Incepanad de luni, mandatul actualului CEO al celei de-a doua banci din piata, BRD-GSG, se incheie. In locul lui Philippe Lhotte va fi instalat un alt francez cu 25 de ani de banking in spate - Francois Bloch. Inainte de plecare, Lhotte a stat de vorba cu reporterul HotNews.ro pe diverse teme: de la ipocrizia bancherilor, la dosarele sensibile din justitie in care banca e implicata, despre relatia delicata a bancilor romanesti cu clientii, despre motivele din spatele iesirii BRD din Consiliul Patronatelor bancare, ca si despre mandatele scurte pe care sefii BRD le-au avut, comparativ cu cei ale altor banci. Discutia o aveti mai jos.
- Despre (i)maturitatea bankingului local, ipocrizia bancherilor si alti demonti
Rep: Ati condus timp de 4 ani a doua banca a Romaniei. Ati fost martorul unor schimbari radicale in peisajul bancar local; au fost banci care au inchis operatiunile in Romania, banci care s-au retras, avem darea in plata, conversia creditelor in CHF. E piata bancara din Romania o piata matura?
Philippe Lhotte: S-au petrecut foarte multe schimbari in cativa ani, m-ati intrebat despre bancile care au fuzionat, despre legile noi ; suntem o piata in plina recompunere si restructurare. Dar nu aceasta e cauza pentru care o piata n-ar fi matura. In secolul 21 e normal ca totul sa se schimbe si sa ia forme noi. Este clar astazi ca bancile trebuie sa investeasca mult, pentru ca au nevoie de talie critica si e normal ca bancile mai mici sa fuzioneze cu altele. Bancile trebuie sa investeasca pentru a se adapta nevoilor clientilor, care la randul lor se schimba mereu. Sectorul bancar, la fel ca orice sector al economiei, trebuie sa se schimbe. Trebuie sa evolueze. Acum suntem intr-un ciclu, iar cand acesta se va termina, vom vedea schimbari pe care inca nu le anticipam, si acest lucru e valabil si pentru sectorul bancar, ca si pentru toate celelalte sectoare economice.
Toate aceste schimbari nu demonstreaza ca sectorul bancar din Romania nu e unul matur. Sectorul bancar romanesc, daca vorbim despre servicii si de tehnologii, este aliniat la cele mai inalte standarde internationale. Un client, o companie care merge azi la banca in Romania are aceleasi produse si servicii, inclusiv servicii sofisticate, pe care le-ar avea si in Europa occidentala sau in America de Nord.
Pe de alta parte, piata romaneasca nu este inca matura, in sensul in care inca exista perspective de dezvoltare. 40% dintre romani nu au inca un cont bancar. In Europa occidentala, procentul populatiei bancarizate ajunge la 99%, in Europa de Est, in tari ca Polonia, Cehia sau Ungaria, nivelul atinge 80-85%. In aceasta privinta, piata nu este inca matura.
O alta cifra : daca luam in considerare raportul intre creditele bancare acordate sectorului privat si produsul intern brut, suntem la 31% in Romania. In regiune, in Europa centrala si de est, cifra este 45%. Deci si aici sunt marje de dezvoltare care arata ca piata nu este inca matura.
Mai exista un aspect in intrebarea dvs, cel al legilor pe care le-ati citat - darea in plata si conversia. Acest tip de legi si faptul ca ele sunt votate in unanimitate in parlament, chiar daca dupa aceea Curtea Constitutionala arata ca legea darii in plata are probleme de constitutionalitate arata o lipsa de maturitate a sistemului democratic. Este normal, Romania este o democratie tanara de 25-26 de ani, dar faptul ca parlamentul voteaza in unanimitate legi care nu respecta Constitutia - cel putin prima dintre ele - sau care nu respecta angajamentele internationale ale Romaniei reprezinta o lipsa de maturitate democratica. O democratie veritabila trebuie sa mearga dincolo de perioadele electorale. Trebuie sa vedem interesul tarii nu in perspectiva unor alegeri care vin in cateva luni, ci pe termen lung.
Rep: Si atunci care este viitorul? Bancile de nisa ?
Lhotte: Cred ca viitorul este al bancilor universale. Cum am spus, e complicat pentru o banca mica, pentru ca trebuie sa investesti atunci cand intervin realitati precum digitalizarea, automatizarea, informatizarea. Pentru o banca mica poate sa devina complicat, in afara de situatia in care este specializata si are o strategie de nisa. Dar o banca prea mica nu poate investi pentru a raspunde nevoilor clientilor pe toate pietele.
Rep: Exista o ipocrizie a bancherilor? In discutiile oficiale, toti pun accentul pe importanta relatiilor cu clientul. Ceea ce observam in mod direct in piata este o fractura uriasa intre clienti si banci.
Lhotte: Intrebarea este complexa si observatia este corecta. In general, in toata lumea, bancherii nu au cea mai buna imagine. In Romania, bancherii au o imagine si o reputatie proaste. Este un fapt si ne e greu sa-l intelegem. Astazi, vedem un cerc vicios. Pentru ca bancile au o imagine proasta, politicienii populisti si demagogi profita pentru a le critica. Cu aceste critici, imaginea bancilor devine si mai proasta. Este un cerc vicios din care vrem sa iesim. Este adevarat, bancile au partea lor de responsabilitate. O responsabilitate care tine de trecut, de dezvoltarea foarte rapida a sistemului bancar de dinainte de criza, cand toata lumea lupta pentru cota de piata.
Bancile nu au tinut cont de lipsa de cultura financiara. Iar aceasta aduce o responsabilitate suplimentara : trebuie sa explicam mai mult. Clientului care ia un credit trebuie sa-i explicam in ce consta acest credit, contractul pe care-l semneaza, ce angajamente isi ia, si toate acestea foarte detaliat. Trebuie sa fim foarte didactici, sa le explicam clientilor, sa fim ireprosabili. Pentru ca avem o parte de responsabilitate in aceasta imagine rea, trebuie sa fim exemplari. Si ar trebui sa avem sprijinul clasei politice si al societatii acestei tari. Modelul de societate pe care Romania si l-a ales, acela al unei societati democratice, al unei economii liberale, al unei economii care s-a alaaturat Uniunii Europene, are nevoie de un sistem bancar si financiar puternic.
Cred ca interesele sunt convergente pentru ca bancile sa aiba o imagine buna. In ceea ce ne priveste, in anul 2012, imaginea era putin deteriorata in contextul scandalurilor judiciare. Strategia pe care am aplicat-o in ultimii 4 ani a fost una de transparenta si de calitate fata de client, si am vrut sa fim ireprosabili. Daca am reusit sau nu , clientii trebuie s-o spuna. In studiile de calitate pe care le facem cu clientii, acestia ne acorda increderea lor. In afacerea clauzelor abuzive, despre care s-a vorbit mult in mass media, nu exista nicio actiune colectiva impotriva BRD. Contractele sunt transparente, in ultimii ani am eliminat comisioane care nu erau agreate de clienti. Insa este un efort de fond pe care trebuie sa-l facem toti pentru a recastiga increderea clientilor si care probabil va dura cativa ani.
- Despre dosarele sensibile din justitie si retragerea din CPBR
Rep: BRD a fost implicata in cateva dosare penale in care apareau nume sonore de politicieni. Chiar in aceste zile, DNA ancheteaza dosarul Gala Bute, dosar unde apare si numele bancii pe care o conduceti. Care e situatia la zi a acestor dosare? Care sunt expunerile BRD in acele dosare?
Lhotte: Cand am venit la BRD, in 2012, imi amintesc articolele despre "dosarul bancherilor". Ati citat Gala Bute. BRD nu a fost niciodata acuzata in justitie. Acest dosar este in atentia justitiei pe alte aspecte, nu pe creditul acordat de BRD. Am vazut dosarul, care mi se pare ireprosabil din perspectiva prezumtiei de legalitate a documentelor emise de minister, care sunt acte legale. Pe baza acelor acte a fost acordat creditul si tot pe baza lor, banca nu a fost acuzata de nimic. Dar intrebarea este mai larga si ea priveste dosarele din 2012 in care BRD a fost citata.
Dupa 4 ani, cred ca rezultatele actiunii judiciare sunt frustrante. Acum 4 ani, am initiat o strategie de transparenta totala in privinta acestor dosare, de cooperare cu justitia, considerand ca interesele BRD sunt aceleasi cu ale justitiei si societatii. Trebuia sa clarificam aceste lucruri si insist : toate dosarele au fost date, deschise, am comunicat si cooperat total. Si nu vorbim despre un singur dosar, ci despre mai multe. Judecatorii au lucrat mult, ma gandesc la dosarul denumit "al bancherilor".
In privinta altor dosare, am impresia, nu stiu daca am dreptate sau nu, ca lucrurile sunt putin gatuite. Judecatorii au calificat faptele drept abuz in serviciu si, prin decizia Curtii Constitutionale, abuzul in serviciu nu este delict penal desi faptele, care pentru mine sunt de natura penala, sunt clar constituite in dosar. Vom face apel, pentru ca cred ca decizia justitiei, in prima instanta, este surprinzatoare. Si sunt mai multe dosare care au fost tratate diferit.
Dar, dupa 4 ani, ramane o intrebare la care n-am primit raspuns. Cine sunt destinatarii finali ai acestor fraude ? Unde sunt banii ? Ce investigatii s-au facut ca sa se afle cine a beneficiat de fraude ? Nu stiu, in acest moment. Poate ca mai trebuie timp, fiindca dosarele sunt complexe. Dar la final, noi, cei care am suferit prejudicii, si presa, care a scris mult despre aceasta afacere in 2012, vom avea cu totii nevoie de un raspuns.
Rep: BRD s-a retras recent din singurul patronat bancar existent in Romania. Asta dupa ce si alte banci au facut pasi similari. Care este din punctul Dvs de vedere ratiunea pentru care BRD nu mai avea ce cauta in Consiliul Patronatelor Bancare?
Lhotte: BRD a fost membru fondator al CPBR. Si cred ca infiintarea CPBR a fost o idee buna. Ideea era sa cream o structura noua, cu idei noi, care sa gandeasca "out of the box". Am creat aceasta structura cu multe sperante, ca sa aducem aer proaspat in sistem. Nu a functionat. Motivele sunt mai multe, poate ca nu am avut toate mijloacele pe care credeam la inceput ca putem conta, poate ca nu a existat o talie critica fiindca nu au fost suficient de multe banci care sa se alature organizatiei. Poate ca CPBR, in loc sa se pozitioneze ca o structura noua, cu idei noi, s-a pozitionat drept concurent al ARB, ceea ce nu era in scopul sau.
Functionarea CPBR nu corespundea ideii initiale, deci am parasit organizatia. Sistemul bancar se confrunta cu provocari dificile - sa-si imbunatateasca imaginea, sa refaca legatura cu societatea. Cred ca nu trebuie sa ne dispersam eforturile, trebuie sa le concentram prin intermediul ARB. ARB evolueaza pozitiv, are un nou presedinte cu idei noi, exista o dinamica noua de care trebuie sa profitam, trebuie sa comunicam si mai bine la nivelul ARB si trebuie sa facem, toate bancile, o singura echipa. Nu ne putem desparti.
A fost ideea unui patronat bancar, pentru ca CPBR trebuia sa fie un patronat. Aceasta idee a esuat. Cred ca in Romania are trebui creat un singur mare patronat, care sa nu fie doar un patronat bancar. Un patronat care sa regrupeze toate companiile din Romania, fara sa diferentieze intre investitorii striini si firmele romanesti. Nu are sens sa diferentiem sectoarele de activitate, originile actionariatului. Toate companiile romanesti se confrunta cu aceleasi provocari, au aceleasi interese si ar trebui sa le punem la un loc. Cred ca in Romania sunt prea multe structuri de reprezentare, cred ca trebuie sa simplificam si sa cream o structura care sa apere interesele tuturor firmelor din Romania. Nu vreau sa vorbesc in locul guvernului, dar cred ca are prea multi interlocutori. Mediul de afaceri este prea divizat.
Rep: Ati avut sentimentul, in acesti 4 ani, unor situatii de competitie neloiala pe piata bancara din Romania? In ce s-a manifestat aceasta competitie neloiala, daca a existat?
Lhotte: Nu cred. Piata este extrem de competitiva, insa nu trebuie sa tragem concluzia ca aceasta concurenta este neloiala. Nu am un exemplu. Cred ca trebuie sa stii sa si pierzi. Uneori am pierdut afaceri pentru ca altii au fost mai buni decat noi, alteori am castigat.
Aceasta este regula jocului. In banking nu poti avea un brevet pe produsele tale. Cand ai idei bune, esti copiat. Concurenta este puternica, este buna pentru consumator, fiecare poate alege intre mai multe banci, mai multe produse, cel mai bun raport calitate/pret. Datorita internetului, clientii au acces la toate informatiile despre toate bancile, consumatorul profita , bancile sunt stimulate. Cred ca in Romania, concurenta este loiala.
Ce previziuni aveti privind profitabilitatea BRD in 2016?
Rep: Il cunoasteti pe viitorul PDG? Ce fel de om e?
Lhotte: Francois Bloch a intrat in banca acum 26 de ani, este un produs al grupului Societe Generale, are o experienta foarte diversificata. Jumatate din cariera si-a petrecut-o in Franta, jumatate in strainatate, cu o particularitate : a lucrat si in SUA, si in Rusia. A lucrat, de asemenea, in Germania. O astfel de experienta internationala este foarte interesanta. Suntem impreuna de doua luni, lucram impreuna si este o persoana de mare calitate. Pentru moment, este in faza de autorizare de catre Banca Nationala, ii prezint clientii, descopera banca si Romania.
Rep: Care sunt primele 3 site-uri pe care le deschideti atunci cand ajungeti la birou?
Lhotte: Nu ma uit doar pe Internet cand ajung dimineata la birou. In timpul zilei, sau seara, urmaresc si canalele de stiri TV. In fiecare dimineata am o revista a presei si, in functie de subiecte, cer informatii suplimentare. Singurul site pe care il deschid in fiecare dimineata este cel al BVB, pentru cursul actiunii BRD.
- Au fost problemele intalnite la BRD o surpriza pentru Lhotte? De ce au sefii BRD mandate mai scurte decat media pietei?
Rep: Banuiati, in momentul in care ati aflat ca veti veni la BRD-GSG, amploarea problemelor pe care le-ati avut de intampinat?
Lhotte: Intotdeauna exista posturi dificile. Cand esti manager de companie mare, stii ca intotdeauna exista ceva ce nu poti anticipa, pentru ca, daca anticipezi problemele, le rezolvi dinainte. De aceea numim "probleme" lucrurile pe care nu le putem anticipa. Da, au fost probleme in ultimii ani, si este normal. Nu am vazut niciodata functii de conducere fara probleme de rezolvat. De fiecare data, problemele sunt altele, ceea ce te face sa vrei sa ai posturi diferite si sa mai vezi si altceva. Imaginea pe care o voi pastra despre Romania nu este cea a unui post in care am avut probleme, ci a unuia in care am avut rezultate, am rezolvat probleme, am avansat si am creat o dinamica. Si asta este o satsifactie. Este adevarat ca a fost greu, dar am depasit acel moment si acum lucrurile functioneaza.
Rep: De ce mandatele sefilor BRD dureaza in medie mai putin decat in cazul altor banci locale (vezi BCR, Raiffeisen, BT...)?
Lhotte: 4 ani trec repede, dar am sentimentul ca am venit cu o misiune, ca misiunea e indeplinita, scop pe care mi l-am fixat in 2012, cu toate problemele despre care am vorbit. Este o perioada destul de lunga. Acesta este un aspect. Cel de-al doilea aspect : managementul unei mari companii astazi nu este doar CEO-ul, este o intreaga echipa de conducere, ceea ce numim Comitetul de Directie. La BRD, el este format din 7 persoane, de mare calitate, si care sunt aici de mult timp ; dintre cei 6 colegi, doar unul a fost numit dupa mine. Deci echipa este stabila, este aici pe termen lung. La nivelul postului de CEO, faptul ca se schimba la 4 ani, uneori mai repede, alteori mai tarziu, conteaza mai putin cand vorbim despre oameni ca Francois Bloch, care are experienta, idei noi, vine cu o alta deschidere. Este o schimbare, dar si el vine tot de la Societe Generale, unde lucreaza de 26 de ani, ceea ce inseamna ca strategia continua, cu impulsuri noi pe alte subiecte. In functiile mele viitoare voi aduce o parte din experienta castigata in Romania, care este foarte bogata. Managerii imbogatesc companiile prin care trec aducand experienta si transferand experienta.
Rep: Care e opinia dvs despre legea conversiei si legea darii in plata ?
Lhotte: Legea conversiei seamana cu legea darii in plata, este o lege retroactiva, care schimba contractele a posteriori, nu este o intamplare ca a fost votata intr-o perioada electorala. Faptul ca a fost votata asa este un semn ca sistemul democratic nu este inca matur. Nu sunt roman, nu vreau sa critic, si Franta poate fi criticata sub multe aspecte, insa este un aspect discutabil.
In ceea ce priveste francii elvetieni exista insa o problema. Sunt impotriva acestei legi, dar trebuie sa recunoastem ca, daca exista astazi o astfel de lege, ea exista pentru ca sistemul bancar nu a stiut cum sa trateze problema. Daca sistemul bancar ar fi recunoscut ca exista o problema - si da, mai multe zeci de mii de romani au credite in franci elvetieni, cu un curs de schimb care a evoluat mult - ar fi venit cu un raspuns. Unele banci au venit cu raspunsuri, dar nu toate - poate ca nu toate au stiut sa dea raspunsuri. Subiectul e complex. Sunt doua categorii de clienti. Exista clientul care a luat credit in franci si care era bine informat. Clientul a spus : ok, rata dobanzii este mai mica la francul elvetian decat la leu, stiu asta pentru ca am cultura financiara, exista intr-adevar un risc valutar, dar mi-l asum. Acest client nu se poate plange. A semnat un contract, cunoastea avantajele si inconvenientele, nu poate sa vina dupa cativa ani si sa spuna : stati, cursul de schimb a crescut, acum trebuie sa ma despag ubiti.
Pe de alta parte, mai exista o categorie de clienti. Acestia au fost bine informati ? Au inteles despre ce era vorba ? Daca nu, atunci e responsabilitatea sistemului bancar sa dea raspunsuri pe acest subiect. La BRD, am facut-o. Dar aveam foarte putine credite in CHF. Imi amintesc ca am discutat cu echipa de conducere pe 15 ianuarie 2015: care este situatia, ne-am uitat la dosare de credit -au fost clientii informati ? Le-am propus clientilor BRD sa pastram cursul din 14 ianuarie 2015, ceea ce i-a satisfacut. Nu spun ca toate bancile ar fi trebuit sa faca acelasi lucru.
Conducerea BRD, in 2007-2008, a hotarat ca nu are sens sa acorde credite in CHF. In dolari, da, pentru ca este cea mai important valuta a lumii, in euro, da, pentru ca Romania se va alatura candva zonei euro. Strategia a fost sa consiliem clientii. Clientul care n-a fost bine consiliat isi da seama de acest lucru mai devreme sau mai tarziu. In orice caz, banca va pierde acel client. Iar managementul din acea perioada, cu Patrick Gelin, a spus ca nu va credita in franci. Au fost 7 credite. Tehnic, este posibil sa dai credite in franci elvetieni, de exemplu unui client roman care lucreaza inElvetia, care are salariul in franci elvetieni si care se intoarce in Romania pentru a-si construi o casa, dar acestea sunt cazuri rare.
Rep: In Franta, din cate stiu, relatia banca-client nu este atat de incordata...
Lhotte: Cultura financiara in Franta este la un nivel ceva mai bun. Francezii, chiar cei care au venituri modeste, inteleg ce este o dobanda, de ce exista un comision, ce este dobanda fixa sau dobanda variabila. Asta pentru ca sistemul educational ne invata. Francezii nu sunt mai inteligenti, dar au un istoric al relatiilor cu banca mai indelungat. In Romania, problema incepe la scoala, cultura economica si financiara lipseste in timpul studiilor secundare. Atunci cand consumatorul roman va avea aceasta cultura financiara, relatia cu bancile se va imbunatati. Astazi, pentru ca aceasta cultura financiara nu exista la o parte din populatie, exista neintelegeri. Pana atunci, noi, bancherii, trebuie sa explicam, sa facem munca pe care sistemul educational nu a facut-o. Trebuie sa ii explicam clientului care vrea un credit inainte ca el sa semneze contractul. Este responsabilitatea noastra.
2
6
