Dupa criteriul sperantei de viata la nastere (denumita si durata medie de viata), judetul Valcea este la un pol, iar Satu Mare la celalalt. Valcenii au o speranta de 77,93 de ani, iar satmarenii de 73,1 ani, se arata intr-o cercetare a Statisticii,obtinuta de HotNews.ro. Capitala, in ciuda nivelului ridicat de stres si a poluarii, este pe locul al doilea in privinta duratei medii a vietii: 77,9 ani. Chiar daca speranta de viata la nastere reflecta gradul de dezvoltare, evolutia acestui indicator este conditionata mai degraba de stilul de viata, de starea de sanatate, de alimentatie si de nivelul educatiei sanitare, decat de conditiile economico-sociale. Fata de 1970, cand durata medie a vietii era de 67.3 ani, in prezent media acestui indicator este de 75.47 de ani.
Mai jos aveti evolutia duratei medii de viata in Romania, in perioada 1970-2014.
Asa cum spunea si prof Vasile Ghetau, Speranta de viata la nastere este unul dintre indicatorii demografici majori si semnificatiile sale se extind asupra impactului social al ansamblului componentelor standardului de viata, inteles ca nivel de bogatie si de prosperitate al unei populatii, masurat prin calitatea si cantitatea bunurilor si serviciilor pe care le poate avea o populatie si o persoana.
Durata medie a vietii s-a calculat pe baza numarului populatiei si al deceselor pentru o perioada de trei ani. Populatia luata in calcul a fost determinata pe baza sporului natural si a soldului migratiei internationale definitive.
De precizat ca speranta de viata la nastere reprezinta numarul mediu de ani pe care un nou nascut ii poate trai in conditiile intensitatii mortalitatii pe varste din perioada de referinta a tabelei de mortalitate.
In plan european, Romania sta pe ultimele locuri pron prisma acestui indicator. In statele fost comuniste, speranta de viata a populatiei a scazut in perioada 1977 - 1990, cu rare exceptii.
Unul dintre principalii factori care au generat cresterea sperantei de viata a fost "revolutia cardiovasculara". Factorii medicali (preventia, medicamente noi, descoperirile in chirurgie, dezvoltarea serviciilor de urgenta etc.), cei economici (costurile asociate vindecarii bolilor cronice si reformarea sistemelor de sanatate), dar si cei sociali (scaderea consumului de alcool si tutun) au stat astfel la baza cresterii sperantei de viata in ultimii ani, insa statele dezvoltate au avut un avans mai puternic din acest punct de vedere.
"Statelor din Europa Centrala si de Est le-a luat mai mult timp sa intre in aceasta etapa a "convergentei" decat multora dintre statele Europei de Vest, dar cert este ca aceasta convergenta se intampla. Tinta viitorului este ca speranta de viata sa creasca cat mai mult in toate statele. Este adevarat ca in ultimii 60 de ani speranta de viata a populatiei a crescut, dar in statele din Vest rata de mortalitate continua sa scada mult mai rapid decat in Europa Centrala si de Est", a explicat France Mesle, cercetator in cadrul INED (Institut national d'etudes demographiques) din Franta la o conferinta organizata de Statistica romaneasca.
Cea mai mare speranta de viata in randul femeilor o are Spania (de 86,1 ani ), iar cea mai mica este in Republica Moldova (de 74,9 ani). La barbati, cea mai mare speranta de viata s-a inregistrat in Elvetia (de 80,7 ani), iar cea mai mica in Ucraina (66,1 ani).
Media Uniunii Europene indica o speranta de viata de 83,3 ani la femei si de 77,8 ani la barbati.
0
3
