Legea prin care produsele alimentare aflate in hipermarketuri vor avea origini romanesti in proportie de 51% a fost publicata in Monitorul oficial de vineri, 15 iulie 2016, act normativ ce aduce si cateva noi formulari de definitii economice. Abordam aceasta reglementare adoptata prin Legea nr. 150/2016 din perspectiva faptului ca sunt introduse noi notiuni economice, dar si pentru implicatiile viitoare ce vor aparea in comertul cu carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ce trebuie sa stim:

  • Incepand cu 18 ianuarie 2017, comerciantii produselor alimentare mai sus amintiti vor trebui sa detina la raft cel putin 51% din aceste produse cumparate printr-un lant scurt de aprovizionare. Lantul scurt de aprovizionare implica un numar limitat de operatori economici intre producatori, procesatori si consumatori (acest lant scurt prezuma obtinerea unor productii in Romania).
  •  Din punct de vedere economic, trebuie sa amintim urmatoarele notiuni ale legii:

a) desfasurarea activitatii intre furnizor si comerciant se va realiza printr-un contract comercial;

b) se modifica notiunea de cost de productie, in sensul ca acesta se compune din pretul de achizitie a materiilor si materialelor consumate, cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in produs finit, alte cheltuieli directe si cota de cheltuieli indirecte ce revin produsului respectiv;

c) pretul de achizitie al produsului alimentar cuprinde pretul de cumparare negociat intre comerciant si furnizor;

d) pretul de vanzare catre consumator este pretul de achizitie al produsului alimentar majorat cu adaosul comercial.

  •  Legea reglementeaza si termenele de plata ale comerciantului catre furnizor astfel: - maxim 30 zile, termen general; - maxim 7 zile, pentru produsele alimentare proaspete.
  •  Legea introduce si noi proceduri privind receptia produselor alimentare. Comerciantul poate refuza receptia marfii, cand aceasta nu este livrata in conditiile de comercializare negociate, in cantitatile prevazute ori in termenele de livrare. Refuzul receptiei marfii se face in momentul livrarii, in caz contrar marfa fiind considerata acceptata. Prin exceptie, daca contractual partile sunt de acord, documentul de receptie poate fi trimis furnizorului in 24 de ore de la punerea la dispozitie a marfii.
  • Prin exceptie de la procentul de 51%, necesarul de produse alimentare cand acesta nu este asigurat din piata interna, va fi aprobat prin Ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
  • Achizitia pe lantul scurt de aprovizionare nu este obligatorie pentru comerciantii cu o cifra de afaceri neta sau active mai mici de 2 milioane euro.
  •  Sa speram ca aceasta lege va duce la capitalizarea producatorilor autohtoni si ca vom regasi in magazine mai multe produse romanesti.
  • Operatorii economici ce au activitate sezoniera pot solicita sa aiba perioada fiscala pentru TVA semestrul calendaristic sau anul fiscal.
  • In acest sens, daca un operator economic desfasoara activitate impozabila maxim 3 luni intr-un semestru poate solicita ca perioada fiscala pentru TVA, semestrul calendaristic.
  •  Operatorul economic ce efectueaza maxim 6 luni activitate economica intr-un an, poate solicita ca perioada fiscala pentru TVA, anul fiscal.
  • Persoana interesata depune pana pe data de 25 februarie a anului in care se exercita optiunea, formularul 306 Cerere privind utilizarea ca perioada fiscala pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic.

Cererea va fi insotita de documentele justificative, astfel:

a) declaratie pe propria raspundere;

b) balantele de verificare pentru anul anterior;

c) Jurnalul de vanzari pentru anul anterior;

d) contracte/comenzi si alte documente relevante pentru sustinerea cererii facute.Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta.