La 1 ianuarie 2016 populatia Romaniei dupa domiciliu a fost de 22,24 milioane de persoane, au transmis luni reprezentantii Institutului National de Statistica. INS calculeaza doua tipuri de populatie: cea rezidenta si cea dupa domiciliu. Populatia rezidenta reprezinta totalul persoanelor cu cetatenie romana, la care se adauga strainii si apatrizii care au resedinta pe teritoriul Romaniei pentru cel putin un an de zile. Populatia dupa domiciliu reprezinta numarul celor cu cetatenie romana si domiciliul pe teritoriul Romaniei, domiciliul fiind adresa la care au locuinta principala, trecuta in cartea (sau buletinul) de identitate.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ce e de retinut din comunicatul INS:

  • In Romania, populatia urbana si cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%,respectiv 51,2%).
  • Fenomenul de imbatranire demografica s-a accentuat, populatia varstnica de 65 ani si peste depasind cu 210.000 de persoane populatia tanara de 0-14 ani (3,485 mil. persoane  fata de 3,275 milioane persoane).
  • La 1 ianuarie 2016, populatia dupa domiciliu din mediul urban a fost de 12,54 milioane persoane, in scadere cu 0,3% fata de 1 ianuarie 2015.
  • Populatia feminina la 1 ianuarie 2016 a fost de 11,385 milioane de persoane, in scadere cu 0,3% fata de aceeasi data a anului precedent.
  • Indicele de imbatranire demografica a crescut de la 103,0 (la 1 ianuarie 2015) la 106,4 persoane varstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).
  • Varsta medie a populatiei a fost de 40,9 ani, cu 0,3 ani mai mare decat la 1 ianuarie 2015.
  • Varsta mediana a fost de 40,4 ani, in crestere cu 0,4 ani fata de 1 ianuarie 2015.

Citeste si:"Problema demografica se acutizeaza. Daca dorim o crestere a sperantei de viata, trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic (Vasile Ghetau, cercetator) "

Ce e de facut?

"Nu trebuie sa inventam noi roata", spune seful Statisticii romanesti, Tudorel Andrei. Acesta a a dat exemplul Frantei, care sta mult mai bine decat Romania in privinta natalitatii si demografiei. "Sunt 3 seturi de masuri pe care francezii le-au aplicat: masuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt masuri in natura, care privesc aceste familii -de exemplu dezvoltarea creselor, dezvoltarea stabilimentelor in care copiii pot fi educati si pot permite parintilor sa aiba o viata activa imediat dupa nasterea unui nou copil in familie. Mai este de asemenea o a treia categorie, asa numitele scutiri de impozite sau deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii. Este un sistem inchegat care nu are efect imediat, dar acesta e sesizabil pe termen mediu si lung", spune Andrei.

Potrivit lui Tudorel Andrei, efecte imediate se pot obtine numai in sistemele totalitare sau prin interventii brutale in viata de familie, cum au fost si cele din Romania, pana in 1990. "De exemplu, anul 1966, in care s-a intervenit brutal in familie din dorinta de a avea o proiectie demografica pozitiva a Romaniei intr-un orizont de timp. Or, efectele le puteti vedea cu totii in migratie externa consistenta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani", a spus Tudorel Andrei.

CONTEXTUL INTERNATIONAL

Imbatranirea populatiei este un fenomen global, care in ultimele decenii afecteaza toate tarile lumii. Reducerea globala a natalitatii si scaderea numarului de copii in paralel cu sporirea constanta a numarului varstnicilor duce la schimbarea echilibrului dintre generatii.

Imbatranirea populatiei este un fenomen de lunga durata. In secolul trecut ponderea persoanelor varstnice in structura populatiei totale a fost in crestere constanta. Aceasta tendinta se va pastra si in secolul XXI. Daca in anul 1950 ponderea varstnicilor in lume a fost de 8%, conform prognozelor realizate de ONU - Divizia Populatie, in anul 2050 ponderea varstnicilor va creste la 22% din populatia totala a globului. Se considera ca este putin probabil ca nivelul natalitatii sa revina la valorile din perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial si de aici rezulta ca procesul de imbatranire a populatiei este un proces ireversibil si ponderea populatiei tinere va scadea. Conform datelor ONU, ponderea populatiei de varsta a treia va creste, pe termen lung, chiar si in regiunile unde natalitatea este superioara ratei de reproducere (2,1 copii).

Numarul persoanelor care imbatranesc, la nivel mondial, este in crestere mai rapida decat la alte grupe de varsta. Astfel, daca la inceputul anului 2012 numarul persoanelor de 60 ani si peste a fost de 810 milioane de persoane la nivel mondial, in 2050, conform proiectarilor populatiei realizate de ONU, numarul persoanelor de 60 ani si peste va fi de 2 miliarde de locuitori. Conform prognozelor, in anul 2047 numarul persoanelor varstnice pe glob va depasi numarul copiilor. Daca in 2011 din 10 persoane o persoana era de 60 ani si peste, in 2050, se estimeaza ca o persoana din cinci va avea peste 60 de ani.

Imbatranirea populatiei este un rezultat important al progresului social obtinut in diferite domenii: medicina, calitatea vietii, protectia sociala, si se datoreaza reducerii mortalitatii in special la persoanele varstnice si cresterii duratei medii a vietii. In acelasi timp, modificarea structurii populatiei este determinata de scaderea semnificativa a natalitatii.

Tarile cele mai afectate de imbatranirea demografica sunt Japonia, Statele Unite si Rusia. La nivel continental fenomenul imbatranirii este prezent in mod deosebit in Europa si America de Nord. Aceste diferentieri pe continente pot fi explicate in primul rand prin nivelurile diferite ale ratelor de natalitate si fertilitate, dar nu in ultimul rand si prin fenomenele de migratie si nivelul duratei medii a vietii, a ratei mortalitatii generale, indeosebi infantile.