Premierul Dacian Ciolos a tinut sa precizeze public, fara echivoc, in repetate randuri, ca domnia sa si Guvernul pe care il conduce nu intentioneaza sa se implice in politica, scrie consilierul BNR Daniel Oanta pe blogul Bancii Nationale. Acest fapt este laudabil intrucat confirma mandatul incredintat si inlatura alte scenarii. In contextul adoptarii de catre Parlament a legii DIP, Executivul are la dispozitie 5 zile sa demonstreze ca lucrurile chiar asa stau si isi apara propria pozitie in ceeea ce priveste eventuale efecte negative ale actului normativ. Numaratoarea inversa a inceput. Nuante nu exista.
Potrivit legii, dupa ce a trecut de forul decizional, orice act normativ poate fi supus controlului de constitutionalitate de catre Presedinte, Avocatul Poporului , Guvern sau un grup de parlamentari. La fel stau lucrurile chiar si in cazurile in care actul respectiv este adoptat in unanimitate. Din ratiuni lesne de inteles, data fiind conjunctura anului electoral, susceptibil de a nu fi interesata de capital electoral, este doar guvernul tehnocrat. Nu exista niciun motiv logic ca cineva sa se teama de verdictul Curtii Constitutionale a Romaniei. Pozitia initiatorilor legii, a profesorului universitar de drept Gheorghe Piperea, de-a lungul intregului parcurs legislativ, potrivit careia legea DIP nu aduce atingere dreptului de proprietate si nici nu poate fi retroactiva a fost sustinuta si in plenul Parlamentului de catre seful Comisiei Juridice. Mai mult decat atat, de fiecare data cand s-au ridicat semne de intrebare asupra retroactivitatii, de exemplu, replica a venit de la sine: legea se aplica pentru viitor, deci nu are cum fi retroactiva chiar daca modifica o stare de fapt din trecut si s-a facut trimitere chiar la o decizie a CCR.
Argumentul pare extrem de puternic, insa in cazul unei legi cu asemenea implicatii inca o confirmare nu strica. Desi pare o pierdere de timp, este bine si pentru beneficiarii legii, fie ei din categoria celor care nu mai pot plati, fie din cea a celor care pot plati, dar li se pare ca nu mai este cazul, ca sa nu existe nici un dubiu ca legea este aplicabila. Ar putea sa afle asta mai devreme, nu peste cateva saptamani, cand bancile vor ridica oricum exceptia de neconstitutionalitate, asa cum au anuntat deja. Nici pozitia Consiliului Superior al Magistraturii nu este de aruncat la cos. Mai mult, daca legea DIP este constitutionala, cred ca se impun schimbari dramatice in componenta celui mai prestigios for in materie, pentru ca a aruncat o umbra serioasa de indoiala asupra acestui act normativ adoptat, iata, cu unanimitate.
Argumente de cu totul alta natura obliga insa Executivul sa ia rapid o decizie privind transmiterea legii la CCR. Astfel, in pofida unor consideratii de data recenta ale dlui. vicepremier Dancu privind riscul sistemic, pozitia oficiala a Guvernului transmisa recent Parlamentului nu are cum sa se schimbe, doar pentru ca parlamentarii nu au luat-o in considerare. Astfel, acolo se aratau, intre altele, urmatoarele:
1. Aplicabilitatea legii asupra contractelor de credit in derulare contravine principiului neretroactivitatii legii civile, principiu consfintit in Constitutie, mai cu seama ca este vorba de contracte incheiate in deplina legalitate, fara vicii sau clauze abuzive.
2. Guvernul constata ca diverse articole din proiect conduc la impredictibilitatea aplicarii textului, cu consecinte asupra dreptului la proprietate confintit de Constitutie.
3.Institutiile de credit cu actionariat majoritar strain ar putea actiona in judecata statul roman, cu posibile implicatii semnificative asupra bugetului de stat.
Cred ca este evident ca temerile mai sus exprimate de Guvernul Ciolos nu si-au gasit rezolvarea in textul final al legii. O detaliere mult mai explicita a acestora se regaseste, de altfel, in pozitii anterioare ale Ministerului Justitiei si a celui de Finante, ambele puse la dispozitia forului legislativ. Nu este aici locul sa reluam avertismentele CE, FMI, BNR privind efectele nefaste asupra economiei romanesti ale legii DIP pentru ca sunt arhicunoscute. Este important, insa, sa amintim ca in toate acestea se atrage atentia asupra costurilor bugetare ale legii. Sunt asadar in joc banii tuturor contribuabililor indiferent daca se afla sau nu in relatie cu banca. Daca legea ajunge sa fie promulgata, in timpul ramas pana la contestarea ei in justitie de catre banci in procese, ar putea fi astfel evitate costuri bugetare importante. De aceea, Guvernul este obligat, in opinia mea, sa actioneze de urgenta inainte ca legea sa ajunga la promulgarea ce nu mai poate fi evitata de Presedintie.
Iar daca legea darii-n plata va fi declarata constitutionala, fara intarzieri nejusticate din partea CCR, cu atat mai bine pentru toata lumea.
3
7
