Cand am cumparat apartamentul in care locuiesc, vanzatorul imi spunea ca nu mai vrea oras si ca abia asteapta sa se mute inapoi la tara. Omul venise la oras in anii `70, dar acum voia casa cu curte, gradina si probabil un porc pe care sa-si exerseze de Ignat, vechea lui meserie. "Ce sa mai fac la oras? In `94, mi s-a insurat baiatul si i-am cumparat un apartament in Bucuresti. El si-a luat 3 camere, eu cu Ana vand astea doua camere. A doua zi dupa ce iau banii, rascumpar casa parinteasca". Familia Diaconescu este una din familiile care au preferat traiul la tara, stressului de la oras. Potrivit Statisticii in ultimii 10 ani, anual, in medie peste 100.000 de romani se muta de la oras la tara. Cu 35.000 mai mult decat cei care fac drumul invers. Explozia cea mare a fost in primul an de libertate, 1990.
In 1968, Bucuresti era la mare cautare. Sosirile in oras erau mai multe decat plecarile.In ultimii ani, tendinta s-a inversat. Cel putin din 2010 incoace, iar in ultimii ani chiar s-a accelerat. E drept, cei mai multi prefera zonele invecinate din judetul Ilfov. De asemenea, Constanta si Timis sunt judetele in care in ultimii ani sosirile sunt mai multe decat plecarile.
Mai jos, un tabel cu soldul net al migratiei interne (prin scaderea ponderii celor care parasesc judetul din ponderea noilor veniti in respectivul judet)
"Cand am vandut eu de m-am mutat la Bucuresti, am luat 20.000 de dolari pe casa. Acuma, o rascumpar cu 40.000 de euro. Dar nu-mi pare rau", mai spune batranul Diaconescu.
Gheorghe Diaconescu zice ca asa e si normal. "Nimeni nu vrea sa stea in praful din Bucuresti, decat daca castiga mii de euro pe luna sau daca e nebun. Eu va spun drept: i-am si ochit deja baiatului o casa in vecini cu mine ca nu se stie cat il mai tin aia in serviciu si decat sa faca acolo foamea, mai bine aici la tara. O rosie si un cartof tot scoatem din gradina”, zice batranul Diaconescu.
Pana prin 1996, tendinta era inversa. Veneau la oras mai multi decat se mutau la tara. 
"Dupa `95, lumea a revenit cat de cat la normal. Daca vrei un trai linistit, ce sa cauti tata la oras? Aici ai tot ce iti trebuie, daca te stii gospodari. Nu ai Intrenet, da` nici stramosii mei nu aveau si n-am auzit pe nimeni sa moara de dorul calculatoarelor. Asta micu zice ca s-ar muta aici, da` vrea Intrenet. Parca au luat-o, tata, razna cu totii”, mai zice Diaconescu batranul, uitandu-se spre straturile de rosii. Uita-te la mine. Imi fac vinul meu, am rosii, vinete, castraveti…ce iti poti dori mai mult?"
Il intreb daca merita agricultura de subzistenta. "Zi-i mata cum vrei, da` pamantul, daca stii sa ii dai ce-ti cere, iti da si el inapoi. "De dat in cap animalelor nu mai am putere sa le dau, dar o mana de rosii si castraveti pe langa casa tot imi tin. Am dat pe rosiile astea 5000 de lei pe rasad (50 de bani, in lei noi- n.red.) si uite ca nu leaga. Da` Dumnezeu e mare si n-o sa ma lase sa flamanzesc”, mai zice batranul.
Din 2008 incoace, numarul celor care dau orasul pe o casa la tara, creste consistent. In 2009, s-a plecat mult din Vaslui, Botosani, Mehedinti, Hunedoara si Teleorman. Clujul, Timisul si Ilfovul au fost judetele spre care s-a preferat migratia .Sa fi fost criza de vina? Sa fie alte ratiuni? Aproape ca nici nu conteaza.
In 1968, circa 280.000 de romani se mutau de la oras la tara, de la tara la oras, de la sat in alt sat sau intre orase. E drept, atunci te mutai fie pentru ca primeai repartitie intr-o anumita localitate, mai putin pentru ca era optiunea ta privata. In 2014, migratia interna implica aproape 400.000 de romani, iar dupa Revolutie (in 1990), aproape un milion de romani s-au mutat care incotro in interiorul tarii.
In anii `70 si pana la Revolutie, grupa de varsta care prefera cu cea mai mare consistenta sa migreze intern era cea de varsta 20-24 de ani. 1990 e anul in care se schimba usor structura migrantului intern, acesta "urcand" in grupa de varsta 25-30 de ani.
3
6
