​10 intrebari si raspunsuri privind Legea prin care produsele alimentare aflate in hipermarketuri vor avea origini romanesti in proportie de 51%

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 18 iulie 2016, 18:30 Economie | Finanţe & Bănci

Grea alegere
Foto: sxc.hu
Legea prin care produsele alimentare aflate in hipermarketuri vor avea origini romanesti in proportie de 51% a fost publicata in Monitorul oficial de vineri, 15 iulie 2016, act normativ ce aduce si cateva noi formulari de definitii economice.  Abordam aceasta reglementare adoptata prin Legea nr. 150/2016 din perspectiva faptului ca sunt introduse noi notiuni economice, dar si pentru implicatiile viitoare ce vor aparea in comertul cu carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie.
Ce trebuie sa stim:
  • Incepand cu 18 ianuarie 2017, comerciantii produselor alimentare mai sus amintiti vor trebui sa detina la raft cel putin 51% din aceste produse cumparate printr-un lant scurt de aprovizionare. Lantul scurt de aprovizionare implica un numar limitat de operatori economici intre producatori, procesatori si consumatori (acest lant scurt prezuma obtinerea unor productii in Romania).
  •  Din punct de vedere economic, trebuie sa amintim urmatoarele notiuni ale legii:
a) desfasurarea activitatii intre furnizor si comerciant se va realiza printr-un contract comercial;
b) se modifica notiunea de cost de productie, in sensul ca acesta se compune din pretul de achizitie a materiilor si materialelor consumate, cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in produs finit, alte cheltuieli directe si cota de cheltuieli indirecte ce revin produsului respectiv;
c) pretul de achizitie al produsului alimentar cuprinde pretul de cumparare negociat intre comerciant si furnizor;
d) pretul de vanzare catre consumator este pretul de achizitie al produsului alimentar majorat cu adaosul comercial.

  •  Legea reglementeaza si termenele de plata ale comerciantului catre furnizor astfel: - maxim 30 zile, termen general; - maxim 7 zile, pentru produsele alimentare proaspete.
  •  Legea introduce si noi proceduri privind receptia produselor alimentare. Comerciantul poate refuza receptia marfii, cand aceasta nu este livrata in conditiile de comercializare negociate, in cantitatile prevazute ori in termenele de livrare. Refuzul receptiei marfii se face in momentul livrarii, in caz contrar marfa fiind considerata acceptata. Prin exceptie, daca contractual partile sunt de acord, documentul de receptie poate fi trimis furnizorului in 24 de ore de la punerea la dispozitie a marfii.
  • Prin exceptie de la procentul de 51%, necesarul de produse alimentare cand acesta nu este asigurat din piata interna, va fi aprobat prin Ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
  • Achizitia pe lantul scurt de aprovizionare nu este obligatorie pentru comerciantii cu o cifra de afaceri neta sau active mai mici de 2 milioane euro.
  •  Sa speram ca aceasta lege va duce la capitalizarea producatorilor autohtoni si ca vom regasi in magazine mai multe produse romanesti.
  • Operatorii economici ce au activitate sezoniera pot solicita sa aiba perioada fiscala pentru TVA semestrul calendaristic sau anul fiscal.
  • In acest sens, daca un operator economic desfasoara activitate impozabila maxim 3 luni intr-un semestru poate solicita ca perioada fiscala pentru TVA, semestrul calendaristic.
  •  Operatorul economic ce efectueaza maxim 6 luni activitate economica intr-un an, poate solicita ca perioada fiscala pentru TVA, anul fiscal.
  • Persoana interesata depune pana pe data de 25 februarie a anului in care se exercita optiunea, formularul 306 Cerere privind utilizarea ca perioada fiscala pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic.
Cererea va fi insotita de documentele justificative, astfel:
a) declaratie pe propria raspundere;
b) balantele de verificare pentru anul anterior;
c) Jurnalul de vanzari pentru anul anterior;
d) contracte/comenzi si alte documente relevante pentru sustinerea cererii facute.Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta.


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Provident

​INTERVIU Stefan Liiceanu - trecerea de la carti la produse japoneze traditionale via piata financiara

Dupa 17 ani petrecuti in Japonia, timp in care a lucrat in domeniul financiar, Stefan Liiceanu a decis sa deschida in locul fostei Librarii Humanitas din Fundul Curtii, Takumi - un magazin in care sunt comercializate produse japoneze traditionale. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani, prin ochii unor tineri care au avut succes. "Cred ca cel mai important este sa faci ce iti place. Productivitatea se vede atunci cand faci ceva cu pasiune, nu cand faci ceva pentru ca trebuie."
2691 vizualizari
  • +6 (6 voturi)    
    Orbire temporara sau mai grav? (Luni, 18 iulie 2016, 19:41)

    athos64 [utilizator]

    As dori sa aud un singur argument valid, sustenabil economic, pentru aceasta noua aiureala legislativa. Pentru ca economia de piata sa functioneze, este nevoie ca alternativele consumatorului sa fie cat mai numeroase, si nu invers. Ce aduce de fapt acest act normativ, inafara de arbitrariu si interpretabil? Cand o sa intelegem ca piata nu asculta NICIODATA de reglementari, ci ne sanctioneaza prin scumpire, penurie sau ambele?
  • +2 (2 voturi)    
    Si ce sa cumpar de la romani? (Marţi, 19 iulie 2016, 8:39)

    Toni_Romania [utilizator]

    Si ce sa cumpar de la romani? Magiun Topoloveni (prune fierte) la 60 lei kila, pret de somon afumat???
    Nu ca nu as fi contra sprijinirii produselor romanesti.
  • +4 (4 voturi)    
    Ce ne invata istoria (Marţi, 19 iulie 2016, 9:00)

    BEDE [utilizator]

    La inceputul secolului XX, cand USA a ajuns sa fie cea mai mare putere economica, Imperiul britanic a trecut la masuri protectioniste oarecum asemanatoare cu cele din legea e fata. Si era ditamai Imperiul, cu India si Canada si Australia si NZ... Si nu le-a iesit sa le fie mai bine. Daramite Romania? Cred ca efectul va fi ca numai anumite familii care au mari ferme vor beneficia de pe urma acestei legi, care va face ca produsele lor sa fie vandute fara a intampina concurenta din restul Europei si din alte parti. Iar romanul de rand va avea mai multe produse romanesti, dar mai scumpe, si poate si de calitate mai proasta.
    Numai eliminarea acestor bariere artificiale, impuse dintr-un nationalism stupid, ar face poate ca in Romania sa se produca alimente de calitate si la preturi cat-de-cat accesibile.
  • 0 (0 voturi)    
    Intrebare (Marţi, 19 iulie 2016, 10:51)

    BogdanPaunica [anonim]

    Am o foarte mare curiozitate, si parca n-as sta sa citesc si sa analizez toata legea. Unde si cum spune legea ca produsele alimentare trebuie sa aiba in proportie de 51% origini romanesti?
    • +1 (1 vot)    
      Ce ti-e si cu procentele astea... (Marţi, 19 iulie 2016, 14:52)

      BEDE [utilizator] i-a raspuns lui BogdanPaunica

      Daca este procent din valoare, atunci se prea poate sa fie produse romanesti scumpe care sa fie 51%. Dar, atunci cine le cumpara.
      Dar daca este vorba de banane, portocale, curmale, etc. - este clar ca acelea nu pot fi romanesti. Deci se scad acelea. Si poate va fi ceva in proportia 3kg mere romanesti la 10RON/kg si 5kg mere din Polonia la 5RON (ca sa fie sub 50%). Ghici de care se vor vinde!
      Foarte interesant cum se va aplica in practica legea asta. Si aproape sigur ca se vor gasi portite de scapare.
  • +3 (3 voturi)    
    Pe naiba romanesti (Marţi, 19 iulie 2016, 14:20)

    Silviu2020 [anonim]

    Halal jurnalist.

    Conform legii: "Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne,
    ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă
    pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în
    vigoare."

    In continuare este definit acest "LANT ALIMENTAR SCURT" astfel: "lanţ scurt de aprovizionare - lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de
    cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi
    consumatori."

    Nicaieri nu scrie de "produse romanesti". Tot textul se reduce la activitati locale + relatii geografice, ceea ce se poate referi si la Polonia, Bulgaria, etc. O sa avem si noi acolo 5% produse romanesti si restul de la Bulgari ca pana acum.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri