Rata somajului in luna ianuarie 2016 a inregistrat o valoare mai mica cu 0,2 puncte procentuale fata de cea inregistrata in luna decembrie 2015 , coborand la 6,7%, au transmis marti oficialii Institutului National de Statistica. In termeni absoluti, aveam in ianuarie 604.000 de someri, cu 12.000 mai putini decat in decembrie 2015 si cu 24.000 mai putini decat in ianuarie 2015. Vezi in text cele 6 provocari ale pietei muncii din Romania

HotNews.roFoto: Hotnews

Rata somajului pentru barbati o depaseste cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor, mai anunta INS. Pe termen scurt stam bine din acest punct de vedere, dar iata provocarile pietei muncii carora Romania trebuie sa le faca fata

• 1. In ultimii 10 ani  populatia activa din punct de vedere economic a scazut cu peste 700.000 persoane

Acest lucru e o consecinta a tendintei generale de scadere a populatiei tarii si a modificarilor structurii pe varste. Majoritatea populatiei active locuieste in mediul urban. Privocarea este de gasi metode si politici prin care sa inversam acest trend.

Trebuie sa ne obisnuim cu faptul ca in ultimii 10 ani analizati de INS, populatia activa din tara noastra este inferioara - ca numar - populatiei inactive ("inactivii" reprezenta 53,6% in totalul populatiei). Rata de inactivitate economica a populatiei, pe sexe, reflecta un dezechilibru major privind neocuparea pe piata fortei de munca a femeilor, diferentele intre cele doua sexe fiind mari (53,8% pentru populatia feminina si 35,8% pentru cea masculina).

Grupele de varsta cele mai afectate de inactivitatea economica sunt cele extreme: pentru populatia tanara (grupa 15-24 ani) rata de inactivitate a fost de 70,4%, iar pentru populatia in varsta (65 ani si peste) a fost de 89,2%. Pentru populatia de varsta activa (15-64 ani), rata de inactivitate a fost de 34,3% si se afla in tendinta de scadere, incepand cu anul 2011.

• 2. Ce ne facem cu "descurajatii"? Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca

Intre persoanele inactive se contureaza segmentul populatiei descurajate , reprezentand 2,2% din totalul populatiei inactive. Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile sa lucreze in urmatoarele doua saptamani (inclusiv saptamana in care s-a desfasurat interviul), care au declarat ca in ultimele 4 saptamani (inclusiv saptamana de referinta) au cautat un loc de munca folosind metode pasive sau ca nu cauta un loc de munca din urmatoarele motive: au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au stiut unde sa caute; nu se simt pregatite profesional; cred ca nu vor gasi de lucru din cauza varstei; au cautat altadata si nu au gasit.

In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.

• 3. Somajul afecteaza, in masura mai mare, absolventii invatamantului mediu si scazut, comparativ cu persoanele care au studii superioare

Rata de ocupare care inregistreaza cel mai scazut nivel al ratei de ocupare a fost in mediul urban, pentru persoanele cu nivel de educatie scazut (28,4%). Nivelul superior de educatie inregistreaza cea mai mare valoare a ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca (82,5%, fata de 65,0% pentru nivelul mediu

Somajul afecteaza, in masura mai mare, absolventii invatamantului mediu si scazut, comparativ cu persoanele care au studii superioare.

De-a lungul ultimilor zece ani, se observa evolutii diferite ale ratei somajului, in functie de fenomenele economice si sociale care au caracterizat diverse perioade de timp. Anul 2009 a marcat inceputul unei perioade de crestere a ratei somajului BIM pentru toate segmentele de populatie, sub impactul imediat al crizei economice, insa persoanele cu studii superioare au avut de suferit cel mai mult, in cazul acestora cresterea ratei somajului finnd de 1,5 puncte procentuale fata de anul precedent.

Durata medie a somajului BIM a inregistrat o tendinta descrescatoare in ultimii zece ani, de la 22,3 luni la 13,1 luni, fiind caracterizata de un minim, in anul 2010, de 10,7 luni. Corelata cu flexibilitatea intrarii si iesirii tinerilor de pe piata muncii, durata medie a somajului BIM in randul persoanelor de 15-24 ani este mai mica decat cea calculata pentru populatia de 15 ani si peste. Altfel spus, tinerii isi gasesc mai usor un loc de munca decat cei mai in varsta.

• 4. Patru someri din 10 stau in somaj peste un an

Ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in numarul total al somerilor e de circa 41%. Somajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant in cazul barbatilor (41,8% fata de 40,0% in cazul femeilor) si in mediul urban (42,1% fata de 39,2% in mediul rural).

Populatia tanara (25-34 ani), care au incheiat de regula studiile si incearca sa intre pe piata muncii este cea mai afectata. Pe acest segment, populatia descurajata reprezentand 27,0% din totalul persoanelor descurajate.

• 5. Ingrijorator de ridicat este numarul tinerilor intre 15 si 24 ani, care nu sunt nici ocupati, dar nici nu urmeaza o forma de educatie sau formare

Un factor ingrijorator pe piata muncii din Romania este numarul de tineri cu varsta intre 15 si 24 ani, care nu sunt ocupati, dar nici nu urmeaza o forma de educatie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleza, NEET (Not in Employment neither in Education or Training- n.red)) . Acest segment de populatie reprezinta o categorie particulara de persoane inactive economic.

In anul 2014, rata tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare a fost de 17,0%, cei mai afectati fiind tinerii din mediul rural (20,8%) si persoanele tinere de sex feminin (18,8%).

Daca ne uitam pe regiuni, constatam ca rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire prezinta variatii mari . Cea mai mare valoare a indicatorului s-a inregistrat in regiunea Centru (25,1%), fiind urmata de regiunile Sud-Muntenia (22,5%) si Sud-Est (22,4%). La polul opus se situeaza regiunile Nord-Est (11,1%) si Nord-Vest (12,3%). In regiunea Bucuresti-Ilfov, rata NEET e de circa 15%. Rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire reprezinta proportia tinerilor care nu urmau nicio forma de instruire - formala sau non-formala - si nici nu lucrau, in totalul tinerilor din aceeasi grupa de varsta.

• 6. Avem o  forta de munca potentiala aditionala de circa 380.000 de romani
  

Avem circa 380.000 de romani care se constituie ca forta de munca potentiala aditionala. Dintre acestia, 376.000 persoane erau disponibile sa inceapa lucrul, dar nu cautau un loc de munca. Raportul procentual dintre aceasta categorie de persoane si populatia activa a fost de 4,1%. Un numar nesemnificativ de persoane care faceau parte din forta de munca potentiala aditionala desi cautau un loc de munca, nu erau disponibile sa inceapa lucrul. Dintre acestea, 64,5% locuiau in mediul rural, 52,0% erau barbati si 49,4% aveau varsta cuprinsa in intervalul 15-34 ani.

Aproape jumatate (48,0%) dintre persoanele care alcatuiesc forta de munca aditionala potentiala aveau nivel de instruire scazut, iar alte 47,1% aveau nivel mediu de instruire.

N.m.DP: Datele provin din cercetarea "Tendinte sociale", publicata in februarie 2016 de Institutul National de Statistica, lucrare obtinuta la solicitarea HotNews.ro