"Guvernul isi mentine angajamentul de adoptare a monedei euro. O data concreta va fi stabilita dupa realizarea unui calendar de trecere la moneda euro, care va fi finalizat pana la urmatoarea editie a programului de convergenta, potrivit Programului de Convergenta 2016-2019 adoptat prin Memorandum in sedinta de miercuri", au anuntat reprezentantii Executivului. Mai pe romneste spus, Guvernul realizeaza ca nu mai este timp fizic pentru adoptarea euro, "impingand" un calendar al adoptarii in curtea viitorului guvern.

Mugur IsarescuFoto: Agerpres

"Ne-am stabilit tinta de a adopta euro deocamdata mai mult printr-un acord verbal. De la o anumita data incolo insa, zilele intra in sac ", avertiza in iulie anul trecut Mugur Isarescu, Guvernator al bancii Centrale, la o conferinta organizata de Comisia Europeana, avand ca tema centrala trecerea Romaniei la moneda unica europeana.

"In prezent, cel mai mare pericol este incetatenirea ideii ca adoptarea euro e doar o schimbare de bancnota si ca e doar responsabilitatea BNR. E vorba de o schimbare culturala", spunea atunci Isarescu.

Cu motivatii dintre cele mai bune, Romania obisnuieste de deraieze repede de la politicile macro. "Problema noastra e ca nu facem reforme structurale. Credibilitatea poate fi pusa sub semnul intrebarii daca angajamentul formal nu este insotit de un plan de actiune detaliat, care sa aiba o sustinere explicita.Din punct de vedere tehnic, adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 ar presupune intrarea in ERM II la 1 ianuarie 2016 si participarea la aranjament pentru minim doi ani. E drept, mai persista incertitudini cu privire la nivelul cursului de schimb, din cauza interventiilor noastre. In ERM II e ca in antecamera sefului: trebuie sa stai nemiscat, sa nu cumva sa tremuri, ca nu mai intri. Si cu cat mai lunga e asteptarea, cu atat tentatia de a te misca e mai ridicata. Dispărând ajustarea prin cursul de schimb toată povara politicilor economice cade pe fiscalitate, pe întreprinderi", mai explicat Guvernatorul.

Drept este ca zona euro nu se afla in prezent in forma ei maxima. Exista opinii argumentate potrivit carora nu ar trbui sa intram intr-o Uniune Monetara bolnava, asa cum exista si economisti care sustin ca adoptarea euro ne-ar ajuta.

Oricum, stabilirea unei date certe privind adoptarea monedei euro necesita un consens politic si social larg si o mai buna intelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv.

Daca e sa privim si din alt unghi, una din ambitiile Guvernatorului BNR a fost, daca nu mai este si acum aceea de a fi “ctitorul” adoptarii euro in Romania. Chiar daca, fata de alte tari, noi n-am reusit sa negociem mare lucru.

  • Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.

Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii non-danezi.

Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.

Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.

  • Cehii sunt si ei sceptici

Republica Cehă are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro în conformitate cu Tratatul de la Atena. Dincolo de faptul ca zilele trecute am schimbat cateva vorbe cu ambasadorul lor la Bucuresti, musai e de spus ca nu exista o data planificata pentru trecerea lor la euro. Coroana cehă nu face parte din ERM II. De la aderarea la UE în 2004, Republica Cehă a adoptat o politică fiscală și monetară similară cu cea a Uniunii Europene.

Deși țara este mai bine poziționată decât punct de vedere economic ceilalți candidați pentru aderarea la zona euro, intrarea sa nu este de așteptat înainte de 2019, din cauza, unui euroscepticism acut. Republica Cehă va alege singura data la care sa treaca la euro, fara nicio graba.

  • Ungaria- no comment

Cea mai apropiată dată la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a declarat premierul Orban într-un interviu acordat postului public de radio MR1.

Ungaria va adera la zona euro doar atunci când zona euro “va oferi din nou o perspectivă” si când ţara va fi pregătită pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul unei conferinţe de presă comună cu Angela Merkel. “Nu respingem nicicum euro”, a spus Orban, adăugând că Ungaria va adopta euro doar când se vor întruni condiţiile pentru aceasta, deoarece a învăţat din greşelile altor ţări care acum suferă consecinţele aderării prea rapide la zona euro. Exemplele pot continua.

  • Ce inseamna de fapt trecerea la euro?

Vezi aici cazul sloven.

Faptul ca indeplinim criteriile nominale nu e un argument, scuze. Sanatosi suntem: datorie mica avem, deficit bugetar bun avem, inflatie ok avem, curs relativ stabil (chiar daca BNR mai intervine) avem...Asadar suntem sanatosi dar vorba cuiva, sanatosi erau si cei de pe Titanic.

Asa si Romania: si-a facut piscina, si-a cumparat costum performant de inot, a montat deasupra pscinei o trambulina ultimul racnet, dar nu si-a pus intrebarea: stie sa innoate?

Doi. Potrivit INSSE, o familie medie de romani incaseaza lunar 2579 de lei si are cheltuieli de 2537 de lei Diferenta inseamna 42 de lei. Nici 10 euro. Cum ii explici acelei familii ca va ramane cu o bancnota de 10 euro lunar din care va trebui sa faca fata cheltuielilor neprevazute? Aici, Isarescu avea dreptate. Trecerea la euro e si o chetiune de cultura financiara si de mentalitate.

Trei. Am mai spus-o si cu alte ocazii: constructia Uniunii Monetare e prost facuta. UE nu este, asa cum ar fi trebuit sa fie, un Stat federal. E o adunare de premieri condusi de cateva banci mari. Uitati-va la Grecia. Pentru 1% din PIB-ul UE, nu Uniunea dicteaza salvarea, ci o paseaza unor banci care vor bani si bani si iar bani.

Patru. In Romania, diferentele dintre Bucuresti si restul tarii sunt uriase. In Capitala avem un PIB/capita de 30 k euro. In Moldova, ajungem la 10 k euro (daca nu e si mai mic). Pe cine integram in Eurozona de fapt?

Foarte scurte concluzii:

  • Nu cred ca suntem inca pregatiti in acest moment sa adoptam euro la nivel national, iar o fortare a acestui proces isi are riscurile ei.
  • Reformele trebuie clar facute, dar fara false promisiuni. Apoi, aderarea poate deveni un fenomen spre care sa ne indreptam in mod natural.
  • Uniunile monetare nu sunt o garantie a bunastarii decat pe un termen mediu de 40 de ani, cat dureaza. De multe ori ele reprezinta ambitii politice.
  • Aderarea nu se face prin Comitete de trecere la euro ci prin actiuni concrete, la care Guvernele ultimilor 10 ani nu s-au dovedit capabile sa si le asume.

Citeste si “Romania intre leu si euro

Ce mai spunea Isarescu despre trecerea la euro, chiar la inceputul acestei luni, in Raportul privind stabilitatea financiara:

  • "Avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor- separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite-  deciziile vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior",
  • "Ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent", se mai spune in Raport.
  • O decizie in sensul integrarii, care parea evidenta in urma cu cativa ani, a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro. Totusi, considera autorii documentului, punand in balanta argumentele economico-financiare, geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat.
  • "Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea eurozonei nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara. Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative.
  • "Devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: (i) de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau (ii) de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica", mai spun autorii Raportului BNR.