe banca comerciala, aceasta nu pierde teoretic din dobanda intrucat isi poate pune dobanda la fel ca inainte cand isi crea singrua banii. Prin urmare banca va castiga la fel ca inainte ina masa totala de bani, care decide si preturile va fi mai corect administrata de stat.Este o idee buna!^^


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version