Amendamentele adoptate (referitoare la cresterile salariale adoptate de Camera Deputatilor) ar majora deficitul bugetar, in lipsa unor masuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor, cu cel putin 0,25% din PIB in anul 2017, au transmis ficialii Consiliului Fiscal. Executia bugetara pentru anul curent indica faptul ca un deficit mai mic conform metodologiei nationale este probabil, mai ales ca urmare a unei subexecutii la nivelul cheltuielilor de investitii pentru proiectele finantate din fonduri europene aferente exercitiului financiar 2014-2020 care apare drept inevitabila, se mai arata in documentul semnat de Ionut Dumitru, presedintele Consiliului.
Cu toate acestea, mai spune Dumitru, spatiul fiscal relativ la tinta de deficit avand aceasta sursa nu este decat unul temporar si existenta acestuia nu poate fi extrapolata in 2017, implementarea proiectelor de investitii cu finantare europeana conform noului exercitiu financiar fiind probabila a se accelera substantial in anii viitori.
Un spatiu fiscal temporar in 2016 nu poate constitui o sursa de acoperire in 2017 a impactului permanent generat de majorarile salariale.
Consiliul fiscal apreciaza ca, din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal in vigoare aferent anului 2017, definit de Legea nr. 338/2015 la un nivel de 7,4% din PIB, ar fi imposibila incadrarea in interiorul acestuia dati fiind parametrii actuali cu privire la numarul de angajati din sectorul public si majorarile salariale propuse, dupa luarea in considerare a cresterii suplimentare a PIB prilejuite de acestea din urma in eventualitatea necompensarii - estimam ca nivelul cheltuielilor de personal in urma implementarii amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel putin 7,8% din PIB in anul 2017.
Art. 15 alin. 1 lit. b) al LRFB indica faptul ca acest plafon, impreuna cu cele de cheltuieli totale si de deficit bugetar, sunt relevante pentru initiativele legislative adoptate de actuala legislatura. Trebuie precizat insa ca o masura echivalenta adoptata de viitoarea legislatura nu ar cadea sub incidenta acestui plafon de cheltuieli, in conditiile in care schimbarea Guvernului implica libertatea acestuia de a-si asuma noi parametri pentru strategia fiscala pe termen mediu, in interiorul constrangerilor exercitate de regulile prevazute de art. 6-8 ale LRFB mai sus descrise cu privire la deficitul bugetar.
Efecte de runda a doua asupra veniturilor bugetare ar aparea doar in lipsa unor masuri compensatorii si deci, doar in masura in care deficitul din 2017 ar fi lasat sa se majoreze cu cuantumul efectului de runda intai identificat (cu 2,9 miliarde de lei ori 0,35% din PIB). Chiar acceptand existenta unui multiplicator fiscal ridicat de circa 0,8 pentru cheltuielile de personal, veniturile generate de o crestere economica suplimentara de 0,2-0,3 pp. ar fi mai mici de un miliard de lei, ceea ce implica o crestere a deficitului bugetar cu cel putin 2 miliarde de lei (0,25% din PIB).
Consiliul fiscal valideaza calculele de impact primite de la MFP (si prezentate in Anexa 3), conform carora amendamentele aprobate ar atrage o majorare a cheltuielilor de personal in anul 2017 cu 4,85 miliarde lei si, caeteris paribus, un efect de runda intai la nivelul deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei, ulterior considerarii veniturilor suplimentare pe care majorarile salariale le-ar determina automat la nivelul contributiilor sociale datorate de angajator si angajati, precum si la nivelul incasarilor din impozitul pe venit.
Cheltuielile de personal la finele anului 2015 au fost de 52 miliarde lei, comparativ cu un plafon, instituit prin Legea nr. 182/2014, de 48,4 miliarde de lei. Chiar ajustand pentru cheltuielile suplimentare ce decurgeau din titluri executorii a caror achitare a fost decisa cu prilejul rectificarilor bugetare ulterioare (in suma de circa 1,5 miliarde lei), aceste cheltuieli s-au situat cu circa 2 miliarde de lei deasupra plafonului.
Citeste in fisierul atasat opinia integrala a Consiliului Fiscal cu privire la majorarile salariale recent adoptate.
0
7
