Miercuri, Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor Bancare, institutie care a devenit functionala in urma cu circa doua luni, a dat prima sa decizie. Centrul este un fel de Ombudsman bancar, la care clientii nemultumiti ai bancilor pot apela in vederea unei concilieri. "Un consumator a solicitat diminuarea unui comision din 2010 pana in prezent si restituirea unor sume banesti. Nu s-a intamplat sa primeasca comisionul din 2010 in totalitate, dar s-a negociat si consumatorul a fost de acord cu solutia gasita. In plus, s-a eliminat un comision pana la finalul contractului care final este peste 20 de ani", a explicat pentru HotNews Alexandru Paunescu, director juridic al BNR dar si membru in conducerea CSALB.

Alexandru Paunescu, Colegiul de Coordonare al CSALBFoto: Hotnews

Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor Bancare nu se ocupa de solutionare alternativa ci doar administreaza o platforma, mai spune Paunescu intr-o discutie purtata vineri in biroul sau din Banca Centrala. Institutia e formata dintr-un filtru de cereri, o alta parte administrativa- contabili, IT-isti etc- si conciliatorii, care nu sunt angajati ai Centrului. "Fiecare dintre ei e o entitate de solutionare alternativa, sunt 12 in acest moment, dar lista e deschisa, estimand ca numarul maxim de conciliatori de care vom avea nevoie sa urce la circa 30, mai spune Paunescu.

Rep: Mie mi se pare o anomalie, institutia asta, CSALB

Alex. Paunescu: De ce?

Rep: Pai pe site scrieti ca e o institutie independenta, dar finantarea e asigurata de banci, adica de una dintre partile reclamate. Ori, asta nu mai e independenta....

A.P.: Noi primim dosarele, le filtram, efectuam munca unui grefier, dupa care le trimitem lor. Bancile finanteaza CSALB. Noi platim conciliatorii din acesti bani care sunt depersonalizati. Adica eu nu am un litigiu pe care il plateste de pilda BCR sau o alta banca.

Este potrivit Directivei, va asigur...

Rep: Dar nu din punct de vedere legal, cat etic. Nu mi se pare etic...

A.P.: Bancile platesc un serviciu public. Pentru consumatori serviciul e gratuit, de retinut asta. Bancile finanteaza acest serviciu. Noi-CSALB- platim conciliatorii si va asigur ca nu ne uitam la ce solutie da conciliatorul. Banii si-i ia!

Rep: De unde a venit idea infiintarii CSALB?

A.P.: Exista o Directiva 11/2013 care presupune infiintarea de astfel de centre in toate dmeniile....

Rep: Este de fapt un ombudsman?

A.P.: Da, e un Ombudsman.

Rep: Pai si de ce nu a putut fi facut dupa model elvetian de pilda?

A.P.: Nu exista modele. Atunci cand am facut un studiu comparativ am gasit cel putin 12 modele la nivel European. Sunt si state care inca nu au transpus Directiva desi termenul a expirat anul trecut in iunie. Noi vrem sa intram in FinNet- o retea de astfel de centre de solutionare, pentru ca suntem obligati sa ne ocupam si de solutionarea litigiilor transfrontaliere- plati online, carduri blocate samd. Si discutam si noi intre noi. Nu exista un model. Exista 3 tipuri de finantare: public, privat sau mixt. Directiva incurajeaza finantarea privata sis a-si infiinteze centre de solutionare alternative pe ramuri- financiar pe energie etc.

Urmeaza sa facem si un standard ocupational pentru conciliatori.

In momentul in care ANPC a vrut sa preia partea de solutionare alternativa, piata financiara s-a opus, motivand ca e nevoie de studii de specialitate si experienta in domeniu. Experienta si studii pe care cei din ANPC nu le au.

Rep: Si cei 12 conciliatori sunt in regula cu experienta si studiile?

A.P.: Da, sunt specializati in domenii bancare, profesori de drept, au minim 10 ani experienta in domeniul juridic sau financiar.

Sa stiti ca . a propos de finantare, au mai fost variante ca CSALB sa functioneze in umbra ARB (Asociatia Romana a Bancilor) sau a IBR (Institutului Bancar Roman), dar am zis ca nu ar fi avut credibilitatea necesara. Si am decis sa facem o structura independent. Ce presupune aceasta credibilitate? Sa atraga increderea atat a consumatorului cat si al comerciantului.

Rep: Nu cred ca aveti costuri foarte mari…

A.P.: Bugetul Centrului e de 600.000 de euro pe an.

Rep: Si nu puteau fi obtinuti de la Stat? Era mai credibil…

A.P.:Pai s-a discutat. Daca era public trebuia sa fie o structura Statului. Ori exista instantele ca structura similara a Statului. Si uitati-va ca , desi nu am facut absolut deloc publicitate, avem 36 de cereri, totusi!

Rep: Parerea mea e ca trebuia finantarea trebuia asigurata de orice parte privata, dar nu de catre banci...

A.P.: In sec XVIII a luat primul asemenea Ombudsman in Olanda, in sectorul pielariei. Ei l-au infiintat, ei l-au finantat. Industria finanteaza . In Marea Britanie, tot industria isi finanteaza Ombudsmanul. Noi le spunem clientilor: haideti si depuneti cererea la noi, ca nu costa nimic!

Rep: Cate cereri aveti in prezent depuse?

Alex. Paunescu: Avem in prezent 36 de cereri.Dintre acestea, 18 au fost respinse.

Rep: De ce?

A.P.: O parte dintre cei care au depus cereri erau comercianti, in alte situatii erau reclamati alti furnizori de servicii care nu erau banci iar in alte doua situatii bancile au refuzat solutionarea pentru ca existau decizii emise in instanta sau intr-un stadiu avansat in instanta.

In alte doua cazuri erau litigii de sub 1000 de lei. Vrem sa facem cunoscuta prezenta acestui centru ca sa stie lumea si sa vina cu toata increderea la noi.

Sunt formate 8 dosare complete si 8 in faza de filtru. Cele 8 dosare complete se refera la 8 banci diferite.

Rep: Care sunt principalele sesizari venite de la clienti?

A.P.: Sesizarile sunt in mare parte legate de comisioane, recalucularea dobanzii, iar intr-un alt caz clientul acuza banca de faptul ca i-a declarat illegal scadent crreditul.

Avem si un caz in care banca sesizata a vrut sa ia legatura direct cu clientul pentru a negocia. Daca o banca vine si imi spune ca nu vrea sa treaca prin conciliere ci sa se inteleaga direct cu clientul , pentru mine e ok. Important e sa detensionam relatia dintre client si consumatori.

Daca bancile ar face un exercitiu mai consistent de comunicare cu clientii, nu s-ar ajunge la o relatie deteriorata.

Rep: Si conciliatorii cine sunt?

A.P.: Lista este pe site-ul nostru, poate fi oricand studiata. Din cei veniti la interviuri unii nu s-au potrivit cu cererile noastre, altii nu erau independenti sau se aflau in conflict de interese. Au ramas 12 dar e posibil sa avem colaboratri in tara, in Timisoara, Cluj, Iasi. Asta ca sa nu bata consumatorii drumul pana in Bucuresti.

Rep: Cat dureaza pana la obtinerea unei decizii?

A.P.: Va spun cat a durat in cazul hotararii care s-a dat alaltaieri. A durat 28 de zile partea de filtru. A durat mai mult de la banca pana au gasit dosarul clientului, apoi a mai fost nevoie de un act de la client. Dar durata litigiului nu a depasit 3 saptamani din momentul in care dosarul a fost complet. A, si as mai adauga ca nu e obligatorie prezenta fizica la conciliere. Conciliatorul da telefoane, trimite emailuri, adica nu e neaparat nevoie de prezenta fizica.

Rep: Ce poate sa faca obiectul concilierii?

A.P.: Orice: de la blocatul cardului in bancomat, pana la darea in plata, clauze abuzive…

Rep: Haideti sa va intreb altfel: Ce NU poate face obiectul sesizarii CASLB?

A.P.: Cele sub 1000 de lei ca pe banca o costa mai mult conciliatorul. Cele neserioase- in genul unuia care si-a agatat haina in usa la iesirea din banca, de pilda- sau cauzele solutionate de instanta. Asta e o justitie privata. Cea prin instantele de judecata e justitia de Stat.

Noi avem posibilitatea si sa ne autofinantam, dar vreau sa mai crestem putin, ca suntem la inceput. Asta ca sa nu justificam bancilor fiecare leu pe care il dau pe mobilier, onorarii samd. Sa obtii niste bani de la banci e complicat. Le-am explicat ca e nevoie sa isi asume si un cost social al activitatii si pana la urma am reusit.