Partenerii Marii Britanii intetesc avertizarile ca, daca se voteaza saptamana viitoare parasirea Uniunii Europene, bancile si companiile financiare cu baza in Londra isi vor pierde “pasapoartele” pentru banii lor, transmite Reuters.
City-ul londonez rivalizeaza cu New York pentru postura de cel mai mare centru financiar al lumii, in mare parte datorita dreptului automat de a vinde servicii in blocul comunitar cu 28 de natiuni sub un singur set de reguli, cunoscut drept “passporting”, au spus reprezentanti ai sectorului bancar si oficiali europeni.
Intrebat ce se va intampla, in caz de Brexit, dupa 23 iunie, ministrul de finante francez Michel Sapin a fost foarte clar.
“Nu va fi niciun pasaport, iar asa ceva va trebui negociat contra unei multimi de concesii reciproce”.
Sapin a spus in public ceea ce multi oficiali UE si diplomati afirma in discutii private.
Accesul nemijlocit acordat serviciilor financiare este vazut aproape de toata lumea ca “perla coroanei” din punctul de vedere al beneficiilor primite de Marea Britanie in urma statutului de tara membra a UE.
Partenerii Londrei vor cere un pret usturator pentru ca britanicii sa aiba in continuare aceasta “perla a coroanei”, asta daca vor fi dispusi sa mai permita acest lucru.
Germania, Franta, Luxembourg si Irlanda vor concura toate sa “fure” din afacerile Londrei in sectoare precum cel al bancilor de investitii, al operatiunilor de clearing si al managementului de fonduri.
Statutul de mebra UE acorda Marii Britanii acces la ceea ce practic este o “zona Schengen financiara”, un singur set de reguli ce permite bancilor sa opereze liber in cadrul frontierelor blocului comunitar.
Asa cum zona Schengen - la care britanicii nu au aderat niciodat - permite cetatenilor sa circule liber fara formalitati de granita, tot asa piata unica permite bancilor, firmelor de investitii si companiilor manager de fonduri sa opereze in tot UE fara reguli nationale si control.
Marea Britanie este cel mai mare beneficiar pentru ca bancile si firmele de investitii cu baza in Regatul Unit joaca un rol cheie in pietele financiare europene pentru derivate, schimburi valutare, credite bancare transfrontaliere, managementul investitiilor si asigurari.
Sistemul de “passporting” permite bancilor reglementate in Marea Britanie sa deschida sucursale in tari UE simplu, cu o notificare a catre autoritatile de profil britanice.
Serviciile financiare acopera 8 procente din venitul national al Regatului Unit, potrivit Bancii Angliei.
“O ingrijorare-cheie pentru multe banci si firme de constructii britanice este ca iesirea Regatului Unit din UE va insemna ca nu vor mai beneficia de pasaport si vor fi subiectul unor restrictii similare cu cele aplicate firmelor non-UE”, a spus organizatia de lobby bancar AFME intr-un raport ce ridica indoieli asupra viitorului Londrei ca punct central pentru serviciile financiare continentale.
Impactul va fi la fel de dur si asupra banc ilor americane, japoneze si non-europene ce au cartierul general european in Londra.
Multe iau in considerare renuntarea la o parte din business-ul european sau relocarea in interiorul zonei euro, in eventualitatea unui Brexit.
Bancile vor putea stabili subsidiare - nu sucursale ca acum - in tarile europene unde doresc sa opereze, dar un oficial bancar a declarat Reuters ca “asta implica angajamente mai importante si costuri mai mari”.
Subsidiarele vor trebui capitalizate separat si sunt supuse reglementarilor nationale si, potential, rezervelor monetare obligatorii stabilite de statele membre.
Tratatul UE prevede o perioada de doi ani pentru negocierea “divortului” cand o tara decide sa plece. Aceasta perioada poate fi extinsa doar de un acord unanim.
Cand anume incepe numaratoarea invesra, asta depinde de momentul in care guvernul britanic notifica formal UE de intentia de a o parasi. Oficiali UE spun ca este putin probabil ca Regatul sa faca notificarea la summitul de pe 28-29 iunie daca saptamana viitoare se decide iesirea la referendum, dar vor ca procesul sa demareze pana la sfarsitul anului.
Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker a spus ca Marea Britanie va trebui sa negocieze termenii retragerii intai si sa devina o “tara terta” inainte sa se ajunga la o intelegere privind orice noua relatie.
Regatul ar putea, teoretic, sa mentina sistemul de “passporting” daca devine partea a Zonei Economice Europene, in care sunt Islanda, Norvegia si Liechtenstein.
Dar asta ar insemna aplicarea automata a tuturor regulilor UE, fara puterea de a influenta legislatia.
De asemenea, ar insemna plata unei contributii la “cufarul” european pentru accesul pe piata unica si implementarea celor “patru libertati” de miscare a capitalului, bunurilor, serviciilor si persoanelor.
Dar doua tinte cheie pentru campania pentru Brexit sunt chiar dreptul automat al cetatenilor UE de a munci in Marea Britanie si oprirea contributiilor nete catre Bruxelles, asa ca este greu de crezut ca un guvern post-Brexit va accepta asemenea termeni.
Ministrul german de finante, Wolfgang Schaeuble a spus clar ca britanicii nu vor mai beneficia de piata unica: “Pentru asta, tara va trebui sa respecte regulile clubului pe care acum vrea sa-l paraseasca".
"Inauntru este inauntru, afara este afara", a explicat Schaeuble.
2
23
