Sporul natural continua sa ramana negativ, avertizeaza miercuri, pentru a nu stiu cata oara, Institutul National de Statistica. Nu numai ca ne imputinam de la luna la luna, dar suntem un popor care imbatraneste accelerat. Si asta nu doar pentru ca se concep tot mai putini copii, ci e un complex de cauze care tin mai degraba de economie. Sporul natural din iunie 2016 a fost negativ, de 5582 persoane au transmis statisticienii.
Iata, mai jos cum arata "cercul vietii" (reprezentant aici ca dreptunghi, pentru usurinta):
- Tinerii locuiesc (prea) mult cu parintii
Baietii stau mai mult decat fetele in casa parinteasca. Tinerii locuiesc cu parintii in medie pana la 30 de ani, in vreme ce fetele o iau pe cont propriu de la 26 de ani. Motivul e simplu: nu-si permit sa se mute sau nu isi gasesc o locuinta convenabila, arata datele Eurostat. Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani si jumatate dintre cei intre 18-29 de ani locuiesc cu parintii.Tinerii nu sunt incurajati si nici nu au sansa de a parasi casa parinteasca pentru a-si incepe propria viata de familie si a face eventual copii.
- Se concep tot mai putini copii
Rata de fertilitate (numarul nascutilor vii dintr-un an raportat la populatia feminina de 15 - 49 ani, exprimata in numar de nascuti-vii la 1000 femei de varsta fertila) a scazut de la 56.2 in 1990, la 33.4 in 2015. Procesul de innoire a populatiei merge tot mai lent si duce la un dezechilibru puternic intre numarul tinerilor si al seniorilor.
In orasele in care salariile sunt cele mai ridicate, femeile decid sa faca copii la varste mai inaintate. Este poate si un efect al dorintei de a pune pe prim plan cariera, amanand decizia de a avea un copil pana cand starea materiala si cea sociala ii va permite.
"Populatia Romaniei va ajunge la 14,5 milioane locuitori in anul 2050, dupa Revizia 2015 a Perspectivelor populatiei mondiale elaborate de Divizia de Populatie a Organizatiei Natiunilor Unite (DP/ONU)", arata si Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, care adauga: "Speranta de viata la nastere este expresia intregului proces economic, social, cultural si medical. Daca dorim o crestere a sperantei de viata la nastere, trebuie s-o spunem foarte clar ca trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic".
Daca nu se intervine prin politici care sa incurajeze natalitatea, va fi un dezastru si pe piata muncii si in zona bugetelor de pensii.
- Sistemul educational e prafuit, ineficient si decuplat de realitate
Educatia are nevoie de cea mai vasta reforma. In lume apar meserii noi (bioinformatician, designer de blueprinturi etc) care tin de dezvoltarea digitalizarii si pentru care actualul sistem de invatamant nu pare sa fie foarte bine pregatit. Cu actualul sistem putem spera cel mult sa ramanem preponderent o tara in care dezvoltam o munca avand o valoare adaugata redusa, departe de inovatie.
Intr-o declaratie de anul trecut, seful statului s-a referit la aceasta situatie: "Unul din raspunsuri il gasim in sistemele noastre de educatie. Se pregatesc tineri in meserii in care nu e nevoie pe piata muncii. Romania a pierdut circa 10 ani in pregatiarea tinerilor. Trebuie sa ramanem consecventi, iar companiile sa preia tineri care opteaza pentru pregatire intr-o meserie pe timpul scolii".
Potrivit unei cercetari statistice facute de Fundatia Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) , migratia externa este o optiune luata tot mai serios in calcul de catre tineri in acest moment. O treime dintre tineri spun ca, peste 10 ani, se vad ca persoane realizate intr-o alta tara si nu in Romania; 4 tineri din 10 si-ar dori sa emigreze, chiar si daca numai temporar (pentru studii sau munca).
Relatiile personale sunt considerate esentiale pentru gasirea unui loc de munca, urmate la distanta de experienta profesionala si pregatirea educationala.
Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de munca, urmat de criteriul sigurantei locului de munca;
- Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca
Intre persoanele inactive se contureaza segmentul populatiei descurajate , reprezentand 2,2% din totalul populatiei inactive. Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile sa lucreze dar care au declarat ca in ultima luna au cautat un loc de munca folosind metode pasive sau ca nu cauta un loc de munca din urmatoarele motive: au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au stiut unde sa caute; nu se simt pregatite profesional; cred ca nu vor gasi de lucru din cauza varstei; au cautat altadata si nu au gasit.
In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.
- Ce e de facut?
"Nu trebuie sa inventam noi roata", spunea seful Statisticii romanesti, Tudorel Andrei, la o conferinta de specialitate. Andrei a a dat exemplul Frantei, care sta mult mai bine decat Romania in privinta natalitatii si demografiei. "Sunt 3 seturi de masuri pe care francezii le-au aplicat: masuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt masuri in natura, care privesc aceste familii -de exemplu dezvoltarea creselor, dezvoltarea stabilimentelor in care copiii pot fi educati si pot permite parintilor sa aiba o viata activa imediat dupa nasterea unui nou copil in familie. Mai este de asemenea o a treia categorie, asa numitele scutiri de impozite sau deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii. Este un sistem inchegat care nu are efect imediat, dar acesta e sesizabil pe termen mediu si lung", spune Andrei.
- Citeste si analiza Imbatranirea Romaniei. Cateva date, grafice si cifre
Potrivit sefului Statisticii romanesti, efecte imediate se pot obtine numai in sistemele totalitare sau prin interventii brutale in viata de familie, cum au fost si cele din Romania, pana in 1990. "De exemplu, anul 1966, in care s-a intervenit brutal in familie din dorinta de a avea o proiectie demografica pozitiva a Romaniei intr-un orizont de timp. Or, efectele le puteti vedea cu totii in migratie externa consistenta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani", a spus Tudorel Andrei.
12
12
