In primul trimestru din acest an, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (calculata de statisticieni ca raport intre populatia ocupata si populatia totala in varsta de munca) a fost de 59,8%, in scadere fata de trimestrul anterior, a transmis joi Institutul National de Statistica. Potrivit unui studiu facut la nivelul Academiei de Stiinte Economice si publicat in Revista de Statistica, rata de ocupare influenteaza consistent variatia Produsului Intern Brut, o crestere cu un punct procentual a ratei ocuparii conducand la o majorare cu 11.150,08 unitati monetare a valorii Produsului Intern Brut pe locuitor.

In trimestrul I 2016, rata de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 64,5%, la o distanta de 5,5 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.

In primul trimestru al anului 2016, populatia activa a Romaniei era formata din 8,834 milioane de romani, din care, 8,249 milioane persoane erau ocupate si 585.000 de romani erau someri.

Gradul de ocupare a fost mai mare la barbati (67,2%, fata de 52,2% la femei) si pentru persoanele rezidente din mediul urban (61,2% fata de 58,0% in mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 20,4%.

Rata somajului in trimestrul I 2016 a fost de 6,6%, valoare egala cu cea inregistrata in trimestrul anterior. Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 2,3 puncte procentuale (7,6% la barbati fata de 5,3% la femei), iar pe medii rezidentiale, de numai 0,2 puncte procentuale (6,7% in mediul urban, fata de 6,5% in mediul rural). Rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,8%) in randul tinerilor (15-24 ani).

• Legatura dintre rata de ocupare si PIB

Potrivit unui studiu facut la nivelul Academiei de Stiinte Economice si piblicat in Revista de Statistica, rata de ocupare influenteaza variatia Produsului Intern Brut in proportie de 60,95%, avand un coeficient de corelatie care indica o legatura puternica intre cele doua variabile.

Utilizand un model econometric complicat, in baza seriilor de date, studiul confirma relatia: PIB = - 633663 + 11150,08 RO.

Intre valoarea Produsului Intern Brut pe locuitor si cea a ratei ocuparii populatiei inregistrate in anii 2002 - 2011 exista o relatie directa semnificativa. Se poate afirma ca o crestere cu un punct procentual a ratei ocuparii va conduce la o majorare cu 11.150,08 unitati monetare a valorii Produsului Intern Brut pe locuitor.

• Ce disfunctionalitati din economie mai indica nivelul ratei de ocupare

Rata ocuparii este puternic influentata de evolutia demografica, se arata intr-o cercetare a lui Liviu Albu- Perspectivele pietei muncii din Romania in contextul strategiei EUROPA 2020.

In Romania, numarul total al populatiei a cunoscut o crestere continua in perioada 1960-1990, de la 18,4 milioane la 23,2 milioane (in anul 1990 fiind inregistrat de altfel recordul populatiei la scara istorica). Dupa anul 1990, insa, populatia a inregistrat o dinamica accentuat negativa, pana la doar 19,9 milioane in 2015, conform datelor publicate de INS. Sporul natural a fost permanent pozitiv intre 1960 si 1991, dar incepand cu 1992, acesta a devenit negativ. Emigratia a constituit principala cauza a reducerii numarului total al populatiei.

Daca ne uitam la distributia fortei de munca pe cele trei mari sectoare din economie, o sa constatam ca daca in cazul industriei ponderea ocuparii este apropiata de cea medie pe plan european, discrepantele majore sunt in cazul agriculturii si respectiv al serviciilor. Agricultura este supradimensionata in cazul Romaniei in privinta populatiei ocupate pe care o detine, in detrimentul sectorului serviciilor. Aceasta, in conditiile in care se cunoaste ca intr-o economie moderna, bine articulata, agricultura si-a restrans proportia in raport cu celelalte ramuri.

Mai mult, pe fundalul reducerii numarului populatiei ocupate, se constata (oarecum surprinzator), sporirea cu 1,4 puncte procentuale a ponderii agriculturii in populatia ocupata civila (de la 28,7% la 30,1%) si reducerea indeosebi a ponderii industriei prelucratoare (-2,5 puncte procentuale) si constructiilor (-0,4 puncte procentuale). Practic, aproape intreaga populatie ocupata de peste 64 de ani (98,3%) activeaza in agricultura. Forta de munca tanara (15-64 ani) este bine reprezentata in ramurile: Hoteluri si restaurante , Comert si Alte activitati ale economiei nationale.

Structura dupa statutul profesional are un impact semnificativ asupra veniturilor. Situatia este dramatica, din acest punct de vedere, in agricultura, unde salariatii, avand un venit mediu lunar apropiat de media nationala, reprezinta doar in jur de 5% din populatia ocupata, in vreme ce ponderi semnificative au lucratorii pe cont propriu (52,9%) si lucratorii familiali neremunerati (41,6%), ale caror venituri sunt cu mult sub media veniturilor salariale

• Ce ne facem cu "descurajatii"? Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca

Intre persoanele inactive avem un important segment al populatiei descurajate, reprezentand 2,2% din totalul populatiei inactive. Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile sa lucreze in urmatoarele doua saptamani (inclusiv saptamana in care s-a desfasurat interviul), care au declarat ca in ultimele 4 saptamani (inclusiv saptamana de referinta) au cautat un loc de munca folosind metode pasive sau ca nu cauta un loc de munca din urmatoarele motive: au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au stiut unde sa caute; nu se simt pregatite profesional; cred ca nu vor gasi de lucru din cauza varstei; au cautat altadata si nu au gasit.

In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.

• Ingrijorator de ridicat este numarul tinerilor intre 15 si 24 ani, care nu sunt nici ocupati, dar nici nu urmeaza o forma de educatie sau formare

Un factor ingrijorator pe piata muncii din Romania este numarul de tineri cu varsta intre 15 si 24 ani, care nu sunt ocupati, dar nici nu urmeaza o forma de educatie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleza, NEET (Not in Employment neither in Education or Training- n.red)) . Acest segment de populatie reprezinta o categorie particulara de persoane inactive economic.

In anul 2014, rata tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare a fost de 17,0%, cei mai afectati fiind tinerii din mediul rural (20,8%) si persoanele tinere de sex feminin (18,8%).

Daca ne uitam pe regiuni, constatam ca rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire prezinta variatii mari . Cea mai mare valoare a indicatorului s-a inregistrat in regiunea Centru (25,1%), fiind urmata de regiunile Sud-Muntenia (22,5%) si Sud-Est (22,4%). La polul opus se situeaza regiunile Nord-Est (11,1%) si Nord-Vest (12,3%). In regiunea Bucuresti-Ilfov, rata NEET e de circa 15%. Rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire reprezinta proportia tinerilor care nu urmau nicio forma de instruire - formala sau non-formala - si nici nu lucrau, in totalul tinerilor din aceeasi grupa de varsta.

• Avem o  forta de munca potentiala aditionala de circa 380.000 de romani
  

Avem circa 380.000 de romani care se constituie ca forta de munca potentiala aditionala. Dintre acestia, 376.000 persoane erau disponibile sa inceapa lucrul, dar nu cautau un loc de munca. Raportul procentual dintre aceasta categorie de persoane si populatia activa a fost de 4,1%. Un numar nesemnificativ de persoane care faceau parte din forta de munca potentiala aditionala desi cautau un loc de munca, nu erau disponibile sa inceapa lucrul. Dintre acestea, 64,5% locuiau in mediul rural, 52,0% erau barbati si 49,4% aveau varsta cuprinsa in intervalul 15-34 ani.

Aproape jumatate (48,0%) dintre persoanele care alcatuiesc forta de munca aditionala potentiala aveau nivel de instruire scazut, iar alte 47,1% aveau nivel mediu de instruire.

N.m.DP: Datele provin din cercetarea "Tendinte sociale", publicata in februarie 2016 de Institutul National de Statistica, lucrare obtinuta la solicitarea HotNews.ro