Imbatranim asteptand politicile de stimulare demografica. Un cerc vicios in care ne afundam tot mai tare

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 16 martie 2016, 9:47 Economie | Finanţe & Bănci

Imbatranirea Romaniei se va resimti in toate domeniile economice
Foto: sxc.hu
Suntem intr-un cerc vicios. Romanii fac tot mai putini copii pentru ca inainte de a-i concepe, vor sa fie siguri ca au o situatie care sa le permita o buna educatie si crestere. De multe ori tot astepand consolidarea financiara a cuplului cei doi posibili parinti constata ca anii trec si ca deven prea batrani pentru a mai aduce pe lume un nou copil. Cert e (din punct de vedere statistic) ca mamele nasc la varste tot mai inaintate, fenomen care nu se intampla doar in Romania. Toata Europa imbatraneste, dar Romania "incarunteste" mai rapid. Iar asta ne va afecta tuturor buzunarele, pe termen mediu si lung.

Mai intai iata cateva efecte ale imbatranirii populatiei Romaniei:
  • Cresterea ratei de dependenta. Daca varsta de pensionare ramane fixa iar speranta de viata creste, numarul celor care se vor baza pe pensia Statului vor creste, iar numarul celor activi in campul muncii -care asigura prin impozite si taxe veniturile la bugetele de pensii- va fi descrescator. Concluzia e elementara: acest lucru va duce inevitabil la rate de impozitare mai mari asupra unei fortei de munca in scadere.
  • Cresterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistenta medicala si pensii. Fiecare persoana care se pensioneaza creaza un "gol" la bugetul Statului prin faptul ca taxele pe care le platea pe venit sunt mai mici (de regula pensia e mai ica decat salariul iar la o rata constanta de impunere, Statul va incasa bani mai putini). Aceasta combinatie de cheltuieli mai mari ale bugetelor de pensii si venituri fiscale mai mici ar trebui sa fie o sursa de ingrijorare pentru guvernul actual si pentru cele viitoare. Pentru ca pe termen mediu si lung, daca nu se intervine prin politici pro-nataliste, bugetul va avea serioase probleme de deficit.
  • Cresterea taxelor pe munca. Romanii care vor fi in campul muncii ar putea fi taxati mai mult pentru ca Statul sa poata sustine o masa de pensionari in crestere. Partea proasta este ca un nivel mai ridicat de taxare au si un efect pervers in economie: descurajeaza munca si induc pesimism la nivelul deciziei de a investi a antreprenorilor. Un sistem de impunere mai ridicat poate aduce si o scadere a productivitatii cu impact (de contractie) a ratei de crestere economica.
  • O penurie a fortei de munca. O populatie care imbatraneste inseamna si un numar tot mai mic al populatiei active. Un bazin de recrutare al fortei de munca tot mai mic, ceea ce pune presiune pe salarii sau va determina firmele sa ofere practici flexibile de lucru.
  • Schimbari structurale in economie. O crestere a numarului de pensionari va duce la dezvoltarea pietei de bunuri si servicii legate de persoanele in varsta (ingrijire la domiciliu, azile de seniori, produse pharma si de ingrijire personala samd) si contractia altor piete. 
  • Bani mai putini pentru investitii. Intrucat Statul va trebui sa puna deoparte mai multi bani pentru pensii, probabil va taia de la investitii, in buna tradititie cu care ne-a obisnuit in ultimii ani. Cert  e ca necesarul de fonduri pentru pensii va creste, iar banii aia vor trebui asigurati de undeva. Daca nu se taie salariile dupa modelul Boc sau nu cresc taxele (creste iar TVA-ul, de pilda), banii vor fi alocati de la cei destinati invstitiilor productive. Iar reducerea investitiilor duce la rate mai mici de crestere economica.
Cercul vicios consta in faptul ca ne-facand copii, ne agravam situatia economica, ceea ce la randul ei, ne va face sa amanam momentul conceperii unui copil pana cand o vom duce mai bine financiar. Numai ca asta nu se va intampla, ci dimpotriva. Iar cercul se adanceste, in lipsa unor masuri de stimulare demografica.

Sa revenim putin la cifre. Joi, Institutul National de Statistica a publicat datele demografice pe ianuarie. Sigur ca cifrele pe care ni le va livra INS nu sunt foarte relevante, referindu-se la doar o luna din an, dar tendintele sunt cele care ar trebui sa ii ingrijoreze pe functionarii guvernamentali.

La 1 ianuarie 2015 populatia Romaniei dupa domiciliu a fost de 22,28 milioane de persoane, in scadere fata de 2014 cu 67.000 persoane. Populatia feminina este mai numeroasa (51,2%) decat cea masculina. Raportul de masculinitate arata ca avem 95 barbati la 100 femei. In anul 2000 erau 96 barbati la 100 femei. Pana la varsta de 49 ani, numarul barbatilor a fost mai mare decat numarul femeilor. Incepand cu aceasta varsta numarul femeilor l-a depasit pe cel al barbatilor. In 2000, aceasta inversare se producea la varsta de 44 ani.

Peste jumatate dintre romani (56,4%) au domiciliul in mediul urban, dar aici musai e de precizat ca multe localitati din mediu urban sunt de fapt foste comune transformate "pe hartie" in orase, desi locuitorii continua sa aiba toaleta in fundul curtii sau sa fie lipsiti de retea de gaze sau canalizare.

INS numara doua tipuri de populatie: cea dupa domiciliu si cea rezidenta. Populatia dupa domiciliu e data de numarul persoanelor cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei. Populatia rezidenta este totalitatea persoanelor indiferent de cetatenie care au resedinta obisnuita in Romania, pentru o perioada de cel putin 12 luni

Unul din zece romani are domiciliul in Bucuresti. Statistic, in Capitala e concentrata 9.4% din populatia Romaniei. Judetele cu populatie numeroasa sunt Iasi (4,1%) si Prahova (3,7%). La polul opus, sunt judete in care concentrarea populatiei este mai mica: Covasna (1,0%), Salaj si Tulcea (1,1%).

Densitatea demografica in Romania, la 1 inceputul anului 2015, a fost de 93,5 locuitori/km2, doar 13 judete situandu-se peste aceasta valoare. Deoarece suprafata judetelor nu este foarte diferita ca marime, densitatea demografica se coreleaza, in mare masura, cu distributia teritoriala a populatiei dupa domiciliu.

Judetele cu densitate demografica mare coincid cu cele in care populatia este mai numeroasa. In Bucuresti, densitatea demografica (8837,6 locuitori/km2) este de aproape o suta de ori mai mare decat cea calculata la nivel national. Nivelul cel mai scazut al densitatii populatiei la 1 ianuarie 2015 s-a inregistrat in judetul Tulcea (29 locuitori/km2).

Intre 2002 si 2011, scaderea populatiei a fost de aproape 1,6 milioane persoane.

Ponderile cele mai mari de populatie sunt cele cu varste de 40-44 ani si 45-49 ani (cate 7,7% fiecare)
  •  Fenomenul de imbatranire demografica
Cum spuneam, nu doar Romania "incarunteste". Imbatranirea populatiei este un fenomen mondial. Conform datelor ONU, proportia populatiei de varsta a treia se va mari, pe termen lung, chiar in regiunile unde natalitatea este superioara ratelor de mortalitate. Fenomenul imbatranirii demografice este prezent, in mod deosebit, in Europa, unde se inregistreaza un declin natural si o imbatranire excesiva a populatiei.

Tarile din Europa Centrala si de Est aveau la inceputul anilor `90 un grad de imbatranire demografica redus in raport cu tarile occidentale. Aceste tari au inregistrat un nivel mai ridicat al natalitatii, determinat de politicile de planning familial ale vechilor regimuri, dar pe de alta parte aveau un nivel ridicat al mortalitatii la varstele avansate (peste 70 ani) si o speranta redusa de viata.

Dupa 25 de ani, schimbarile politice, economice si sociale au modificat radical peisajul economic si social al tarilor central si est europene, iar aceste schimbari si-au pus amprenta asupra evolutiilor demografice.

Exista insa o diferenta care nu poate fi neglijata intre cele doua tipuri de "imbatraniri" -cea din tarile foste comuniste si Europa Occidentala. In Vest, acest fenomen s-a produs lent (desi continuu), fcailitand adaptarea vietii economice si sociale la noile realitati demografice si permitand identificarea resurselor financiare necesare acoperirii necesitatilor crescande impuse de imbatranire.

Tarile foste comuniste (si in Romania, evident) au cunoscut inca din prima parte a anilor `90 un proces mai rapid de imbatranire demografica, in conditiile in care deteriorarea situatiei economice si sociale a diminuat considerabil capacitatea de constituire a resurselor financiare reclamate de implicatiile imbatranirii.

La nivelul UE, anul 2005 a fost anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor si cea a varstnicilor, ponderea populatiei tinere sub 15 ani (16,3%) fiind devansata de ponderea populatiei varstnice de 65 ani si peste (16,6%). Pentru Romania, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor si cea a varstnicilor a fost anul 2009.

  • Cum de s-a ajuns aici? Simplu: cresterea sperantei de viata, natalitate in contractie si migratie internationala
Structura pe varste a populatiei rezidente din Romania poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, cauzat in principal de scaderea natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani). In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).

In perioada 2003-2015, populatia rezidenta de 0-14 ani a inregistrat o scadere continua a ponderii in totalul populatiei reprezentand, la 1 ianuarie 2015, 15,5% (16,2% din populatia masculina si 14,7% din cea feminina), iar populatia de 65 ani si peste a inregistrat o crestere, reprezentand 17,0% in totalul populatiei rezidente (14,0 % la barbati si 19,9% la femei).

Structura pe grupe de varste a populatiei rezidente arata o scadere a ponderilor grupelor de varsta pana in 30 de ani (de 7,3 puncte procentuale), ca urmare a natalitatii scazute si a emigratiei populatiei tinere. Grupele cele mai afectate sunt 20-24 ani (2,3 puncte procentuale), respectiv 15-19 ani (2,1 puncte procentuale).

Inca un semnal de alarma cu privire la fenomenul acut de imbatranire demografica este tras si de cresterea varstei medii si a celei mediane. Varsta medie mai mult ca sigur stiti ce reprezinta. Varsta mediana este varsta la care populatia de pana la aceasta varsta este egala cu cea de peste varsta respectiva.

Varsta medie in Romania este de 41.1 ani. Varsta medie a doamnelor este mai mare decat varsta medie a domnilor cu 3,2 ani. Populatia rurala, mai imbatranita, are o varsta medie de 41,4 ani, mai mare cu 0,5 ani decat cea urbana (40,9 ani). Cresterea varstei medii se poate observa si la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, unde nivelul mediu de varsta a fost in 2014 de 41,9 ani, cu 0,3 ani mai mult decat in 2012.

Varsta mediana este, de asemenea, in crestere pentru ambele sexe, atat in Romania (cu 0,6 ani), cat si la nivelul UE (cu 0,5 ani). Jumatate dintre persoanele din mediul urban din Romania aveau varste mai mici de 40,7 ani (in 2014), in mediul rural varsta mediana fiind usor mai mare (40,8).

Raportul de dependenta demografica a fost la 1 ianuarie 2015 de 48,1 persoane varstnice la 100 persoane adulte. In 2008 erau 46,6 varstnici la suta de adulti.  Accentuarea procesului de imbatranire demografica este argumentata de cresterea in perioada 2008-2015 a indicelui de imbatranire demografica: 109,9 persoane varstnice (65 ani si peste) la 100 copii (0-14 ani) la 1 ianuarie 2015 fata de 94,5 la 1 ianuarie 2008
  • Migratia internationala
Din punct de vedere demografic, cel mai important si mai vizibil efect al migratiei internationale in Romania, in perioada care a urmat dupa anul 1989, a fost scaderea populatiei rezidente si imbatranirea demografica, prin antrenarea in migratie mai ales a populatiei tinere, persoanele care sunt in general cele mai active din punct de vedere economic.

Impactul se resimte mai ales pe piata muncii: diminuandu-se ponderea populatiei active, creste presiunea asupra celei ramase de a sustine populatia varstnica, dependenta, dar are implicatii extinse si asupra sistemelor de servicii sociale, de sanatate si educatie, dar si asupra functionarii economiei nationale; schimbari in evolutia fertilitatii; modificari ale dimensiunilor familiei; depopularea zonelor/localitatilor cu o concentratie mare de emigranti (bazine de emigratie).


Anul 2007, in care Romania a devenit stat membru al UE, a marcat un maxim istoric al fluxului de emigranti (544.100 de romani , de aproape trei ori mai mult decat in anul precedent). In anii care au urmat, numarul persoanelor care au emigrat din Romania a scazut, minimul inregistrandu-se in anul 2013 (162 mii persoane). In anul 2014, liberalizarea pietei muncii din Uniunea Europeana pentru cetatenii romani, a condus la o schimbare a trendului descrescator, fapt evidentiat si de datele provizorii privind numarul persoanelor care au emigrat (185 mii persoane).  

Pana in anul 2008, ponderea emigrantilor de sex masculin era superioara celei feminine, iar in perioada care a urmat, pana in anul 2014, ponderile populatiei feminine migrante au avut o tendinta crescatoare.

Varsta dominanta a emigrantilor este situata in intervalul 25-29 ani pentru barbati si 20-24 ani pentru femei.

In plan economic, migratia are si efecte pozitive dar si negative. Iata cateva dintre cele pozitive:  cresterea veniturilor populatiei, asigurarea unui loc de munca (mai bine platit), cresterea nivelului de trai (in special in mediul rural), scaderea numarului de someri in anumite sectoare de activitate. Pe de alta parte, migratia are si efecte negative: exodul creierelor, fenomen cunoscut in literatura de specialitate ca "brain drain", urmarind o recunoastere profesionala si salariala desigur.

Criza economico-financiara, care a afectat statele "primitoare" de emigranti din Romania, a dus si la schimbarea portretului robot al migrantului roman. Daca in anii 2000, profilul dominant al migrantului era cel al unei persoane cu varsta de peste 40 ani, cu nivel de educatie mediu si care nu avea un loc de munca, in ultimii ani, se accentueaza tendinta de emigrare a tinerilor care au dobandit o oarecare experienta migratorie, cum ar fi munca temporara peste granita, studii in strainatate, specializare.
Un alt specific al migratiei internationale, fara precedent, este migratia circulara, sau schimbul de populatii inter-state, in care nationalitatea sau domiciliul persoanei nu mai sunt criterii esentiale de definire a conceptului de migratie internationala. De exemplu, imigrantii romani inregistrati in tari care au constituit pana in 2010 adevarate bazine de acumulare in ceea ce priveste migratia internationala (Italia si Spania), au "emigrat" in Regatul Unit si Germania, criteriul principal fiind cautarea unui loc de munca mai bine platit.

  • Proiectii demografice
Proiectarea demografica isi propune, ca, pe baza analizei fertilitatii, mortalitatii si migratiei internationale sa se anticipeze evolutia probabila a populatiei tarii pana la orizontul unui anumit an. Conform proiectiilor demografice ale Eurostat, la orizontul anului 2080, populatia UE28 va ajunge la circa 520,0 milioane locuitori.


Daca in anul 2014, in cadrul clasificarii dupa marimea populatiei, primele 7 tari au fost Germania, Franta, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia si Romania, in anul 2080 ierarhizarea tarilor se va modifica. Pe primul loc se va afla Regatul Unit cu o populatie prognozata pentru anul 2080 la 85,1 milioane locuitori, in crestere cu 20,8 milioane persoane fata de anul 2014, pe locul al doilea se va mentine Franta cu o populatie estimata la 78,8 milioane locuitori, in crestere cu aproximativ 13,0 milioane persoane fata de anul 2014, iar Germania se va plasa pe cel de al treilea loc cu 65,4 milioane persoane, in scadere cu 15,4 milioane locuitori comparativ cu populatia de la 1 ianuarie 2014.

La orizontul anului 2080, Romania va cobori cu doua locuri in clasament, plasandu-se pe locul al noualea, fiind devansata de Olanda si Belgia. Populatia prognozata a Romaniei va fi de 16,3 milioane persoane, in scadere cu 3,6 milioane persoane fata de anul 2014. Scaderea populatiei va fi insotita de modificarea structurii pe varste a populatiei. Populatia tanara de 0-14 ani va cunoaste o scadere semnificativa in perioada 2014-2080, de aproape 587 mii persoane, iar ponderea tinerilor in totalul populatiei se va diminua de la 15,5% (in 2014) la 15,3% (2080). Populatia in varsta de munca de 15-64 ani, va cunoaste o scadere pana in 2080 cu aproape 4,3 milioane persoane.

Pe fondul scaderii numarului de tineri, ponderea populatiei adulte in totalul populatiei va inregistra in prima parte a orizontului de proiectare o scadere usoara de la 68,0% in anul 2014 la 65,7% in 2020, dupa care va incepe sa scada accentuat, ajungand in 2080 la 56,6% din populatia totala. Pentru populatia in varsta de 65 ani si peste este anticipata o crestere continua numerica de la 3,3 milioane persoane in anul 2014, la aproape 4,6 milioane persoane in anul 2080.

Ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei va creste de la 16,5% (in 2014) la 28,1% (in 2080) ceea ce va duce la accentuarea gradului de imbatranire demografica a populatiei Romaniei. Raportul total de dependenta a populatiei tinere si varstnice va creste de la 44 persoane tinere si varstnice (in 2014) la 77 persoane tinere si varstnice (2080) raportate la 100 persoane adulte de 15-64 ani. Comparativ cu anul 2014 cand erau de 2 ori mai multe persoane in varsta de 15-64 ani decat persoane tinere si varstnice la un loc, in anul 2080, proportia va scadea la 1,3 ori.

  • O Europa care imbatraneste la randul ei
Se estimeaza o amplificare a fenomenului de imbatranire a populatiei Europei in urmatorii 35 de ani. Principalul scenariu al Eurostat privind proiectarile demografice (EUROPOP2013) ofera un context pentru eventuale evolutii ale populatiei. La nivelul UE28 prognozele sugereaza tendinta de imbatranire demografica a populatiei prin cresterea ponderii populatiei varstnice de 65 ani si peste, de la 18,2% (in 2013), la 28,1% (in 2050), in timp ce ponderea populatiei active de 15-64 ani va scadea de la 66,2% (in 2013) la 56,9% (in 2050). In consecinta, populatia in varsta de munca de 15-64 ani va scadea cu aproximativ 40 de milioane de persoane. Marimea absoluta a populatiei varstnice de 65 de ani si peste si ponderea acesteia vor creste intr-un ritm rapid in perioada proiectata. Populatia varstnica va atinge aproximativ 150 de milioane de persoane in anul 2050. Se preconizeaza ca numarul persoanelor longevive de 80 ani si peste se va dubla in anul 2050, urmand sa se inregistreze 57,3 milioane de persoane.

Ca urmare a acestor evolutii diferite a structurii populatiei pe anumite grupe de varsta, se prevede ca rata de dependenta demografica a persoanelor varstnice (populatia varstnica de 65 ani si peste in raport cu populatia activa de 15-64 ani) va creste de la 27,5% in anul 2013, la aproximativ 49,4% in anul 2050. Aceasta inseamna ca la nivelul UE28, unde in prezent patru persoane de varsta activa sustin economic o persoana varstnica de 65 de ani si peste, se va ajunge in mai putin de 40 de ani, la un raport de doua persoane de varsta activa pentru fiecare persoana varstnica

In ultimii zece ani, nivelul natalitatii s-a situat in jurul valorii de 200 mii nou-nascuti anual, pentru intreaga populatie, insa natalitatea ramane mult sub nivelul care ar asigura inlocuirea simpla a populatiei, fiind depasita de o mortalitate in relativa crestere.

In Romania, casatoria oficiala inca reprezentand mijlocul clasic de intemeiere a unei familii, in timp ce uniunea consensuala nu e la fel de raspandita ca in alte state membre (ponderea persoanelor care traiau in uniune consensuala practic nu s-a schimbat de la recensamantul din 2002 la recensamantul din 2011).

 Pe de alta parte, romanii se casatoresc la varste mai inaintate, dupa ce procesul de instruire este complet, cand sunt integrati pe piata muncii si au resursele materiale necesare pentru un trai decent in cuplu. Cresterea varstei medii la prima casatorie duce la o crestere a varstei la care mamele decid sa aiba un copil si implicit, la o reducere a numarului de ani in care este posibila aducerea pe lume si a altor copii, cu efecte negative asupra indicelui conjunctural al fertilitatii.

Tot mai multi copii se nasc in afara casatoriei, ceea ce inseamna ca aceasta decizie nu mai depinde atat de mult de statutul de persoana casatorita, de opinia sau oprobriul altor persoane, ci este in principal determinata de alte criterii: gasirea unui partener de viata potrivit, un venit adecvat, detinerea resurselor materiale necesare pentru cresterea si educarea corespunzatoare a copiilor, circumstante speciale din viata fiecarui individ etc.

Consecinta a interdictiei intreruperilor de sarcina in perioada comunista, in anii '90 s-a inregistrat o crestere exploziva a numarului de avorturi, acesta depasind, la inceputul anilor 2000, pe cel al nascutilor vii. Dupa 2002, rata avorturilor a inceput sa scada.
In ceea ce priveste natalitatea, dupa o scadere accentuata in primii trei ani ai perioadei de referinta, care s-a adaugat scaderii dramatice a natalitatii intervenite imediat dupa 1989, fenomenul a inregistrat o usoara apreciere in anii 2003-2009 , influentata si de efectele stimularii casatoriilor din 2006.

In anul 2014  s-au inregistrat 185,3 mii nascuti-vii cu domiciliul sau resedinta obisnuita in Romania, cu 22,3 mii mai putin comparativ cu anul precedent si cu aproape 50 mii mai putin fata de anul 2000. In mediul urban numarul de nascuti a fost mai mare decat in rural (cu 15,0 mii).

Mai mult de jumatate dintre totalul gospodariilor din Romania nu au copii. Familiile cu copii nu au in componenta lor foarte multi copii, astfel incat ponderile celor cu unul sau doi copii sunt cele  mai ridicate (51,7%, respectiv 30,8%, in anul 2014). Doar 2,0% au cinci copii sau peste.

Anul trecut, speranta de viata la nastere a fost de 75,5 ani pentru intreaga populatie, cu 5 ani mai mult, in medie, fata de anul 2000. Se mentine o diferenta de aproximativ 7 ani intre durata medie de viata a femeilor si cea a barbatilor, in favoarea femeilor (78,9 ani fata de 72,0 ani) pentru intreaga perioada analizata.

Pe medii de rezidenta, se mentin de asemenea, diferente in ceea ce priveste marimea acestui indicator. Pana in anul 2008, diferenta dintre speranta de viata la nastere a persoanelor din mediul urban si cea a persoanelor din mediul rural s-a situat la o valoare relativ constanta de 1,7 ani, incepand cu 2009 diferenta incepe sa se mareasca, ajungand sa fie de 2,7 ani in anul 2014 (76,7 ani in mediul urban fata de 74,0 ani in mediul rural).

Speranta de viata la anumite varste constituie un reper important pentru configurarea acelor politici care iau in considerare ciclul de viata al fiecaruia dintre cele doua sexe, cum ar fi: politicile de ocupare, in domeniul pensiilor, al ingrijirii sanatatii, ingrijirii de lunga durata etc. De exemplu, speranta de viata la varsta de 65 ani este un indicator important pentru aprecierea longevitatii unei populatii marcata de imbatranire, cunoscut fiind faptul ca persoanele mai in varsta au o stare de sanatate mai proasta si o mortalitate mai ridicata comparativ cu cele care apartin grupelor de varsta mai tinere.

  • Context international

La 1 ianuarie 2015, populatia lumii era de 7,3 miliarde de locuitori, potrivit estimarilor Organizatiei Natiunilor Unite in "World Population Prospects"(pdf) . Asia detine cea mai mare pondere in totalul populatiei la nivel mondial (59,8%), cu 4,39 miliarde locuitori, in timp ce in Africa locuiesc 1,19 miliarde de oameni (16,1%). Ca tendinta, se constata ca populatia Uniunii Europene este in crestere, in timp ce structura pe varste arata o imbatranire din ce in ce mai accentuata

Datele provin din cercetarea statistica "Tendinte sociale", aparuta la sfarsitul lunii februarie 2016.


Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

Satul din Europa care a ales sa plateasca o amenda uriasa in loc sa primeasca 10 refugiati: "E simplu. Nu-i vrem aici"

Unul dintre cele mai bogate sate din Europa a ales sa plateasca o amenda de 200.000 de lire sterline pentru ca nu a dorit sa primeasca 10 refugiati, ca parte din cota impusa Elvetiei, sustine Daily Mail.
3624 vizualizari
  • +10 (12 voturi)    
    bla bla (Miercuri, 16 martie 2016, 10:09)

    tirolez [utilizator]

    Poate ati vazut stirea de ieri, doi nou-nascuti au murit la spitalul din Suceava, iar la analize au gasit Pseudomonas. In anul 2016, in UE mor bebelusii din cauza. Si ne plangem de natalitate. Parintii aia si-au dorit din tot sufletul copilasi, au sperat 9 luni si uite ce face statul. Normal ar fi sa faca cineva puscarie, e inadmisibil sa faci analize DUPA ce moare cineva intr-un spital. Daca isi faceau treaba nu se ajungea aici.
    • -5 (9 voturi)    
      stii ce e aia statistica? (Miercuri, 16 martie 2016, 10:21)

      eu sunt [utilizator] i-a raspuns lui tirolez

      daca din statistica ar reiesi ca rata de mortalitate la nastere este semnificativa atunci exemplul tau ar fi sustinut... altfel e un caz izolat.

      Stiu ca avem mortalitate infantila foarte mare insa nu asta e cauza principala a imbatranirii populatiei.
    • +7 (7 voturi)    
      daca educatie nu e, nimic nu e! (Miercuri, 16 martie 2016, 10:49)

      tiana [utilizator] i-a raspuns lui tirolez

      ...nici medicină, nici igienă, nici tehnologie...

      Doctorate S.R.L.!
      • +2 (2 voturi)    
        Intreab-o pe Leana Lu Partzaght (Miercuri, 16 martie 2016, 22:15)

        Miky113 [utilizator] i-a raspuns lui tiana

        Nu cautati explicatii unde nu sunt !!!
        Adica, Nu in Romania !

        Pai nu divrele de la pro sustineau sus si tare ca kariera e pe primu loc, si rand pe rand, pe ascunsela au incalegat deviza, de nici nu stiu cine le e tata la copii.

        O blonda foarte valoroasa a facut copilul in weekend, sa poata lucra 12 ore la patron de dragul carierei .

        Mai nou asistentele etalon, sau pus pe incasat alocatii de 80%, si mai vreau si sa aduca primavara la pachet cu explozia demografica..

        Uita astia de la statistica ca populatia activa romana (aprox 3 milioane) nu e in Romania; si pe astia nu-i duci cu presu sa le arati barza, si nici nu-i duci la vot cu galeata-n mana !

        Tanti: demografia e invers proportionala cu kultura !
        Cultura inseamna sa stii sa nu faci copii !
        Educatia se desavarseste, prin aia de la tembelizor;
        Cat de curand vom fi o civilizatie disparuta !
  • -6 (14 voturi)    
    Comunism si neoliberalism (Miercuri, 16 martie 2016, 10:16)

    Un cititor [utilizator]

    Acesta este rezultatul logic al abordării seculariste si atee din partea stataului ți al celor care-l conduc. Oamenii cred în orice, numai în Dumnezeu, nu. Mass-media, sistemul de învâțământ, sistemul sanitar, instituțiile statului, toate inoculează oamenilor ideea că lucrurile sunt sub control, că „noi știm ce avem de făcut , așadar lăsați-vă pe mâna noastră.” Ori se vede clar că această abordare este greșit , că naivii care au căzut victime propagandei comuniste/ neoliberale ajung din rău în mai rău. S-a ajuns în situația paradoxală în care statul finanțează avorturile și înseminarea artificială și, pe de altă parte, subfinanțează orfelinatele și ajutorul dat famiiliilor pentru creșterea copiiilor. Dar există o compensare în toate. Statul ateu va fi prima victimă a acestei politici în sensul că incet-încet va dispărea, iar clasa conducătoare nu va mai avea pe cine să conducă. Râsul lumii!
    • +4 (12 voturi)    
      delirezi... (Miercuri, 16 martie 2016, 11:56)

      Roman_Cetatean [utilizator] i-a raspuns lui Un cititor

      de aia s-au inmultit pupatorii de moaste, "oile" din turma BOR, cei care isi fac zeci de cruci langa orice biserica si de aia BOR obtine milioane de semnaturi pe initiativa cu casatoriile?! Ca rezultat al propagandei seculariste cumva? Avorturile tot gay-ii le-or fi facut/facand oare? De aia sunt majoritatea romanilor incartiruiti drept mandri ortodocsi-romani-verzi-daci insa tara e plina de gunoaie, mizerie si mai rau, indiferenta fata de ele, de natura, de semenii in suferinta ?!

      Nu cumva vina e tot a BOR ca e preocupata de aspectele materiale si politice in loc sa educe enoriasii in spiritul moralei crestine?! Adica sa respecte viata, natura, semenii, intr-un cuvant toata creatia Domnului? ce usor e sa o tot dai cu propaganda, cu ocultele si comploturile, ca sa nu vezi vina proprie!
  • +10 (12 voturi)    
    Imbatraneste populatia (Miercuri, 16 martie 2016, 10:37)

    Je__ [utilizator]

    bleah....nu ne intereseaza

    Sa vina imigrantii, indienii, chinezii.

    Suntem natiune fara viziune si directie...automat inseamna declin si disparitie.

    Cine nu intelege...nici nu e nevoie...somn usor.
  • -2 (6 voturi)    
    E posibil (Miercuri, 16 martie 2016, 11:03)

    Snitzelvienez [utilizator]

    Analiza la rece:
    - lacomia capitalista actuala nu este sustenabila astfel ca multe tari din UE sunt dependente de importuri (materii prime si alimente)..pt -asta destabilizarea altor state este prioritate nationala pt unele state
    -Programul de vaccinari, fluorizarea apei sau pesticizarea alimentatiei are ca efect scaderea fertilitatii implicit a natalitatii dar si a mortalitatii (cancer)
    - se pluseaza pe asocierea succesului economic cu nr populatiei active .nmimic mai fals .automatizarea, mecanizarea pot suplini lipsa de personal.
    - -media acaparata din statele captive accentueaza 'problemele ' pentru a indrepta populatiile sa accepte fluxurile migratorii
    - Politica monetara impusa indatoreaza excesiv statele ce detin resurse astfel ca distruge mediul familial prin suprataxare
    • +3 (3 voturi)    
      distrugerea mediului familial (Miercuri, 16 martie 2016, 12:56)

      jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui Snitzelvienez

      este cea mai buna remarca. Divorturile au inceput sa fie chiar cool, in timp ce relatiile extraconjugale de la birou sunt tratate cu zambete. cand nici bani nu vin acasa...
  • 0 (0 voturi)    
    Statistici (Miercuri, 16 martie 2016, 13:07)

    SebastianD [utilizator]

    Cred ca e clar pt majoritatea ce au citit articolul ca statisticile legate de populatia actuala sunt departe de realizate. Si ma refer la populatia cu domiciliu in Romania.
    Majoritatea celor ce traiesc afara isi pastreaza/reinoiesc buletinul datorita birocratiei in jurul rezolvarii treburilor la stat (finante, sanatate chiar si notar) cu pasaportul in tara. De asemenea ca sa iti faci pasaport de cetatean stabilit in strainatate e nevoie de acte aditionale asa ca e mai comod un pasaport de cetatean cu domiciliul in Romania, chiar daca nu mai traiesti acolo de ani buni.
    Ar mai fi si problema celor 5 milioane de romani ce traiesc afara. (adunati cu cei 22 domiciliati in tara reiese o populatie de 27mil? greu de crezut)

    Parerea mea e ca sunt in jur de 18-19mil in tara la momentul actual, numarul acesta continuand sa scada pana spre 15-16mil in 2050. (migratia internationala e greu de estimat, dar daca isi continua ritmul cam aici se va ajunge) Problema e, dupa cum o spune si articolul, ca aceasta migratie va fi in principal din randul tinerilor. Iar cei ramasi in tara nu vor mai face copii datorita stagnarii economice.
    In momentul actual avem 4 mil angajati la privat si 1 mil la stat, intrebarea e in 2050 cati angajati vor mai contribui in Romania?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri