Piata de capital ar trebui sa aiba rolul unui barometru al economiei. Cu toate acestea, nu putem afirma ca isi indeplineste acest rol (studiu)

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 22 iulie 2016, 10:28 Economie | Finanţe & Bănci

Inca suntem departe fata de o piata de capital de calibru vest-european
Foto: sxc.hu
Dupa peste 20 de ani de activitate, Bursa de Valori are nevoie de o concentrare a capitalurilor, de simplificare si de transparenta procedurilor pentru a deveni o piata de capital de referinta pentru Sud-Estul Europei, asa cum isi propune conducerea BVB, se arata intr-un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza. Potrivit documentului, pentru perioada 2016 - 2017 se estimeaza o crestere a capitalizarii BVB de pana la 176,0 miliarde lei la nivelul anului 2017, in timp ce valoarea tranzactionata ar putea depasi pragul de 16 miliarde in acelasi an. Raportul este destul de critic la adresa pietei locale de capital, indicand si cateva posibile solutii pentru dinamizarea acesteia.

Prognoze pentru perioada urmatoare:

  • Analiza ponderii capitalizarii in PIB (un indicator foarte important pentru evaluarea gradului de dezvoltare al pietei de capital) arata ca acesta ar putea ajunge la 22% in 2017, de la circa 19,5% in prezent. In ceea ce priveste ponderea valorii tranzactionate in PIB, in perioada de prognoza se asteapta ca aceasta sa varieze in jurul valorii de 2%.
  • In ceea ce priveste principalii indici bursieri si anume BET, BET-FI si BET-XT, se asteapta ca acestia sa inregistreze cresteri moderate in perioada 2016- 2017 pana la 8700 puncte pentru indicele BET, 33000 puncte pentru indicele BET-FI si aproximativ 700 puncte pentru indicele BET - XT.
  • Un indicator semnificativ al pietei de capital il reprezinta rata lichiditatii. Pentru perioada 2015-2017 se asteapta ca rata lichiditatii sa varieze in jurul valorii de 10%.
Ce mai arata studiul CNP:
  • Piata RASDAQ a avut o evolutie indelungata si sinuoasa, fiind creata artificial si nu ca urmare a unor necesitati ale pietei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare hotarand (prin decret si nu la dorinta actionarilor) listarea pe RASDAQ a tuturor societatilor din programul de privatizare in masa. Preluata de catre Bursa de Valori Bucuresti intr-un moment critic, aproape de pragul falimentului, a fost socotita "ruda saraca", nedorita de nimeni, cu un statut greu de solutionat. Momentul sau de varf a fost atins in anul 2007 cand valoarea tranzactiilor a totalizat 4,3 miliarde lei, iar capitalizarea a fost de aproximativ 25 miliarde lei. Piata RASDAQ a reprezentat totusi o etapa a dezvoltarii pietei romanesti de capital, cu momente bune, dar a fost si locul unde s-au produs multe abuzuri si nereguli, fiind socotita un rau necesar. Dupa 20 de ani de existenta, piata RASDAQ isi incheie activitatea in luna octombrie 2015.
  • In peisajul economic romanesc, piata de capital are o vizibilitate redusa, ponderea capitalizarii bursiere in PIB fiind de 19,5% la sfarsitul anului 2014, in timp ce valoarea tranzactiilor ocupa o pondere de doar 2% in PIB. Rata lichiditatii este scazuta (14,2%), cu o medie anuala a valorii tranzactiilor la nivelul anului 2014 de 1,2 miliarde lei, in primele 9 luni ale anului 2015 depasind usor 1 miliard lei.
  • Piata reglementata de la Bucuresti nu a avut in primele 9 luni ale anului 2015 o evolutie entuziasmanta, fiind caracterizata de fluctuatii ale indicatorilor, in functie de influentele internationale. Daca criza datoriilor Greciei a trecut aproape neobservata, ilustrand o maturitate a investitorilor, efectele turbulentelor de pe pietele asiatice s-au facut simtite din plin si la Bursa de Valori Bucuresti, aducand, in luna august, o scadere a capitalizarii de 7,7%. De altfel, intreaga perioada analizata a fost dominata de asteptare si de tendinta investitorilor de a-si concretiza profitul imediat dupa perioadele scurte de crestere.
  • Structura capitalizarii este in continuare disproportionata, o singura companie - Erste Bank - detine o pondere de 34,7% din capitalizarea totala. Este important de precizat ca Erste Bank a fost admisa la tranzactionare pe Bursa de la Bucuresti in anul 2008 prin procedura denumita passporting, nefiind listata propriu-zis, actiunile sale fiind tranzactionate prin intermediul Market-maker-ilor (societati de intermediere financiara) care trebuie sa asigure lichiditatea necesara.
  • Volumul instrumentelor tranzactionate a scazut de la 9,1 miliarde (in primele 9 luni din 2014) la 5 miliarde in perioada corespunzatoare din 2015. Dintre acestea, 4,9 miliarde au reprezentat actiuni ale societatilor listate (98,5% din totalul instrumentelor
  • Indicele BET, indicele de referinta al pietei reglementate, care reflecta evolutia celor mai tranzactionate 10 societati (exclusiv SIF-uri), inregistra la sfarsitul lunii septembrie 6981,6 puncte, in scadere cu 3,9% fata de luna septembrie a anului 2014. Raportat la decembrie 2014, indicele BET inregistra, de asemenea, o scadere de 1,4%.
  • Indicele BET-FI, care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF-uri) si a Fondului Proprietatea, a atins la sfarsitul lunii septembrie 30536,7 puncte,
  • Din analiza structurii capitalizarii bursiere pe sectoare de activitate se observa ca predomina sectorul Intermedieri financiare si asigurari cu 54,2%, urmat de Industria extractiva cu 21,8%, sectorul Industria prelucratoare care detine 5,1% din capitalizare, Productia si furnizarea energiei 2,9%, sectorul Activitati profesionale 2,9%, Transport si depozitare 2,7%, in timp ce sectoarele Constructii si Comert cu ridicata si amanuntul totalizeaza 0,5% din capitalizare.
  • O structura similara se observa si in cazul valorii tranzactiilor cu actiuni ale societatilor listate, Sectorul Intermedieri financiare si asigurari detinand cea mai mare pondere si anume 60,5% din totalul valorii tranzactionate, urmat de Industria extractiva, cu 18,7%. Sectorul activitati profesionale stiintifice si tehnice se situeaza pe locul 3 cu o pondere de 7,2%, urmat de Productia si furnizarea energiei si sectorul Transport si depozitare cu 6,4%, respectiv 5,3%. Celelalte sectoare ocupa o pondere nesemnificativa in totalul valorii tranzactionate (Industria prelucratoare 1,7%, Comertul cu ridicata, Hoteluri si restaurante si Constructii detinand sub 1%).

Piata Sibex
In primele 9 luni ale anului 2015, pe piata bursiera de la Sibiu s-a tranzactionat un volum de 12 mii de instrumente, pe segmentul dedicat instrumentelor derivate, in timp ce in perioada corespunzatoare a anului anterior volumul a depasit 266 mii de instrumente. In ceea ce priveste volumul actiunilor tranzactionate, pe piata spot, acesta a fost nesemnificativ (100 instrumente tranzactionate in 9 luni fata de aproximativ 561 mii de actiuni tranzactionate in 9 luni din 2014). In schimb, pe sistemul alternativ de tranzactionare (ATS), a fost tranzactionat un numar de 8,2 milioane de actiuni fata de aproximativ 404 mii actiuni in perioada similara a anului trecut. Aceasta crestere spectaculoasa se explica prin transferul unor companii de pe piata RASDAQ, care au ales sa se listeze pe acest sector al pietei de la Sibiu.

Fondurile de investitii
Fondurile mutuale de investitii ar putea reprezenta o alternativa la dobanzile bancare, avand in ultimii ani randamente superioare acestora, dar datorita popularizarii scazute, lipsei de educatie in domeniu a populatiei precum si "faimei" de care s-au bucurat aceste fonduri la inceputul anilor 1990, cand legislatia deficitara a permis anumite abuzuri, aceste fonduri se zbat inca in anonimat.

Cu toate acestea, activul total net al acestor organisme de plasament colectiv a crescut in fiecare an, din datele publicate de Asociatia Administratiei de Fonduri din Romania rezultand pentru luna septembrie 2015 un activ net de 19,6 miliarde lei pentru fondurile locale de investitii, in crestere cu 16,6% fata septembrie 2014. Activul net al fondurilor straine de investitii a crescut, de asemenea, cu 26,7% pana la 2,3 miliarde lei. Activul net al fondurilor inchise de investitii a fost de 841,7 milioane lei in crestere cu 26,1% fata de perioada corespunzatoare a anului 2014.

In primele 9 luni din 2015, fata de perioada corespunzatoare din anul anterior, fondurile locale de obligatiuni au inregistrat o crestere a activului net de 14,2% (10,4 miliarde lei), in timp ce fondurile straine au inregistrat o crestere de 21% (1,5 miliarde lei). Activul net al fondurilor locale de actiuni a crescut cu 26,1% (317,7 milioane lei), in timp ce activul net al fondurilor straine de actiuni a crescut cu 22,9% (724,8 milioane lei).
Numarul total al investitorilor a crescut cu 5,8% (319,6 mii investitori la nivelul lunii septembrie 2015).

Asa cum evolutia Produsului intern brut pe locuitor, o rata a somajului in scadere, o inflatie modesta, un deficit bugetar mentinut in anumite limite sustenabile oglindesc stabilitatea, coerenta si dezvoltarea economica, la randul ei si piata de capital ar trebui sa aiba rolul unui barometru al economiei.

Cu toate acestea, daca analizam evolutiile din anul 2014 si din primele 9 luni 2015, nu putem afirma ca piata de capital isi indeplineste acest rol, pentru ca realizarile economice sunt semnificative, dar nu si ale bursei.

Provocarea principala pe piata de capital pentru perioada 2016-2017 continua sa fie atragerea in special a unor companii din mediul privat cu potential de stimulare a investitorilor. De asemenea, o mai mare popularizare a acestui instrument de finantare, ca alternativa la utilizarea sistemului bancar, in randul populatiei si facilitarea accesului la informatia specifica prin aducerea ei in atentie in scopul schimbarii mentalitatii referitoare la bursa constituie modalitati simple de atragere de investitori si noi emitenti. Totodata, simplificare procedurilor si reducerea costurilor de listare reprezinta masuri care ar putea avea impact pozitiv asupra companiilor.

Studiul CNP poate fi citit aici. (pdf)


Citeste mai multe despre   









797 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică