Anuntata pentru marti dimineata, sedinta in care urma sa se discute cererea presedintelui Johannis privind re-examinarea legii darii in plata n-a mai avut loc. In sala de la etajul 3 a Casei Poporului erau doar doi senatori mai putin decat personalul auxiliar care aranjasera frumos pe mesele fiecarui membru dosarele proiectelor de legi de pe ordinea de zi. Nici initiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir nu a trecut prin zona pentru a-si sustine proiectul. Pe scurt, no cvorum, no cry.

HotNews.roFoto: Hotnews

Termenul pana la care senatorii din Comisia de Buget trebuie sa discute proiectul si sa formuleze un aviz este 23 februarie. Timp ar mai fi, insa daca sedintele urmatoare vor avea aceeasi finalitate ca cea de marti se poate intra intr-o criza de timp, ceea ce speram sa nu se intample.

  • Vezi in atasament scrisoarea detaliata a Presedintelui cuprinzand motivele pentru care a retrimis legea in Parlament

Potrivit deputatului Daniel Zamfir, noua forma a proiectului ii va exclude dintre posibilii beneficiari pe oamenii de afaceri care s-au imprumutat ca sa ridice malluri sau cartiere de locuinte. Mai mult, de noul text ar putea beneficia si cei executati silit de banci, care au ramas cu datorii si dupa vinderea casei.

Zamfir a rezumat pentru ProTv esenta modificarilor: "Simplu spus, cei care si-au luat credite pentru dezvoltarea de afaceri, nu beneficiaza de legea darii in plata"

Reamintim ca proiectul, prost primit de comunitatea bancara, a fost votat cu o larga majoritate de parlamentari. Legea da posibilitatea debitorilor bancilor sa restituie bancii bunul ipotecat cand acestia nu mai pot plati datoria, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri ale debitorului. Cunoscuta ca "Legea darii in plata", ea a starnit numeroase controverse, bancherii spunand ca este o lege "cu dedicatie" pentru speculatorii imobiliari.

De partea cealalta, initiatorii spun ca este o lege care sa corecteze impartirea riscurilor intre banca si clienti atunci cand se acorda un imprumut, perceptia fiind ca institutiile de credit transfera toate riscurile asupra clientilor. Dupa promulgare, ea va intra in vigoare in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

  • Isarescu s-a opus de la bun inceput proiectului. Fara folos

"Referitor la ultimele initiative legislative, intreb si eu public: cine va mai acorda credite imobiliare daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea se va face in cladiri?! Aceasta initiativa omoara din start creditarea viitoare. In consecinta, solutiile de tipul "credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati" dezechilibreaza balanta intre debitorii actuali si viitori, nu are rost sa-i impovaram pe viitorii debitori cu greseala din trecut si prezent. Este subminata viabilitatea activitatii bancare", a spus Israescu intr-o conferinta de presa. El a reamintit ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt banii deponentilor, care isi asteapta banii inapoi impreuna cu o dobanda, nu sub forma de "ferestre, case, acoperisuri". Guvernatorul a punctat ca bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere.

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri.

Debitorul trebuie sa transmita creditorului prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale si ale executorului judecatoresc sau avocatului, dupa caz, vor fi suportate de debitor.

Dupa comunicare deciziei de catre debitor, creditorul nu mai poate urmari codebitori sau garantii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Proiectul de lege mai prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.

"Legea nu raspunde unei probleme sociale, ci ii avantajeaza pe cei care au cumparat imobile inainte de criza, in scop speculativ, si poate genera falimentul unei banci", declarase si seful Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza.

"Va spun cu certitudine ca s-au cumparat, de catre persoane fizice, terenuri, apartamente pe scari de bloc, case de vacanta, terenuri agricole in scop speculativ. La momentul cumpararii s-a sperat ca se va obtine o suma mai mare, dar caderea pietei a facut ca sa nu mai poata fi vandute. Intrucat pretul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine. Legea (privind darea in plata - n. r.) prevede transferul oricarui imobil, or, legea, asa cum este redactata in momentul de fata, vorbeste de transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului. Atata timp cat legea nu face diferenta intre tipurile de colaterale de care am vorbit in cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite - n. r.) si un apartament in care locuieste o familie cu doi copii si care nu mai poate plati creditul, mi se pare ca legea asta nu este o lege buna. Cel putin in forma in care este redactata ea acum, Legea nu numai ca ii favorizeaza pe debitorii acestia (speculatori - n. r.), dar va omori si creditarea. Bancile vor creste avansul! Acum este 15% - 20. Va urca spre 40% - 45% lejer! Legea nu este facuta sa ii protejeze pe cei care au cu adevarat nevoie de protectie sociala", a explicat Cinteza.

In plus, Banca Centrala Europeana a transmis un aviz prin care sustine ca introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea in plata, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime. Institutia precizeaza, totodata, ca documentul ar putea conduce la o deteriorare a increderii investitorilor straini din cauza observarii unei cresteri a nesigurantei juridice si a riscului de tara.