Reprezentantii BNR spun ca in emisiunea "Dupa 20 de ani" difuzata duminica trecuta de ProTv, viceguvernatorul Bogdan Olteanu nu s-a referit de duminica trecuta de la la asa numita "lege bail-in" , ci a avut in vedere Legea nr. 29/2015 de aprobare a OUG nr. 113/2013, care transpune Directiva Europeana privind cerintele de capital. Reactia BNR vine dupa ce initiatorul legii a declarat intr-un cominicat de presa ca "in timpul emisiunii "Dupa 20 de ani", de la Pro TV, acelasi domn Olteanu a recunoscut ca NU din cauza Legii darii in plata vor mari bancile comerciale avansul, ci din cauza Legii Bail-in. Aceasta lege e implementarea unei directive europene, ce a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016 si care prevede ca bancile pot confisca depozitele clientilor de peste 100.000 euro pentru a evita intrarea bancii in faliment".
Oficialii Bancii Centrale spun ca doresc sa inlature orice confuzii lansate public pe aceasta tema, precizand ca legea care transpune Directiva CRD IV solicită instituţiilor de credit să îşi organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase, cu cerinţele legii bancare, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestora. "Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli si reprezinta un efect direct al eliminarii de către legea dării in plata a tuturor garanțiilor aferente creditului, cu excepția ipotecii imobiliare", a mai transmis BNR intr-un comunicat de presa.
Legea urmeaza sa fie discutata cel mai probabil la Comisia Juridica din Camera Deputatilor, care este for decizional in acest caz, urmand apoi sa fie trimisa in plenul Parlamentului si apoi la promulgare.
Pana acum, aceasta lege a impartit lumea in doua tabere. Pe de-o parte sta BNR, Guvernul, Comisia Europeana, FMI, Banca Centrala Europeana, bancile comerciale iar de cealalta parte sunt initiatorii, majoritatea parlamentarilor precum si o parte a clientilor care au inregistrat probleme in achitarea ratelor la credite si care vad aceasta lege ca pe o gura de oxigen.
De mentionat este insa agresivitatea cu care cele doua tabere se contreaza, desi culmea este ca Guvernul si BNR nu sunt impotriva legii, ci vor ca ea sa tinteasca exact grupurile sociale vulnerabile social. Intre cele doua tabere pare sa nu existe insa niciun fel de comunicare, desi interesul comun, anume rezolvarea acestei probleme social, ar trebui sa primeze.
E drept ca in forma actuala, trebuie spus ca legea are un pronuntat caracter populist si e greu de crezut ca intr-un an in care bataia pentru voturile cetatenilor este cea mai mare miza a parlamentarilor, cineva sa "intoarca" legea astfel incat ea sa se adreseze cu adevarat celor care nu mai fac fata ratelor. Fara discutie, este un mare pas ca s-a reusit discutia unui asemenea proiect- lucru de neimaginat in urma cu cativa ani- insa nu trebuie sarit peste cal intrucat factura o vom plati toti.
Bancile au incorporat deja scenariul darii in plata si au marit sau lucreaza la cresterea avansului, aratand ca tinerii care urmeaza sa ia in viitor credite vor avea nevoie de mult mai mult timp pentru a strange banii necesari ca sa ii depuna ca avans. Mai mult, exista si un alt risc major: acela ca fiind perceputa ca o tara in care legile se dau haihui, in ciuda avertismentelor date de oficialii europeni, Romania ar putea fi penalizata de agentiile de rating care ar putea scumpi costul la care luam bani din pietele internationale.
Repet, nimeni nu e impotriva acestei legi, ci se doreste doar o imbunatatire a catorva articole astfel incat sa se respecte angajamentele europene asumate. Ori, pornind de la tinta comuna (ambele parti relevante implicate sunt de acord ca cei care gafaie in achitarea ratelor bancare trebuie sprijiniti) totul e sa fie lasate orgoliile la o parte si discutat tehnic, cu date si cifre riguroase cum sa iasa cat mai bine aceasta lege.
4
26
