Bruxelles-ul se pregateste sa reinvie unul dintre cele mai vechi proiecte nerealizate ale Uniunii Europene, un sistem pan-european de impozitare a companiilor.

HotNews.roFoto: Hotnews

Acesta este destinat atacarii problemei corporatiilor care utilizeaza strategii agresive de evitare a profiturilor, ultimele exemple in acest sens aparand in scandalul LuxLeaks si in investigatia europeana in cadrul gigantului Apple, noteaza Financial Times.

Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice a prezentat marti planurile privind asa-numita baza de impozitare consolidata comuna (CCCTB).

Se doreste ca aceasta sa standardizeze modul in care marile companii ar trebui sa-si calculeze profiturile taxabile si cum ar trebui sa-si aloce profiturile in diferitele sectoare ale business-ului lor.

Cei care fac campanie pentru justitie fiscala, dar si Parlamentul European, cer de mult ca Uniunea Europeana sa adopte aceasta masura in sectorul taxelor.

Ei spun ca va pune capat strategiei "preturilor de transfer", metoda aflata in centrul investigatiei UE in privinta americanilor de la Apple. Preturile de transfer sunt o forma de evitare a taxarii prin care multinationalele folosesc tranzactiile financiare interne pentru a-si micsora povara fiscala.

Afacerea LuxLeaks a erupt la sfarsitul anului 2014, cand publicarea unor documente ale auditorului PwC a aratat cum sute de multinationale si-au redus impozitele pe profit chiar si pana la unul-doua procente prin plimbarea banilor prin Luxemburg.

Comisia Europeana spera ca recentele scandaluri fiscale vor convinge tarile membre sa fie de acord cu propunerile sale si ca va evita astfel esecul consemnat in incercarile anterioare de a obtine sprijin pentru CCCTB.

Ideea dateaza cel putin din anul 1982 si a fost subiectul unei propuneri a Comisiei si acum cinci ani. Planul din 2011 s-a blocat intr-un hatis de detalii tehnice, exacerbate de sensibilitati nationale si diferente intre opiniile unor tari membre, in conditiile in care legislatia fiscala la nivelul Uniunii trebuie aprobata cu unanimitate.

Guvernele nationale au discutat propunerea timp de patru ani, insa nu au reusit sa faca vreun progres semnificativ.

Unele guverne, inclusiv cel al Marii Britanii, si-au exprimat ingrijorarea ca se merge prea departe in preluarea controlului la nivel european asupra sistemelor de taxe nationale.

Altele au spus ca planul va face ca veniturile bugetare sa fie mai putin predictibile si ca va majora povara administrativa asupra statelor.

Frustrarea fata de incetineala cu care avanseaza propunerile in cadrul UE au determinat Franta si Germania sa anunte in 2012 ca vor cauta sa incheie un acord bilateral pentru armonizarea elementelor cheie din sistemele lor de impozitare a profitului, initiativa inaintand insa prea putin pana acum.

Moscovici a insistat marti ca noul plan contine diferente importante fata de abordarea anterioara ceea ce ii va majora sansele de succes. “Multe s-au schimbat din 2011 si pana acum. Am fost atenti si am invatat ceva” a spus comisarul european.

El a adaugat ca initiativa va bloca unele dintre principalele tehnici fiscale de evitare a taxelor si, in acelasi timp, vor contine si masuri de siguranta ce vor bloca transferarea profiturilor catre tari non-UE.

O schimbare esentiala este impartirea propunerii in doua proiecte de lege. Una va stabili regulile de baza in calcularea profiturilor taxabile - in teorie partea cel mai putin contestata a masurii - iar cealalta parte, privind “consolidarea” va detalia unde trebuie taxate profiturile.

Sistemul va fi aplicat obligatoriu pentru companiile cu venituri anuale de peste 750 milioane de euro.

De asemenea, vor exista reguli mai clare privind modul in care cercetarea si dezvoltarea pot fi sprijinite prin sistemul fiscal, un punct disputat ultima oara cand s-a discutat despre CCCTB.

Totusi, cei care sprijina taxarea mai agresiva avertizeaza ca impartirea propunerii in doua ar putea marginaliza componenta de consolidare, despre care spun ca va contribui cel mai mult la lupta impotriva optimizarii fiscale.

“Consolidarea inseamna sfarsitul transferului preturilor in Europa. Fara ea riscam sa cream noi portite”, spune Tove Maria Ryding, manager de politici pentru European Network on Debt and Development.

Propunerea va fi acum trimisa pentru discutii la nivelul guvernelor nationale, care trebuie sa fie de acord in mod unanim pentru a deveni lege la nivel european.