"Vestea proasta este ca economia nu poate creste sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali si salariali, care in mod inevitabil vor trebui retrasi mai devreme sau mai tarziu. Vestea buna este ca economia poate fi adusa la o crestere sustenabila de 5% pe an daca se implementeaza un program atotcuprinzator de reforme structurale, care sa potenteze toti factorii de productie mentionati", a spus marti economistul sef al BNR, Valentin Lazea, la conferinta de risc de tara organizata de Coface Romania.
Cresterea potentiala reprezinta ritmul de crestere sanatoasa, sustenabila, fara afectarea altor indicatori macroeconomici (inflatie, deficit extern, datorie publica) la care poate spera o tara pe baza dotarii de care dispune la un moment dat cu cei trei factori de productie care intra in componenta PIB: capitalul, forta de munca, productivitatea (totala a factorilor). Or, spune Lazea, acesti trei factori au cunoscut in ultimii ani o involutie, dupa cum urmeaza:
- investitiile straine directe, componenta esentiala a factorului capital, au scazut de la o medie anuala de 7,3 miliarde euro in perioada 2004-2008 la o medie anuala de 2,5 miliarde euro in perioada 2009-2015;
- forta de munca nou intrata in campul muncii, la implinirea varstei de 18 ani, se situa, in medie, la 365 mii oameni anual in perioada 2004-2008, in timp ce forta de munca nou intrata in perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250 mii oameni/an, ca urmare a prabusirii natalitatii dupa 1990;
- productivitatea, al treilea factor de productie, depinde in mod covarsitor de calitatea sistemului educational. Or, in anul 2012, conform testului international PISA, efectuat in randul liceenilor de 15-16 ani in 65 de tari, Romania ocupa locul 45 la matematica, locul 49 la stiinte si locul 50 la citire si intelegerea textului.
Ulterior, pornindu-se de la strategiile sectoriale afisate pe site-urile ministerelor, s-au identificat acele obiective care, in cadrul fiecarui domeniu strategic, serveau cel mai bine scopul cresterii PIB potential, cu un buget rezonabil si fara o coloratura ideologica.
Au rezultat, intr-o prima faza, 41 de astfel de obiective. Fiecare obiectiv a fost impartit in masuri concrete, cu termene, cu responsabili institutionali si cu o estimare de buget.
Au rezultat apoi 90 de masuri cu un buget total estimat la 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB) cumulat pe perioada 2016-2020. Din cele 10,5% din PIB necesare, circa doua treimi se gasesc deja in bugetele ministrelor, fiind necesara doar o prioritizare a acestora. Pentru restul de o treime sunt necesare eforturi fiscale suplimentare, explica economistul sef al Bancii Centrale.
Din cele expuse mai sus rezulta, potrivit lui Valentin Lazea, alte doua caracteristici ale strategiei, care o fac unica in peisajul romanesc:
- efortul constant de a prioritiza. De fapt, prioritatile de pe site-urile ministerelor constituie doar o lista de dorinte, atata timp cat transpunerea lor in practica ar necesita, cumulat, circa 300% din PIB (sau noua bugete anuale). Incapacitatea administratiei publice de a selecta unele proiecte si de a renunta la altele deriva dintr-o cultura a neasumarii raspunderii, a imixtiunii politicului etc. Se ajunge la o situatie in care toate proiectele fiind prioritare, nici unul nu mai este prioritar cu adevarat.
- Efortul constant de a bugeta. De prea multe ori, decidentii iau anumite decizii in absenta oricaror informatii privind bugetele necesare sau a unor analize cost/beneficiu. Varianta de lucru a strategiei, finalizata in luna mai, a constat intr-un numar de 16 fise sintetice, detaliind, pe de o parte, starea de fapt existenta, iar de pe alta parte, cele 41 de obiective si 90 de masuri specifice, cu bugetele atasate.
Lansarea oficiala, publica, a strategiei "Romania competitiva" a avut loc in data de 5 iulie, beneficiind de participarea Presedintelui Romaniei, a Primului-Ministru, a Presedintelui Academiei si a Guvernatorului BNR. In perioada 11 iulie - 19 septembrie au avut loc, la Casa Academiei Romane, 16 intalniri cu reprezentanti ai grupurilor interesate (patronate, sindicate, parlamentari, societate civila), pe fiecare din cele 16 domenii prioritare.
0
3
