"Renuntati la aroganta si fiti mai benevolenti cu clientii. Ganditi-va ca oamenii vin la dvs sa isi depuna averea, iar increderea si demnitatea activitatii de bancher sunt lucruri esentiale.Tupeismul este exclus", a spus joi Guvernatorul BNR in deschiderea conferintei Banking Compliance Summit, care are loc la Institutul Bancar Roman, eveniment la care participa mai multi presedinti de banci, impreuna cu alti reprezentanti ai mediului financiar bancar.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Ce a mai spus joi, Isarescu:

• Atentie la ghiseu, unde are loc contactul cu clientul.
  
• Recomand imbunatatirea relatiei cu autoritatea de supraveghere. Nimanui nu-i foloseste sa aruncam vina dintr-o parte in alta.
  
• In viata practica apar deficiente, ca asa e facuta lumea asta. Aceste deficiente trebuie rezolvate in timp real, nu lasate sa se acumuleze. Nu trebuie sa se ajunga sa vina Cinteza sa le constate, ca atunci e prea tarziu.
• O alta problema e etica profesionala. Nu se poate economie de piata fara principii etice. Trebuie revenit la principiile clasice ale economiei, care aveau la baza munca, etica. Toate acestea recapata acum teren. Etica trebuie sa fie un element esential al conformarii.
• Investiti in trainingul angajatilor
• Imi propun sa aduc in discutie patru reguli ale conformarii de la care trebuie sa inceapa orice discutie.

• Prima regula tine de imbunatatirea relatiilor cu institutiile de supraveghere. Este total depasit momentul in care reglementarile bancii centrale pot fi considerate responsabile de cat de bine sau rau functioneaza o banca. In consecinta, nu are sens sa aruncam vorbe care creeaza neincredere, de exemplu "Nu merge bine banca din cauza supravegherii BNR". Aceasta atitudine nu isi are rostul. Supravegherea interna este primul instrument care trebuie utilizat. Reglementarile bancii centrale sunt in conformitate cu ceea ce se intampla in Europa. Uniunea bancara asta inseamna. Asadar, vreau sa subliniez aceasta functie de imbunatatire a relatiilor institutionale cu autoritatea de supraveghere. In acelasi timp, este nevoie de imbunatatirea relatiilor cu actionarii, cu clientii si cu alte parti interesate. Sunt necesare dialogul si intelegerea reciproca, intrucat nimanui nu-i foloseste ca aruncam vina dintr-o parte in alta.

• A doua functie la care doresc sa ma refer este de rezolvare a deficientelor. In viata practica apar deficiente, e aproape inevitabil. Important e sa rezolvam deficientele in timp real, sa nu le lasam sa se acumuleze. Unde se rezolva? Ideal ar fi la fata locului, si nu cand vine reprezentantul BNR de la directia de supraveghere. Recomand, prin urmare, imbunatatirea relatiei cu autoritatea de supraveghere.

• O a treia directie a conformarii tine de etica profesionala. Nu se poate economie de piata fara principii etice. Anglicanii, puritanii nu concepeau economia de piata fara principii etice. Economia de piata s-a raspandit in toate religiile, dar aspectului etic nu i s-a mai dat importanta. In business un factor important a devenit lacomia. Consider ca trebuie sa revenim la principiile clasice, care aveau la baza munca, etica. Toate acestea recastiga acum teren. Etica trebuie sa fie un element esential al conformarii.

• Si, in sfarsit, o a patra directie este evitarea unor decizii gresite de afaceri. Aveti cateva prelegeri care pot contribui pragmamatic la pregatirea profesionala in acest sens.

• Vedem initiative legislative periculoase care incearca sa puna numai in carca bancilor anumite costuri, fara sa se uite la avalansa care urmeaza. Cineva ar trebui sa spuna, sa explice ca, daca bancile pierd, in consecinta, sunt in pericol de fapt banii deponentilor.

• Am vazut cat de eronata este aceasta abordare din partea bancilor: "Lasa ca ne protejeaza Banca Nationala!" In consecinta, a aparut acel slogan: "Banca Nationala e avocatul bancilor!". S-a mai facut o legatura periculoasa: "Bancile au capital strain, deci Banca Nationala nu este a Romaniei. Ba este a Romaniei! Dar, in general, avem replici moderne ale legii lui Gresham - moneda proasta alunga moneda buna - si ideile proaste scot de pe piata ideile bune.

• In consecinta, va incurajez sa reincepem, cu totii, sa investim in instruirea personalului bancar, sa dezvoltam acest cadru educational. Este foarte important dialogul cu societatea in ceea ce priveste riscul. Europa se schimba foarte repede si ar fi bine sa tinem pasul cu ea. A progresat in Europa dialogul cu societatea in ceea ce priveste riscurile, derulat de European Systemic Risk Board. Acest consiliu european incearca sa comunice cu societatea pe tema riscului sistemic, asa cum se incearca in Japonia sa se comunice pe tema riscului seismic fara sa produca panica in societate.

• In Romania, cand incepi sa avertizezi, se spune: "Speriati populatia!" Un lucru complet neadevarat. Societatea europeana si Europa ca uniune au facut progrese enorme in explicarea riscului financiar prin metode care prezinta publicului efecte pozitive si negative ale unor masuri. Noi suntem membri ai acestei societati si trebuie sa urmam aceleasi practici in privinta asigurarii riscurilor care pot sa apara din evolutii economice, din decizii guvernamentale, din initiative legislative. Acesta este rolul Comitetului de Supraveghere macroprudentiala, de exemplu, sa averitizeze autoritatile in privinta riscurilor. Autoritatile pot sa raspunda: "Noi nu credem in acest risc" si atunci trebuie sa dea explicatii. Sau pot sa spuna: "Cred in totalitate, va multumesc!" Aplica sau explica, aceasta este regula! Ce se propune acum este un lucru foarte simplu: hartia de avertizare nu se arunca la cos. O inregistrezi, pui in aplicare, iei masuri de contracarare a riscurilor, iar daca nu iei, explici. Trebuie sa atraga responsabilitatea. Trebuie sa invatam sa comunicam cu societatea fara sa se spuna ca speriem populatia cu avertizari legate de riscurile care pot sa apara din evolutii economice, decizii guvernamentale, initiative legislative. Aceste mecanisme au lipsit in 2006 -2007, de exemplu, in ceea ce priveste francul elvetian. Odata prinse intr-un document de risc, nu mai putea spune nimeni, cum din pacate se intampla acum, ca avertismentele nu au existat. In acest fel, responsabilitatea celui care nu a tinut cont de avertizarea de risc se poate clarifica si deconta.

• Inca un aspect: profit de ocazie sa va amintesc de directiva europeana privind creditele ipotecare si directiva privind instrumentele financiare. Training-ul intern nu este suficient. Este important ca bancile sa realizeze ca vor exista cerinte de profesionalizare a personalului care lucreaza in aceste domenii.

• Si chiar daca la prima vedere nu are directa legatura cu tema de astazi trebuie sa discutam in acest context despre onorabilitatea profesiei de bancher. Inainte de toate, dati-mi voie sa va spun ca industria bancara trebuie sa-si recastige demnitatea. Cred ca trebuie sa nu mai avem pretentii ca lumea sa stie exact cum este banking-ul, pentru ca avem probleme de intelegere a acestui aspect chiar in interiorul bancilor.
  
• Subliniez, este nevoie in primul rand ca industria bancara sa-si recastige demnitatea, increderea. Profesia de bancher este una de mare demnitate , de mare incredere. Oamenii vin la dumneavoastra sa-si depuna averea, iar acest lucru este extrem de important, este un semn de mare incredere. Demnitatea activitatii de bancher este un lucru esential. Daca este slabita, subiectiv sau obiectiv, activitatea bancara are de suferit.

• In consecinta, primul lucru pe care trebuie sa-l dovediti in interior si apoi in exterior, in afara institutiilor pe care le reprezentati, este ca respectati regulile. Evident , in activitatea bancara este nevoie de viziune, dar vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca respectarea regulilor, conformarea la reguli este o chestiune vitala.
  

• Daca mai lasati sa patrunda in societatea romaneasca ideea ca in interiorul unei banci fiecare face ce vrea este extrem de periculos, daca mai lasati acest lucru sa se raspandeasca, nu trebuie sa va mirati ca imaginea sistemului bancar romanesc este afectata.
  

• Va invit si cu acest prilej la retezarea arogantei in discursul public, in relatiile cu clientii. Nu este prima data cand discutam acest subiect.
  
• Sfatul meu este sa renuntati la orice forma de aroganta, in numele unei relatii de dialog permanent cu clientul si cu societatea, iar acest aspect esential tine de standarde etice. Este adevarat ca, uneori, poti parea arogant si cand esti profesionist si folosesti un limbaj tehnic, "pasaresc".
  
• Dar chiar si asa, dumneavoastra, ca bancheri, trebuie sa aratati bunavointa-benevolentia - fata de clientul si publicul dumneavoastra. Trebuie sa aratati ca sunteti binevoitori, sa explicati intotdeauna deschis activitatea dumneavoastra
• Tupeul trebuie exclus. Alteori, poti da senzatia de aroganta daca esti obosit si supraincarcat, si aici cred ca o atentie deosebita trebuie acordata de catre omul de la ghiseul bancii, pentru ca el intra in contact cu clientul.