In primele 4 luni din 2016, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a colectat 66,62 miliarde de lei venituri bugetare cumulate, cu 3% mai mult decat programul prevazut de legile bugetare anuale si cu 736,1 milioane de lei mai mult fata de perioada similara a anului 2015, au transmis vineri oficialii ANAF. Asta este vestea buna. Cea mai putin buna este ca, potrivit fostului sef al institutiei, Gelu Diaconu, banii stransi la buget in ultimele doua luni nu arata deloc bine. Va prezentam datele, atat in varianta oficiala, cat si in cea a fostului sef al ANAF.

Anca Dragu si Gelu Stefan DiaconuFoto: Hotnews

Varianta oficiala:

Veniturile colectate de ANAF sunt aferente principalelor patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

•  La  bugetul de stat s-au colectat 47,01 miliarde de lei, cu 187,4 mil. de lei mai mult fata de aceeasi perioada din 2015 (46,82 miliarde de lei), inregistrandu-se un plus de 6% fata de program, astfel:

•  la impozitul pe profit s-au colectat 6,93 miliarde de lei, cu 746,7 mil. de lei (12% indice nominal) mai mult decat in primele 4 luni din 2015 (6,19 miliarde de lei), cu 7% peste program;

•  la impozitul pe venit s-au colectat 8,73 miliarde de lei, cu 300,9 mil. de lei (4% indice nominal) mai mult decat in 2015 (8,43 miliarde de lei), gradul de realizare fiind cu 5% peste program ;

• desi reducerea cotei medii de TVA a fost de 26.6%, incasarile din taxa pe valoarea adaugata au scazut cu doar 9% urmare atat a unei mai bune colectari cat si a cresterii consumului. Incasarile din TVA pe primele patru luni ale anului 2016 au fost de 17,97 miliarde de lei, mai mici cu 1,72 miliarde de lei decat incasarile din perioada similara a anului 2015 (19,69 miliarde de lei). Gradul de realizare a fost cu 2% mai mult decat programul.

In ceea ce priveste colectarea din TVA, scaderea fata de aceeasi perioada a anului precedent a fost cauzata atat de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016, fapt care s-a reflectat in colectarea din februarie, cat si de introducerea unei cote reduse de 9% la alimente, aplicata de la 1 iunie 2015. De asemenea, valoarea rambursarilor de TVA pe primele 4 luni din 2016 a fost de 5,1 mld. de lei, cu 254,8 mil. de lei mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent (in aprilie, 2016 rambursarea a fost de doua ori mai mare decat in ianuarie 2016). In plus, cresterea consumului datorata sarbatorile pascale s-a reflectat in executia din aprilie 2015, urmand ca in 2016 sa se reflecte in luna mai.

• Colectarea de accize (inclusiv taxa pe viciu) a fost mai mare cu 2% (in termeni nominali) fata de perioada similara a anului precedent (8,10 miliarde de lei), veniturile colectate cumulat pe primele patru luni din 2016 fiind de 8,23 miliarde de lei (un plus de 136,4 mil. de lei). Gradul de realizare a programului a fost de 97%, fiind afectat de obligatia producatorilor de tutun/tigarete de a se conforma prevederilor Directivei nr. 40/2014/UE si a intrarii in vigoare a Legii antifumat.

•  la capitolul "rest venituri" colectarea a fost mai mare cu 545,7 mil. de lei (13% indice nominal) fata de aceeasi perioada a anului 2015 (realizari in 2015 ￢ 4,08 miliarde de lei, respectiv 4,63 miliarde de lei, cumulat pe 4 luni din 2016). Gradul de realizare a programului cu 38% mai mare.

• La bugetul fondului national unic pentru asigurari de sanatate  se constata o crestere cu 5% indice nominal a volumului sumelor colectat (7,11 miliarde lei cumulat pe 4 luni din 2016 fata de 6,80 miliarde de lei in perioada similara a anului 2015). Gradul de realizare a programului de incasari a fost de 99% fata de program. La bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate (FNUASS), realizarile si programul includ contributia datorata pentru medicamentele finantate din bugetul FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii (taxa de clawback ).

•  La  bugetul asigurarilor sociale de stat  se constata  o crestere a colectarii cu 1%  (11,87 miliarde de lei cumulat pe 4 luni in 2016 fata de 11,70 miliarde de lei in perioada similara a anului 2015). S-a inregistrat un grad de realizare a programului de 95%, unul din factori fiind cresterea peste nivelul prognozat a sumelor aferente contributiei la fondul de pensii administrate privat. In plus, a avut un impact negativ masura legislativa privind nedatorarea contributiilor de asigurari sociale de stat de catre personalul din armata, politie si functionarii publici.

La bugetul asigurarilor sociale pentru somaj se constata o crestere a sumelor colectate cu 12% (616,4 mil. de lei cumulat pe 4 luni in 2016 fata de 550,5 mil. de lei in perioada similara a anului 2015). Gradul de realizare a programului este de 100%.

ANAF nu colecteaza veniturile bugetelor locale, fondurile de la Uniunea Europeana, precum si nici alte venituri proprii ale institutiilor publice autofinantate cum ar fi fondul pentru mediu.

• Varianta lui Gelu Stefan Diaconu

Asa cum v-am promis si v-am obisnuit, va prezint in exclusivitate cifrele privind colectarea, pe care tandemul Dragu-Biris vi le ascund pentru a treia luna consecutiv. In continuare, subterfugiul rusinos pe care il folosesc este sa va prezinte cifrele colectarii la gramada, cumulat pe 2,3 si 4 luni, folosindu-se de incasarile mari din ianuarie, cand nu reusisera sa puna ANAF in slujba „gulerelor albe”, noteaza Diaconu pe blogul sau.

Iata ca a trecut si luna aprilie, prima luna a trimestrului II, cand dimensiunea dezastrului capata un contur fara echivoc: se inregistreaza nu numai o accelerare a caderii colectarii fata de aprilie 2015 (mai putin cu exact 2 miliarde lei, adica cca. 450 mil euro) ci si o nerealizare majora – in premiera- chiar fata de program (mai putin cu 1,26 md lei, adica cca. 280 mil euro).

Pentru a preveni orice interpretare originala a “analistilor”, in dorinta lor de a justifica in vreun fel, pe baze “obiective”, dinamica dezastruasa din lunile februarie, martie dar mai ales aprilie, fac urmatoarele precizari:

la veniturile Bugetului de stat, cu o mica exceptie avand o pondere nerelevanta (impozit pe venit si taxe vamale), realizarile lunii aprilie sunt atat sub cele din anul trecut cat si sub nivelul planificat pentru anul acesta la aproape toate categoriile de impozite si taxe;

la TVA, situatia este catastrofala, deoarece pe langa cele 1,5 miliarde lei mai putin fata de aprilie 2015 (adica 71%), se inregistreaza 824 mil lei mai putin fata de program (adica 82%). Atentie, stimati analisti, in nivelul programat este inclus impactul lunar de cca 700 de mil lei a reducerii cotei standard de la 24 la 20%!!!;

la accize, care este prin excelenta o taxa pe consum si unde nivelul de taxare nu a scazut fata de anul trecut ci din contra, si care este impozitul cel mai “sensibil” la evaziune, continua degringolada colectandu-se cu aproape 350 de mil de lei mai putin fata de anul trecut si cu 500 de mil mai putin fata de plan!!!

intrucat scaderea sumelor colectate este aproape generalizata la toate categoriile de impozite si nu numai la TVA (unde ne este “livrata” imediat scuza reducerii cotei standard, trecand sub tacere faptul ca peste o treime din TVA-ul datorat se fura in Romania), aceasta se reflecta in scaderea ponderii in PIB a colectarii cu 0,40%, ceea ce este enorm pentru numai o luna calendaristica!!!

cvasi-totalitatea nerealizarilor fata de program, la toate categoriile de venituri bugetare se inregistreaza in zona marilor contribuabili ( 1 miliard lei) si la agentii economici din Bucuresti-Ilfov (cca 250 milioane lei), arii recunoscute cu un nivel al evaziunii foarte ridicat;

Anul trecut, o mare parte din analistii – “seminaristi”, indragostiti de propriile opinii savante rupte de realitate si meseria administrarii fiscale, puneau realizarile ANAF pe seama cresterii economice si a consumului. Nimic in “evaluarile” lor despre cresterea capacitatii administrative ANAF si/sau combaterea dura a evaziunii! Ce mai spun apostolii FMI astazi cand consumul si cresterea economica a Romaniei este la varful Uniunii Europene, atingand in primul trimestru niveluri record? De ce cresterea economica/consumului nu se reflecta in cresterea incasarilor bugetare? Sau macar in realizarea cifrelor programate?

Nimic. Au amutit, speriati ca nu pot gasi nicio explicatie cat de cat rationala, care sa mascheze incompetenta protejatilor din fruntea MFP-ANAF si dezastrul in care ne aflam, in timp ce tandemul toxic Dragu-Biris, deschid sampanii prin seminarii zambind complice si satisfacuti in compania gulerelor albe.

Insa, raspunsul este simplu: incompetenta crasa a ministrului si a sfatuitorilor sai care, din motive de “imagine”, daca nu si electorale, au renuntat la lupta cu evaziunea fiscala si au destabilizat un sistem care incepuse sa functioneze cu foarte bune rezultate. Se vede cu ochiul liber “relaxarea” in emiterea bonurilor fiscale, “parteneriatul” cu firmele de consultant, aparitia unor “monstri sacri” ai sistemului pe functiile de pe care ii indepartasem, initierea unor actiuni de control insuficient targetate si cu rezultate indoielnice, etc.

Daca luna de luna, tandemul Dragu&Biris va produce prin incompetenta lor manageriala “gauri” in buget de 3-400 de mil de euro, aceasta va insemna minimum 2-3 md de euro in acest an. O astfel de suma este imposibil de acoperit fara taierea drastica a cheltuielilor, cresterea taxelor si, ca prin minune, solicitarea “interventiei” binefacatoare a FMI/CE, adica institutiile de la care, ministreasa de la finante si altii pe care ii cunoasteti la fel de bine ca si mine, au primit de-a lungul multor ani o paine alba de mancat. Painea negra de proasta calitate ne va ramane noua, romanilor!

Sa facem si o scurta recapitulare a ultimelor 4 luni, ca sa aveti tabloul general:

-imediat dupa ce mi s-a instrumentat un dosar la DNA in care nu poate fi probata nici macar o vinovatie inchipuita, la mijlocul lunii februarie, ministru Dragu mi-a cerut demisia; i se oferise o “ocazie” pe care nu o putea rata. Pe baza performantelor in colectare prin care am sustinut procesul de relaxare fiscala in cursul anului 2015 si a veniturilor bugetare consistente suplimentare (cca 2,5 md euro) era imposibil de justificat o demitere a conducerii ANAF, fara acest pretext “servit” de procurori.

-tocmai ce raportasem pe luna ianuarie realizari de exceptie, realizari care s-au dovedit a fi salvatoare pentru executia bugetara a trimestrului I 2016 deoarece au “acoperit” dezastrul care avea sa vina in lunile februarie si martie.

-imediat dupa demitere am avertizat, in iesirile mele publice, asupra consecintelor grave pe care le va avea asupra bugetului de stat aceasta “manevra” nesabuita, puternic sprijinita de reprezentantii “gulerelor albe” din consultanta si nu numai, bazandu-ma pe faptul ca ANAF se afla in ultima etapa de reorganizare a activitatii in principal in zona marilor contribuabili, proces care avea sa fie compromis. Unii au interpretat avertismentul meu ca fiind expresia unei frustrari (fireasca pana la un punct) dar adevarul este ca imi era cunoscut nivelul de incompetenta in materie de administrare fiscala a tandemului DRAGU-BIRIS si a sfatuitorilor acestora.

-pentru a escamota caderea continua a incasarilor la bugetul statului din lunile februarie si martie au luat decizia de a numai face publice realizarile lunare, publicand doar datele trimestrului. Aceasta deoarece realizarile din ianuarie, cand conduceam ANAF, acopereau cu varf si indesat dezastrul din lunile februarie si martie

-printre explicatiile puerile privind trendul descrescator accentuat din lunile februarie si martie au invocat impactul reducerii cotei standard TVA de la 24 la 20%, trecand sub tacere faptul ca in semestrul II al anului trecut reusisem sa acoperim impactul reducerii TVA la alimente si sa colectam TVA suplimentar cat si faptul ca veniturile conjuncturale (“rest venituri” care nu tin de capaciatea administrativa ANAF) salvasera oarecum de la un adevarat dezastru cifrele totale ale colectarii.