Domnul Ionescu este ceea ce se cheama un fumator inrait. Baga in el doua pachete de tigari pe zi, adica face parte din cei 8% dintre fumatori care fumeaza zilnic circa doua pachete, potrivit unui studiu citat mai jos. Din 16 martie, el va avea o problema cand va dori sa-si aprinda tigara in barul sau preferat. Domnul Ionescu nu pricepe ce are lumea cu el, de-i ingradeste dreptul de a fuma si isi aminteste anii `60 cand putea fuma in avion fara sa-i zica nimeni "La bordul avioanelor noastre fumatul este interzis". Din 1 septembrie 2006, nu-si mai puteai aprinde tigara nici in vagoanele CFR, iar acum, gata si cu fumatul in carciumi. Cum s-a ajuns aici? se tot intreaba domnul Ionescu, framantand intre buze o tigara ne-aprinsa.
Peste doua saptamani va intra in vigoare legea antifumat, adoptata pe 15 decembrie 2015 de plenul Camerei Deputatilor. Initiatoarea ei este deputata PSD Aurelia Cristea, care a admis a nu a facut altceva decat sa preia legea de la deputata PSD Manuela Mitrea si sa o amendeze, dupa numeroase dezbateri publice inspirate din bunele practici ale tarilor europene.
In acest moment, 17 dintre statele membre UE dispun de reglementari care interzic fumatul, cele mai stricte norme aplicandu-se in Irlanda, Regatul Unit, Grecia, Bulgaria, Malta, Spania si Ungaria. Aceste tari au interzis total fumatul in spatii publice inchise, in mijloacele de transport in comun si la serviciu (cu doar cateva exceptii, conform informatiilor prezente pe site-ul Comisiei Europene (link).
- Cine ne sunt fumatorii?
Potrivit unui studiu realizat de KeysFin la sfarsitul lunii ianuarie 2016, arata ca 8% dintre fumatori consuma zilnic mai mult de un pachet de tigari, un fumator din trei consuma intre 16 si 20 de tigari pe zi si mai mult de o treime dintre respondenti (37%) fumeaza mai putin de jumatate de pachet zilnic.
In ceea ce priveste varsta fumatorilor, aproximativ unu din trei romani cu varste cuprinse intre 18 - 50 de ani fumeaza zilnic aproape un pachet de tigari, in timp ce fumatorii cu varste de peste 65 de ani sunt cei in cazul carora procentul intervievatilor care consuma intre 6 si 10 tigari zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de varsta (putem spune in termeni mai simpli ce inseamna asta?)
Femeile fumeaza intre 1 si 10 tigari zilnic intr-o proportie mai mare decat barbatii, pe cand darsituatia se inverseaza atunci cand vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 tigari pe zi, unde procentul barbatilor care au acest comportament este mai ridicat.
- Un scurt remember. Cum a devenit fumatul din privilegiu, un pacat detestabil socialmente
Primele notite despre fumat vin de la Cristofor Columb, care a constatat ca localnicii din insula Guanahani (San Salvador ) fumeaza din niste pipe de bambus "ceva" preparat din frunzele plantei de tutun, numita de ei, tabac . Tutunul era fumat in ceremoniile religioase din America de Sud si era, probabil, doar un privilegiu al samanilor, preotilor si vindecatorilor.
In anul 1519 navigatorii spanioli ai lui Columb i-au oferit ambasadorului Frantei in Portugalia, Jean Nicot, un manunchi de frunze de tutun aprinse, povestind cu acest prilej ce au vazut ei ca fac bastinasii sud-americani cu ele.
In 1585, Jean Nicot introduce tutunul la Curtea Regala din Paris, spunand ca este utila in tratamentul ranilor, al astmului si al cancerului. Planta a fost denumita de catre un botanist, cativa ani mai tarziu, "Nicotiana".
A fuma in acele vremuri era un semn de mondenitate, la inceput un privilegiu al nobilimii, dar, cu timpul, si al celor mai largi si mai nevoiase paturi sociale.
In Evul Mediu se credea ca fumatul ajuta la vindecarea bolilor si alunga duhurile rele iar la mijlocul secolului al XVI-lea, se credea ca fumatul vindeca sifilisul.
In Europa, Nicotiana Tabacum a inceput sa fie cultivata in Anglia, mai intai ca planta decorativa, a urmat rapid cultivarea ei si pentru a fi utilizata la prepararea tutunului, care se fuma la fel ca astazi sau se priza nazal (link).
- Unde ne aflam in prezent?
Ani au trecut iar din privilegiu, fumatul a ajuns un obicei detestabil social pe care standardele de sanatate al Uniunii Europene il incrimineaza. Cert e ca din 16 martie este randul Romaniei sa fie adaugata in randul tarilor europene cu norme stricte privind fumatul in spatiile inchise, ceea ce ne califica printre statele ce pot fi considerate un model de promovare al sanatatii. Insusi presedintele Klaus Iohannis a sugerat aceasta idee in discursul din cadrul evenimentului ''Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate - Dialog asupra Politicilor'', cand a spus ca Romania poate deveni furnizoare de expertiza pe arii precum sistemul de urgenta sau legislatia antifumat in Regiunea Balcanilor
Chiar si in contextual in care Romania ar deveni un model de bune practici privind reducerea fumatului pasiv, aplicarea legii antifumat va insemna o victorie pentru unii si un esec pentru altii. Cine sunt invingatorii si cine sunt invinsii? Inainte de a trece in revista castogatorii sau perdantii iata....
- ...cateva lucruri pe care probabil ca acum cinci minute nu le stiai:
Conventia de la Geneva confera dreptul la tutun al prizonierilor de razboi (link)
A existat un proiect prin care urma sa fie creata o tigara mai "sanatoasa"- asa numitul XA Project (link), dar a fost rapid inmormantat la presiunile industriei tutunului (llink)
China este tara cu cei mai multi fumatori activi: peste 300 de milioane de persoane dar si tara in care companiile de tutun sponsorizeaza scoli elementare, impunandu-si sloganul desupra cladirii (link)
Unsprezece studii aparent foarte documentate indicau faptul ca fumatul scade riscul de a contracta Alzheimer. 10 ani mai tarziu s-a descoperit ca autorul fiecarui studiu avea legaturi nedeclarate cu cei din industria tutunului (link).
Un studiu din 2003 (link) arata ca renuntarea la tutun afecteaza perceptia asupra timpului
- Industria tutunului: afaceri in scadere, dar "optimizare" a profitului. Reducerea fumatului poate insemna tigari mai scumpe
Este bine cunoscut faptul ca industria tutunului din Romania a fost supusa unor numeroase restrictii in ultimii ani, ce par sa fi avut un impact semnificativ asupra cifrei de afaceri a producatorilor si comerciantilor de tigari. Datele raportate la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor arata ca aceasta a scazut la jumatate in perioada 2010-2014, de la 2,26 miliarde de lei la 949 milioane de lei.. Totodata, este interesant de urmarit traiectoria profitabilitatii din cadrul sectorului, care a avut un trend total diferit. Astfel, daca in 2010, cele 15 companii intregistrate in Romania raportau un profit de 31,4 milioane lei, in 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anuntau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
Asadar, scaderea dramatica cu 58,4 % din 2010 pana in 2014 a cifrei de afaceri a fost compensata de o crestere a profitabilitatii industriei cu 55,41% pentru aceeasi perioada.
Explicatia? Potrivit analistilor de la KeysFin, evolutia pretului tigarilor si masurile luate de producatori si comerciantii de tutun in ultimii ani vin sa confirme trendul, axat pe afaceri in scadere, masuri de restructurare, de reorientare a productie si a strategiilor de comercializare, toate concentrate pe optimizarea profitabilitatii.
Pe scurt, o posibila diminuare a vanzarilor de tigari ar putea fi suplinita prin cresterea pretului din partea producatorilor.
Din aceasta perspectiva, efectul adus de legea antifumat se poate remarca atat la nivelul producatorului prin scaderi de vanzari cat si la nivelul fumatorului prin faptul ca va exista posibilitatea de a plati mai mult pentru un pachet de tigari.
- Povara financiara a fumatului asupra bugetului Sanatatii
În urma analizei datelor disponibile rezultă că, din cauza fumatului, doar pentru spitalizare în secţii de acuţi şi pentru diagnostic şi tratamente inovatoare (finanţate prin PNS) ale bolilor provocate de fumat s-a cheltuit mai mult decât s-a primit în bugetul Ministerului Sanatatii în urma consumului de tutun: s-a încasat suma de 1.137.995.375 lei şi s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei. Sistemul sanitar a rămas în 2012, de exemplu, din cauza fumatului, cu o „gaură“ în buget de cel puţin 113.720.747,6 lei, deficitul fiind în realitate cu mult mai mare deoarece nu au fost introduse două surse majore de cheltuieli: medicamentele compensate şi investigaţiile paraclinice făcute pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat (sursa: Societatea Romana de Pneumologie).
Prevalenţa fumătorilor în România este de 27%, restul de nefumători fiind expuşi permanent. Ei devin fumători pasivi atât la locul de muncă, cât şi în spaţiile publice şi acasă plătind din punctul de vedere al sănătăţii tributuri similare cu fumătorul activ (Studiul GATS 2011). Jumătate din fumători mor după 45 de ani de diferite boli induse sau accelerate de fumat. Prevalenţa în creştere a unor boli unde fumatul este factor cauzal sau de risc precum cancerul pulmonar (în creştere la sexul feminin), bolile cardiovasculare, bolile respiratorii obstructive cronice sunt de asemenea elemente îngrijorătoare care ar trebui să dea de gândit autorităţilor.
Câteva date interesante:
– în 2012 au existat 1.892.323 spitalizări pentru boli provocate de fumat;
– internarea pentru bolile provocate de fumat în secţiile de acuţi ale spitalelor publice a costat 3.305.110.978 lei;
– prin programele naţionale de sănătate (PNS) s-a plătit suma de 1.184.034.951,1 lei pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat;
– pentru cele cinci categorii de boli care pot fi provocate de fumat s-a cheltuit suma de 4.489.145.929,4 lei, din care 1.251.716.122,6 lei strict din cauza fumatului pentru boli cardiovasculare, cerebro-vasculare, tuberculoză, oncologie, boli respiratorii;
– dintr-un buget total al sistemului sanitar de 22.075.623.000 lei, în 2012 pentru tratarea bolilor provocate de fumat a fost alocată suma de 4.489.145.929,4 lei, din care din cauza fumatului s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei;
– prin urmare, fumatul a generat în 2012 cheltuieli reprezentând 5,7% din totalul bugetului sistemului sanitar;
– în urma aplicării „taxei pe viciu“ asupra produselor din tutun, în anul 2012 s-a încasat suma totală de 1.139.293.773 lei [sursa: Analiză preliminară a cheltuielilor şi veniturilor datorate fumatului“ - Dr. Magdalena Ciobanu, dr. Teodora Ciolompea, prof. dr. Miron Bogdan].
- Cine sunt principalii jucatori ai industriei tutunului din Romania ?
Analiza realizata de KeysFin arata ca cele mai importante firme din industria tutunului din Romania sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tabacco, Philip Morris Romania SRL, China Tabacco International si Rom Ital SRL. Impreuna, acestea au realizat in 2014, o cifra de afaceri totala de 947,5 milioane de lei. Cel mai important jucator este JTI, cu afaceri de 545,2 milioane de lei si 260 de salariati, urmat de British American Tabacco cu 179,1 milioane lei si 560 de angajati si Philip Morris Romania SRL cu 165,9 milioane lei.
In contextul noii legi, din date de 16 martie acestia ar putea avea parte de pierderi semnificative, asta daca nu vor contrabalansa prin cresteri de preturi sau restructurari, asa cum de alfel s-au adaptat pana in prezent.
- Mai putine vanzari de tigari, mai putini bani din taxe la bugetul de stat
Industria tutunului este, in prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al Romaniei, dupa companiile din sectorul petrolier. In 2014, industria tutunului a virat la buget aproximativ 2,7 miliarde euro, insemnand accize, TVA, taxe si contributii. Suma reprezinta 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentantilor producatorilor de tutun.
Asadar, mai putine vanzari de tigari ar insemna mai putine incasari la bugetul de stat, insa la fel ca in situatia anterioara pierderea generata aici va trebui sustinuta din castiguri adiacente, drept pentru care s-ar astepta taxe mai mari. In definitiv aceasta povara ar fi suportata de intreaga populatia, fie ca vorbim de fumatorii activi sau de cei pasivi. Din aceasta perspectiva se remarca potentiale efecte asupra incasarilor bugetare prin posibila diminuare a acestora, sau asupra populatiei, indirect, daca se vor mari alte taxe.
Totodata, datele statistice arata ca, dintr-un pachet de 20 de tigari vandut legal, 12 tigarete reprezinta echivalentul accizelor, 4 tigarete - TVA -ul, iar restul, profitul producatorului si al comerciantului. Astfel, din pretul final platit de un fumator pentru un pachet de tigarete comercializat legal, 80% reprezinta bani care intra la bugetul de stat.
Din acest punct de vedere, cei de la KeysFin considera ca intrarea in vigoare a legii antifumat va influenta incasarile la bugetul de stat, dar si starea de sanatate a populatiei pe termen lung.
"Intrarea in vigoare a legii fumatului va influenta, astfel, si incasarile la bugetul de stat. Pe de alta parte, restrictiile isi vor regasi efectele pozitive, pe termen mediu si lung, in starea de sanatate a populatiei. Iar acest lucru va duce la o scadere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun", afirma cei de la KeysFin.
- Va incuraja legea antifumat comertul tigarilor de contrabanda?
Expertii spun sa exista inca un comert important de tigari de contrabanda, aduse din tarile din jur, dar si un consum de tigari nefiscalizate, a carui valoare este de peste 20 % din piata. Potrivit unui studiu independent Novel Research (informatii de la consumatori), una din sase tigarete vanduta in Romania este de contrabanda. Astfel, daca producatorii ar decide sa creasca preturile tigarilor, acest lucru ar putea conduce la incurajarea comertul tigarilor de contrabanda.
“In 2004, cele patru mari companii internationale de tutun au platit miliarde de dolari in amenzi si intelegeri pentru stingerea unor litigii legate de contrabanda cu tigari in Europa si Canada”, scrie expertul Luk Joossens intr-un raport al Cancer Research din Marea Britanie. “Dovezi ale implicarii directe si indirecte ale industriei tutunului in aceste fraude la scara mare sunt bine documentate, prin documentele interne ale industriei, propriile lor marturii si deciziile tribunalelor” (raportul UK Cancer Research a fost publicat in 2012).
Nu interzicerea fumatului pare a fi principalul declansator si stimulant al contrabandei cu tigari, ci coruptia din tarile respective: “Comertul ilicit cu tutun infloreste in tarile cu o coruptie mare (Chaloupka et al. 2012), acolo unde implementarea legii este subminata (Gounev si Bezlov 2010)”*.
Una dintre cele mai mari companii de tutun din lume a fost acuzata de activitati de contrabanda cu tigari in Siria, legate de presupuse conexiuni cu familia lui Bashar al Assad. Ulterior, Biroul European Antifrauda (OLAF) a deschis o investigatie pe acest subiect. Din astfel de motive, companiile de tutun au incheiat acorduri cu statele membre UE prin care vor fi sever penalizate financiar daca nu vor reusi sa controleze contrabanda cu propriile produse.
- O posibila solutie: "La paradisul fumatorilor" - cladirile cu ziduri circulante
Potrivit unui studiu derulat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES, doar un procent de 30% dintre cei care ies in localuri de cel putin o data pe an afirma ca legea antifumat le va influenta comportamentul. Marea majoritate, 69%, declara ca obiceiurile lor nu vor fi influentate de legea antifumat.
Asadar, detinatorii de localuri nu ar trebui sa fie foarte ingrijorati in privinta afacerii lor, dincolo de toate exista numeroase spatii de recreere, distractie in care nu se fumeaza si totusi acestea functioneaza si atrag clienti noi.
De asemenea, unii ar putea lua in considerare ideea ce a beneficiat de o mare notorietate privind constructia unor cladiri cu ziduri circulare. Dat fiind faptul ca legea prevede interzicerea consumului de tigari in locatii cu cel putin doi pereti si acoperis, un local de tip conic sau cilindric s-ar putea transforma intr-un spatiu inspirat din scrierile lui Zola, denumit in schimb "La paradisul fumatorilor".
In final ar fi util sa amintim ca proprietarii de localuri care vor fi prinsi in culpa de legea antifumat risca o amenda de 5.000 lei la prima abatere. Daca vor fi depistati la a doua abatere amenda se dubleaza si in plus li se va suspenda pentru o perioada limitata activitatea. Daca acestia risca a treia abatere, consecintele sunt pe masura: amenda de 15.000 lei si inchiderea localului.
7
23
