Economia a crescut anul trecut cu 3.8%, insa cresterile au variat intre aproape 50% si -91%, in functie de business. Potrivit datelor centralizate de ANAF, campionul cresterii sunt firmele din transportul aerian, ale caror afaceri au urcat in 2015 cu peste 50% ( de la 1,8 mld ei la 2,17 miliarde). Potrivit datelor ANAF, in 2015 existau 107 companii in acest sector, din care doar 56 aveau o cifra de afaceri mai mare decat zero. Urmatorul business castigator este cel din domeniul restaurantelor. Potrivit ANAF, numarul restaurantelor a scazut anul trecut cu circa 600, dar afacerile celor care au ramas in viata au crescut cu peste 30%.
E drept ca din cele 24000 restaurante din Romania, cifra de afaceri pozitiva au putin peste 17.000, restul depunand bilanturi pe zero sau chiar pe pierdere.
Alt business care a crescut mult peste medie e cel din jocuri de noroc si pariuri. Rata de crestere a afacerilor in 2015:24.6%. De la 5.3 miliarde in 2014, romanii au generat anul trecut un business de 6.63 miliarde, chiar daca si aici, numarul firmelor a scazut usor, de la 758, la 692 (ne referim strict la firmele cu cifra de afaceri peste zero).
La polul opus, gasim activităţile de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) , business care de la 49,6 milioane de lei in 2014, s-a contractat pana la putin peste 4 milioane (cu peste 91%). Firmele din acest domeniu au scazut si ele de la 76 la 61.
Mai jos aveti primele 25 de businessuri care au generat cele mai mari cifre de afaceri anul trecut (click pe imagine pentru a o mari)
La nivelul individului, cresterea economica record, nu se simte. Mai mult, potrivit unei cercetari a Statisticii, rata saraciei creste in Romania, in ciuda performantelor economice remarcabile.
Rata saraciei, calculata la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent, a fost in anul 2014 de 25,4%, in crestere cu 3 puncte procentuale fata de anul precedent si cu peste 4 puncte procentuale, comparativ cu minimul inregistrat in perioada 2007-2014 (21,1%, in anul 2010).
Analiza in timp a ratei saraciei arata un declin al bunastarii populatiei din Romania, valorile indicatorului situandu-se peste cele inregistrate in anul 2010, indiferent de pragul de venit pentru care s-au calculat (INS)
Mai jos, ca sa va faceti o idee, productivitatea personalului dupa diviziunea CAEN (click pe imagine pentru a o mari):
Sistemul de protectie sociala din Romania, prin toate schemele de protectie pe care le cuprinde, asigura - prin transferurile sociale - o plasa de siguranta pentru populatia defavorizata din punctul de vedere al veniturilor disponibile.
Mai jos aveti numarul de salariati, tot dupa diviziuni CAEN (click pe imagine pentru a o mari):
- Sa revenim: de ce nu simtim cresterea economiei in buzunare (sau pe cardurile de salarii)?
Pentru ca avem o problema in privinta modului in care e platita munca in Romania
In teorie raportul este 60-65% pentru munca si de 30-35% pentru capital. In timp ce in tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40% din VNN si muncii 60%, in Romania, situatia este inversa: capitalul primeste 60%, iar munca sub 40% in 2014. Desi in anul 2000 raportul era 50%-50%, dupa 2008 (raport 48%- 52%), costul crizei a fost transferat asupra salariatilor, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evolutie favorizata de legislatia muncii adoptata in 2010)
Nivelul de trai este dat de ce incaseaza un stat (Venitul National Brut- VNB) si mai putin de ce produce (PIB). Dealtfel, UE calculeaza contributia tarilor la propriul buget in functie de VNB nu de PIB.
Iar raportul VNB/PIB a scazut cu 3 p.p. In 1989, VNB era mai mare decat PIB cu 0,4 mld.euro (+1%). Dupa 1990, situatia se inverseaza, PIB fiind tot mai mare fata de VNB , iar in 2013, diferenta negativa dintre VNB si PIB ajunge la 2,7 mld. euro (-2%). Aceste date sunt dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, pe tema Capitalului.
- Pe scurt....
...noi si grecii suntem cei mai saracuti din UE. Iar acest lucru ni se datoreaza, mai ales prin modul in care am stiut sa traversam perioada de dupa 1990. Muncim ineficient si-mai ales- trimitem in Parlament oameni care faci nu de putine ori legi strambe, oameni care alearga noaptea prin cimitire cu pungi continand sute de mii de euro sau pentru care o spaga de 300.000 de euro a ajuns un deranj prea mic ca sa se dea jos din pat. Avem un sistem bugetar supradimensionat ca numar de angajati, sistem care ar trebui reformat cat mai rapid (avem acelasi numar de salariati la Stat ca in 1989, chiar daca suntem cu circa 4 milioane de romani mai putin).
0
3
