Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri seara rezultatele testului de stres 2016. In cazul grupului care ​opereaza cea mai mare banca locala- Erste Group, aplicarea scenariului advers ar avea ca rezultat o rata a capitalului de rangul 1 (CET 1) conform Basel 3 implementat partial de 8,2% (la finalul anului 2018), fata de un punct de pornire de 12,3% la finalul anului 2015. Testele bancare de stress derulate de Banca Centrala Europeana au efectul algocalminului: indeparteaza pe moment durerea, dar nu elimina cauza. Ele linistesc pietele, dar in niciun caz nu reflecta o radiografie exacta a soliditatii bancilor, asa cum probabil si-ar fi dorit.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ipotezele de baza ale scenariului advers din cadrul testului de stres ABE 2016 includ (impact cumulativ pentru perioada previzionata 2016-2018 fata de 2015):

  • Scadere a PIB-ului real: de 1,8% in Uniunea Europeana fata de o scadere de pana la 4,2% in pietele ECE in care Erste Group este prezent
  • Scadere a preturilor proprietatilor rezidentiale: de 10,9% in Uniunea Europeana fata de o scadere de pana la 20,5% in pietele ECE in care Erste Group este prezent
  •  Crestere a nivelului dobanzii pe termen scurt si lung. EURIBOR 3M: +30 pp, titluri de stat pe 10 ani: +110 pp in medie in Uniunea Europeana fata de o crestere de pana la 190 pp in pietele ECE in care Erste Group este prezent. Impact asimetric asumat pe partea de active vs pasive, adica recalculare completa a preturilor pasivelor dar recalculare limitata a preturilor activelor
  •  Depreciere a monedelor din ECE relevante pentru Erste Group cu 8,0% pana la 23,2% fata de EUR, si apreciere de 22,8% a CHF fata de EUR
  • Ipoteza de bilant stabil (inghetat la nivelurile din 2015).

Rezultatele complete ale testelor de stress le puteti citi aici.

Dar, asa cum spuneam , acestea au rol de algocalmin sau nurofen, com preferati. Si iata de ce:

1.BCE are un istoric prost in privinta acestor teste de stress.

Autoritatile europene de reglementare au organizat o simulare a crize financiare din 2008. Exercitiul a cuprins simularea intrarii in incapacitate de plata a unei banci mari, care desfasoara operatiuni intr-un numar de tari mari (cum ar fi prabusirea Lehman) pentru a verifica daca BCE, bancile centrale nationale pot coopera pentru "stingerea" crizei.

Scenariul mai includea prabusirea pietei imobiliare (culmea, nu?), exercitiul de simulare avand loc la sediul central al BCE in prima saptamana din aprilie, chiar in ajunul reuniunii ministrilor europeni de finante si a conducatorilor bancilor centrale.

Vulnerabilitatea Europei la o (posibila pe atunci) criza financiara internationala a fost relevata intr-un raport confidential elaborat pentru consiliul Ecofin. Autoritatile de reglementare erau ingrijorate atunci taman de riscurile pentru stabilitatea financiara generate de cresterea volumului tranzactiilor cu instrumente derivate de credit. Pe atunci se recomanda cu insistenta ca autoritatile de reglementare nationale sa efectueze simulari proprii.

Nu mai putin discutabil este un alt criteriu luat in calcul la actualul test de stress, cel al deprecierii monedelor- depreciere a monedelor din ECE cu 8,0% pana la 23,2% fata de EUR, si apreciere de 22,8% a CHF fata de EUR.

Spun discutabil intrucat fata de momentul anterior crizei, francul elvetian s-a depreciat faca de leu cu 85%!! (de la 2,1/chf la 4.11/chf). Dar, repet, nu ai cum sa prevezi toate aceste lucruri...

2. Ele pornesc de la situatia bilantiera a bancilor de la finele anului trecut. Intre timp, bilanturile multor banci au suferit numeroase modificari care, daca ar fi re-introduse astazi, ar altera rezultatul final.

3. Scenariile de stress nu au masurat unitar deteriorarea simultana a unor parametri comuni. In plus, aceleasi scenarii au luat in calcul producerea DOAR A ANUMITOR socuri negative (drept este ca nici nu aveau cum sa le ia in calcul pe toate). Altfel spus, degeaba te ingrijesti ca sa nu faci HIV, ca asta nu inseamna ca vei face cancer. Cam asta s-a petrecut la testele de stress anterioare.

4. E greu de vorbit despre "o banca cu probleme", cata vreme in foarte multe cazuri, bancile detin actiuni una la alta. Ele formeaza o "familie" in care daca introduci un virus gripal fiului, risti sa-i imbolnavesti sip aatal si Mama.

5. Metodologia testului de stress nu raspunde clar la intrebarea: Cine va plati in cazul in care unele banci vor trebui scoase ordonat din piata? Vor plati Statele? Deponentii? Si cat de moral e sa se intample asta? In Romania exista o dezbatere pe aceasta tema dusa la limita isteriei, din care omul obisnuit, fara studii academice economice, greu desluseste binele de rau.

In concluzie, testele de stress nu ofera un RMN al sistemului, ci radiografiaza 2-3 organe interne. Nu poti trage concluzii asupra evolutiei pacientului dupa numai o asemenea "fotografie".

Mai relevant mi s-ar parea un test de stress la care sa fie supuse Statele, singura intrebare fiind: ce se va intampla cu economiile lor, daca dimeniunea sistemelor bancare se va contracta. Cu 8%- 23%, sa zicem?