Romania are un plus de 930 de milioane de euro in rezerva valutara, fata de luna trecuta. In total, rezervele valutare sunt de 32,6 miliarde de euro, mai mult decat suficiente

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 1 august 2016, 14:35 Economie | Finanţe & Bănci

Plasarea eficienta a rezervei valutare e tot mai dificila
Foto: sxc.hu
La 31 iulie 2016, rezervele valutare de la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 32,65 miliarde euro, fata de 31,72 miliarde la 30 iunie 2016. Tehnic, in iulie au intrat in rezerva 1,16 miliarde de euro si au iesit 237 milioane de euro, in vreme ce rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. Reamintim ca Romania a pornit la inceputul anului 1990,cu rezerve valutare de circa 1,5 miliarde dolari - rezerve oficiale de circa 1,2 miliarde dolari si disponibilitatile valutare ale Partidului Comunist si ale Securitatii de circa 0,3 miliarde dolari. E drept, nu aveam datorie externa.

Insa consumarea rezervei valutare in prima jumatate a anului 1990 si dezechilibrul puternic al balantei de plati -importurile au crescut substantial, iar exporturile pur si simplu s-au prabusit- au aruncat Romania in pragul incetarii platilor externe si al haosului financiar.

"In vara anului 1990 ma aflam in Statele Unite. De cateva luni eram "proaspat" diplomat si lucram la Ambasada Romaniei de la Washington, angajat in principal pe refacerea legaturilor tarii noastre cu institutiile financiare internationale. De la Bucuresti, din partea noului Guvern - rezultat al alegerilor din mai 1990 - am primit oferta de a fi numit guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Am revenit in tara in toamna anului 1990. Intr-un moment greu pentru Romania, cand rezerva valutara a tarii ajunsese la fundul sacului, mi-am inceput mandatul", marturisea Guvernatorul BNR in volumul III al cartii "Reflectii economice - Contributii la teoria macrostabilizarii"
  • In ce au plasat anul trecut oamenii lui Isarescu, valuta?
Cei 11 membri discreti ai CARI (Comitetul de Administrare a Rezervelor Internationale din cadrul BNR) au avut anul trecut o perioada extrem de grea: din fructificarea rezervelor Bancii Centrale au obtinut randamente de 0.004% in cazul euro si de 0.19% in cazul dolarului american. Drept este ca indicele Merrill Lynch  a fost negativ anul trecut petru euro (-0.12%) si de 0,15% pentru dolar, ceea ce ar insemna ca arbitrajistii din BNR au facut o treaba mai bna. E drept, BNR nu urmareste profitul, ci stabilitatea preturilor, dar nu strica sa ai un ban in plus la rezerve, in caz ca te loveste vreo criza. Unde au plasat asadar oamenii lui Isarescu rezervele tarii in 2015?

S-o luam incet, cu aurul. La 31 decembrie 2015, BNR avea depozitat in afara tarii aur in valoare de 8,676 miliarde lei, se arata in Raportul anual al Bancii. Este singurul depozit (major, de circa 60% din cele peste 103 tone cate avem in rezerva) constituit in afara tarii, restul aurului fiind in tara. Desi in document nu este trecut locul in care acest aur sta depozitat, surse din cadrul Bancii au conformat ca aurul sta in subsolurile Bancii Angliei.

Reamintim in treacat ca Isarescu s-a declarat multumit de cantitatea de aur din rezerva, declarand ca nu  vrea s-o mai creasca. Sunt superstitios!, a declarat el, desi in acel moment seful Statului ii cerea sa duca rezerva la 200 de tone. A mai fost un moment delicat, cand incepusera sa apara speculatii legate de existenta fizica a aurului din rezerva. O parte din aur e in tara, dar cea mai mare parte e in strainatate.  "In mare parte aurul se afla in strainatate pentru ca aurul da credibilitate numai daca nu este la tine. Aurul este asigurat in strainatate si nu exista niciun risc ca acest aur sa nu se poata intoarce in tara", a explicat in cadrul unui seminar la BNR Lucian Croitoru, fost premier si actual consilier al Guvernatorului.

  • Euro si-a mentinut si la sfarsitul anului 2015 ponderea dominanta in totalul rezervelor valutare (79,1%), pozitia urmatoare revenind dolarului SUA (16,6%).
  • In acelasi interval de timp, veniturile totale din administrarea rezervelor valutare au scazut de la 53 milioane echivalent euro la 9 milioane echivalent euro. Unde sunt vremurile in care BNR "scotea" 1,45 miliarde de euro din administrarea rezervelor (2008)...?

Daca va intrebati care sunt criteriile dupa care se decide in ce valute se va investi sau cum se iau deciziile in CARI, un raspuns il avem chiar de la unul din membrii Comitetului, care a acordat un interviu HotNews.ro: "Determinarea structurii valutare are la baza criteriul asigurarii echilibrului intre activele si pasivele valutare ale statului. De asemenea, sunt avute in vedere necesarul de lichiditate pe termen scurt si mediu in diverse valute, analize cantitative de tip risc/randament, analize calitative si altele. Deciziile se pot lua prin consens sau vot", spunea angajatul BNR citat.

De mentionat faptul ca BNR are incheiat cu BIRD un contract din 2002, prin care cea de-a doua institutie a devenit consultantul si mandatarul BNR pentru administrarea unor
active externe limitate la 20% din rezerva valutara internationala. E drept, alte state au externalizat acest serviciu catre firme specilizate, dar la noi inca nu se pune problema aceasta.

Mai amintim inca o data, BNR nu urmareste profitul, ci stabilitate preturilor.
  • In anii 90 aveam rezerve aproape nule, credibilitate scazuta, deficite mari
In anii `90 insa, perceptia era BNR, in loc sa protejeze moneda nationala, depreciaza leul si creeaza inflatie. "Aveam rezerve valutare aproape nule, credibilitate externa scazuta, importuri mari, exporturi mici si tendinta generalizata de a arunca vina in alte directii pentru situatia creata", rememoreaza seful Bancii Centrale.

La un moment dat s-a pus problema limitarii drastice a importurilor pana la nivelul capacitatii de export. "Aceasta ar fi condus insa la o prabusire rapida a productiei, inclusiv a celei destinate exportului, avand un cost social si economic nu numai insuportabil, dar si nejustificat. Solutia adoptata a fost aceea de finantare din resurse externe a dezechilibrelor preexistente, urmand ca acestea sa fie corectate intr-un proces mai indelungat, asigurandu-se concomitent limitarea efectelor sociale", spune Mugur Isarescu.

  • Criza din Rusia si vanzarea Romtelecom grecilor de la OTE
In 1998 a venit criza din Rusia. "Ne-a a afectat din mai multe puncte de vedere. In termeni nominali, exporturile catre Rusia au scazut de la 53 milioane dolari in semestrul I 1998 la 21 milioane dolari in semestrul I 1999, in timp ce importurile s-au redus de la 491 milioane dolari la 246 milioane dolari. Mult mai rau decat efectul comercial a fost impactul financiar al crizei din Rusia. Astfel, in 1998, investitiile de portofoliu in Romania au scazut la suma modica de 130 milioane dolari (de la 883 milioane dolari in urma cu un an). Bursa de Valori Bucuresti a ajuns in pragul colapsului, reducandu- si activitatea la mai putin de jumatate din nivelul de dinainte de criza. De asemenea, alte investitii de capital (pe langa cele directe si de portofoliu) au scazut de la 557 milioane dolari in 1997 la -354 milioane dolari in 1998, demonstrand, de fapt, o scurgere de capital. Din fericire (si ca o ironie a situatiei), tocmai din cauza nivelului de subdezvoltare a pietei de capital romanesti a fost prevenita o si mai mare scurgere de capital", scrie Mugur Isarescu.

 A mai echilibrat ceva cresterea investitiilor directe, de la 1,224 miliarde dolari in 1997 la 2 ,40 miliarde dolari in 1998, desi cea mai mare parte din aceasta provine dintr-o singura tranzactie: vanzarea a circa 30% din actiunile Romtelecom operatorului grec OTE. Contul de capital a crescut de la 1,040 miliarde dolari in 1997 la 2,628 miliarde dolari in 1998, dar volumul acestuia a corespuns diminuarii rezervelor BNR, care au scazut cu circa 843 milioane dolari in 1998.

Vanzarea unor resurse de o asemenea anvergura a avut un impact asupra deprecierii, care poate fi considerata corespunzatoare, dat fiind faptul ca nivelul cursului de schimb a fost supraevaluat si se impunea o sporire a competitivitatii exporturilor. Latura negativa a acestui proces este evidentiata de majorarea dramatica a dobanzilor care face foarte dificila atat creditarea economiei, cat si finantarea deficitului bugetar. Intr-adevar, dobanzile au explodat, atingand 20-30 la suta in termeni reali, un nivel cu siguranta de nesustinut nici chiar pe termen scurt. O alta problema importanta declansata de criza din Rusia a fost inchiderea, practic, a pietelor de capital internationale pentru unele tari ca Romania.

  • Incepand anul 1999 cu o rezerva valutara (excluzand aurul) de doar 1,662 miliarde dolari, aveam de ales intre a nu ne onora obligatiile externe sau de a ne epuiza rezervele valutare

In iulie 1998, inainte de izbucnirea crizei, Ministerul Finantelor a mandatat firma J.P. Morgan sa intermedieze o emisiune de eurobonduri. Cei 200-300 milioane dolari care ar fi putut finanta deficitul bugetar la o rata a dobanzii rezonabila nu au venit, acest fapt ducand la presiuni crescande asupra unei piete monetare interne restranse si la majorarea nivelului ratelor dobanzilor. Este important de retinut faptul ca raportul dintre banii pastrati in economie pe termen mediu si lung si PIB al Romaniei este unul dintre cele mai scazute din regiune (sau, cu alte cuvinte, viteza de circulatie a banilor este una dintre cele mai mari): M2 reprezinta mai putin de 20 la suta din PIB nominal si, prin urmare, chiar o crestere limitata a nevoilor Guvernului ar avea ca rezultat financiar evictiunea in masa a sectorului privat. Lucrurile s-au inrautatit si mai mult cand agentiile internationale de rating au retrogradat calificativele unor tari ca Romania, considerandu-le "mai putin sigure".

Conservatorismul investitorilor obisnuiti a avut ca rezultat o abordare dura din partea acestor agentii, determinand deteriorarea cu trei clase de risc, intr-un singur an, a calificativelor acordate, situatie cu atat mai dramatica pentru o tara care nu a intrat in incapacitate de plata in ultimii 15 ani. In aceste conditii, costul imprumutului extern ar fi fost extrem de mare.

  • BNR a obtinut 100 milioane dolari, ca imprumut privat prin intermediul Bancii Chinei

"Incepand anul 1999 cu o rezerva valutara (excluzand aurul) de doar 1,662 miliarde dolari, Romania avea de ales intre perspectiva de a nu-si onora obligatiile externe sau aceea de a-si epuiza rezervele valutare. Singura alternativa la aceste optiuni inacceptabile o reprezenta atragerea de credite externe. Initial, a fost planificat ca acordul stand-by cu FMI sa fie semnat la inceputul primaverii, iar prima transa sa fie eliberata in aprilie. Acest lucru ar fi permis Romaniei sa atraga cu succes fonduri de pe piata de capital privata. Din pacate, aceste intentii nu s-au materializat. FMI a stabilit trei actiuni prioritare drept conditii pentru semnarea acordului stand-by , printre care una legata de obligatia Romaniei de a atrage imprumuturi de 350 milioane dolari inainte de incheierea unui acord. Banca Nationala a Romaniei a reusit sa obtina 100 milioane dolari, ca imprumut privat prin intermediul Bancii Chinei, si alti 108 milioane dolari, prin intermediul unui Club Loan, de la banci care activeaza in Romania", mai spune Isarescu..

Toate celelalte incercari din partea Romaniei de a atrage fonduri de pe piata de capital internationala s-au lovit de rate ale dobanzilor deosebit de mari, de ordinul a 16-20 la suta pe an, in termeni nominali. Trebuie amintit ca aceasta schimbare de optica a FMI a contribuit la perceperea tarii noastre ca fiind intr-o situatie fara iesire. Gradul ridicat de incertitudine legata de acest eveniment a sporit si mai mult ezitarea creditorilor straini in privinta imprumuturilor, pe de o parte, si pe de alta parte, a dus la cresterea dobanzilor pe piata interna, care au exercitat o presiune mare asupra executiei bugetare. Aceasta situatie a condus, de asemenea, la o schimbare de atitudine a bancilor din Romania. Departe de a-si intensifica concurenta, acestea au recurs la cresterea ratei dobanzilor, solicitand dobanzi excesiv de mari la titlurile de stat.
  • Menținerea unei rezerve internaționale mari are costuri semnificative pentru BNR, însă "merită", pentru că avantajele se răsfrâng asupra economiei
Mai recent, Guvernatorul a explicat că menținerea unei rezerve internaționale mari are costuri semnificative pentru BNR, însă "merită", pentru că avantajele se răsfrâng asupra economiei, prin costurile reduse la împrumuturi.

"Știți că un nivel mare al rezervelor, chiar dacă nu este folosit, este un descurajant al atacurilor speculative, păstrează echilibrul pieței. Că se tot întreba lumea de ce a luat România 20 miliarde euro (de la FMI și CE — n.r.). Acum i-am dat aproape pe toți înapoi. Am fost unul dintre cei care am pledat pentru o sumă mai mică, acum îmi dau seama că aș fi greșit. Era nevoie, în condițiile acelea de incertitudine, de zvonistică la nivel internațional. Acum s-au schimbat condițiile, aversiunea la risc este mult mai mică", a mai spus Isărescu.

Șeful BNR a subliniat faptul că menținerea unui nivel ridicat al rezervelor costă, însă câștigul pentru economie este mai mare decât costul. De asemenea, el a menționat faptul că și Ministerul Finanțelor are rezervele sale, sub formă de buffere, fapt care se reflectă într-o datorie publică aparent ridicată. "Datoria publică netă, dacă s-ar scădea cele 6-7 miliarde de lei, cât sunt bufferele de la Finanțe " cam mari, dar nu ne băgăm peste dânșii, așa cum nici dânșii nu se bagă peste rezervele noastre - am vedea că datoria publică nu a crescut", a mai spus Isărescu.

În opinia sa, mediul financiar ar trebui să facă un efort de popularizare a indicatorilor pe bază netă, care ar duce la o mai bună înțelegere a situației și "ne-ar feri de anumite capcane".
  •     Cat aur detin tarile din jur?
In ce priveste rezervele de aur ale statelor din regiune, rezerva de aur a bancii centrale a Bulgariei este de 39,8 tone, a celei din Letonia - de 7,8 tone, din Lituania - de 5,9 tone, din Polonia - de 103 tone, iar a Slovaciei - de 31,7 tone, in conditiile in care rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone.

Romania are chiar un nivel ridicat al rezervei de aur, cel putin prin comparatie cu tarile din regiune, mai ales ca Polonia are o populatie dubla fata de cea a Romaniei si o rezerva de aur aproape egala cu a noastra.

"Rezerva internationala a Romaniei nu trebuie sa creasca. Anumite fluctuatii in sus si in jos sunt absolut normale. Stabilizam rezerva in functie de foarte multi alti indicatori", spunea recent Isarescu. Guvernatorul a precizat legat de castigul din administrarea rezervelor internationale, ca " a scazut dramatic".

"Dobanzile pe plan international au scazut foarte mult, am scazut si noi si aceasta se reflecta in rentabilitatea Bancii Nationale", a comentat Isarescu.

E dificil de spus care e optimul nivelului rezervelor valutare pe care o banca centrala le tine la ciorap. Daca sunt prea multi bani, lumea te intreaba de ce strangi atat de mult si daca nu ascunzi vreo vulnerabilitate majora in economie. Daca sunt prea putini, se cheama ca la o adica nu poti sa te imprumuti prea mult (nu oferi suficient colateral garantie) si in plus, risti un atac speculativ pe moneda care sa ti-o deprecieze si sa iti consume si rezerva valutara.  Din datele BNR si INS, rezervele valutare acopera peste peste nivelul optim considerat pe plan international (4-5 luni de importuri)


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Unilever

FOTOGALERIE Lectii de sustenabilitate de la marinari, episodul II. Cum economisim consumul de energie electrica si termica

Poate ca marinarii nu sunt primele persoane care ne vin in minte atunci cand ne gandim la experti in sustenabilitate. Si totusi, marinarii ne pot oferi adevarate lectii de sustenabilitate. Jurnalistul Brad Florescu a pornit intr-o altfel de calatorie, pe velierul Grayhound Lugger, experienta pe care o prezinta intr-o serie de episoade despre oameni, natura si sustenabilitate.
  • Serialul Rasarit si Apus este o poveste despre legatura indisolubila dintre cumpatare si libertate. O poveste cu corabii vechi si oameni la fel de vechi. O poveste despre lectiile de viitor pe care ni le poate da trecutul.
3723 vizualizari
  • +2 (4 voturi)    
    Suficiente ???? (Luni, 1 august 2016, 16:40)

    gigiN [utilizator]

    Pentru ce ??? Pentru cine ???
    • 0 (0 voturi)    
      pentru cine poate (Luni, 1 august 2016, 17:40)

      iovhe [utilizator] i-a raspuns lui gigiN

      pentru unii politici care nu au inca vile luxoase
  • 0 (2 voturi)    
    avem valuta (Luni, 1 august 2016, 19:08)

    Snitzelvienez [utilizator]

    dar cu ce pret ? poate ne spuneti cat plateste Romania dobanda pe an pt acei bani imprumutati


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi