"In debutul discutiilor privind noua prognoza pe termen mediu, membrii Consiliului au aratat ca aceasta reconfirma, in linii generale, coordonatele precedentei proiectii a inflatiei, dupa doua runde in care ea a suferit semnificative revizuiri in sens descendent", se arata in minuta discutiilor din sedinta de politica monetara a Consiliului de administratie al BNR. Au fost prezenti Mugur Isarescu, Florin Georgescu, Liviu Voinea, Marin Dinu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy, Virgiliu-Jorj Stoenescu si Daniel Daianu.

Mugur IsarescuFoto: Agerpres

• In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata a evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate, precum si a altor informatii interne si externe disponibile.

• Discutiile membrilor Consiliului au debutat cu referiri la comportamentul recent al inflatiei. S-a remarcat ca, dupa majorarea din august, rata anuala a inflatiei a scazut in septembrie ceva mai mult decat s-a anticipat, la -0,57 la suta, ca urmare a declinului amplu al preturilor LFO. S-a subliniat ca pe ansamblul trimestrului III aceasta a confirmat totusi asteptarile de crestere si ca in absenta impactului tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la suta ea s-ar fi marit in septembrie la 0,82 la suta, de la 0,68 la suta in luna iunie. Evolutia inflatiei a fost sustinuta atat de componente exogene ale IPC - precum dinamica pretului combustibililor, reflectand reluarea cresterii cotatiilor petrolului, si pretul majorat al produselor din tutun -, cat si de inflatia de baza.

• Membrii Consiliului au remarcat ca rata anuala pozitiva a inflatiei CORE2 ajustat s-a plasat pe un trend ascendent in trimestrul III, dar usor mai lent decat cel prognozat. S-a apreciat ca, in conditiile relativei aprecieri a leului, afectand prioritar preturile serviciilor, evolutia a fost in consonanta cu cresterea excedentului de cerere agregata in trimestrul II si cu prelungirea tendintei ascendente a variatiei preturilor productiei industriale pentru piata interna in unele ramuri producatoare de bunuri de consum; ca argumente, au fost invocate cresterile de preturi de consum consemnate pe segmentul produselor alimentare procesate si pe cel al marfurilor nealimentare, sugerand si o relativa slabire a influentelor dezinflationiste ale mediului extern.

• In discutiile privind cresterea economica, membrii Consiliului au mentionat ca aceasta s-a accelerat peste asteptari in trimestrul II, in principal pe seama consumului gospodariilor populatiei, dar si a formarii brute de capital fix; exportul net si-a majorat in schimb contributia negativa la dinamica PIB. S-a apreciat ca cele mai recente evolutii prefigureaza o incetinire a cresterii economice in trimestrul III, insa in conditiile mentinerii acesteia peste ritmul potential, implicand continuarea majorarii gap-ului pozitiv al PIB si a presiunilor sale inflationiste. S-au considerat relevante, pe de o parte, scaderea dinamicii pozitive a comertului cu amanuntul si a volumului lucrarilor de constructii in perioada iulie-august, si, pe de alta parte, accelerarea cresterii productiei industriale si stoparea adancirii deficitului de cont curent; aceasta din urma ca efect, in principal, al sporirii intrarilor de fonduri europene, care a contrabalansat majorarea soldului negativ al balantei bunurilor.

• Membrii Consiliului s-au aratat preocupati de tendinta de epuizare a resurselor disponibile de forta de munca, semnalizata tot mai intens de indicatorii specifici si de sondajele de specialitate. S-a observat, totodata, ca ritmul anual de crestere a castigului salarial mediu net pe economie s-a mentinut la valori de doua cifre in iulie-august, iar cel al costurilor salariale unitare din industrie a crescut usor, atingand la randul lui o medie de doua cifre. S-a exprimat si opinia ca potentialul advers al acestora - din perspectiva inflatiei/competitivitatii - ar putea fi atenuat de actualele marje de profit ale companiilor.

•  S-a remarcat intai ramanerea traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflatiei in teritoriul negativ pana in decembrie 2016 si sub intervalul de variatie al tintei in primele luni ale anului 2017, la valori cvasi-similare celor prognozate anterior. Unii membri ai Consiliului au semnalat ca acestea continua sa se plaseze sub nivelurile anticipate pe termen scurt in tari din regiune si in zona euro. S-a subliniat, in acelasi timp, ca o asemenea pozitionare a traiectoriei prognozate este atribuibila integral sau in mare parte reducerilor recente si viitoare ale unor impozite indirecte.

• A fost remarcata, de asemenea, consolidarea profilului ascendent pe care traiectoria prognozata a ratei anuale a inflatiei il capata la inceputul anului 2017, aceasta fiind asteptata sa revina in interiorul intervalului de variatie al tintei la mijlocul anului viitor si sa se plaseze la finalul orizontului prognozei in jumatatea superioara a intervalului. Membrii Consiliului au evidentiat, totodata, usoara revizuire in sus a pattern-ului anticipat al inflatiei de baza, concomitent cu mentinerea cvasi-constanta a contributiei componentelor exogene ale IPC la accelerarea in perspectiva a inflatiei; s-a mentionat ca traiectoriile ascendente prognozate ale acestora din urma reflecta in principal efectele de baza asociate taierilor cotei standard a TVA si probabila inversare graduala a sensului influentei socurilor globale de natura ofertei, inclusiv in conditiile reluarii tendintei crescatoare a cotatiilor materiilor prime pe pietele internationale.

• In evaluarea membrilor Consiliului, natura si intensitatea actiunii viitoare a factorilor pe partea ofertei continua sa fie totusi incerta si sa genereze, pe termen scurt, riscuri predominant dezinflationiste, avand insa o capacitate scazuta de a afecta durabil anticipatiile inflationiste pe termen mediu, in ipoteza materializarii lor. Pe langa evolutia preturilor internationale ale petrolului si ale produselor agro-alimentare, a fost remarcat ca relevant comportamentul preturilor administrate. In cazul cursului de schimb al leului, s-a considerat ca riscurile la adresa acestuia au ca surse majore evolutiile incerte pe plan mondial, deciziile de politica monetara ale bancilor centrale majore si ale celor din regiune, precum si initiativele legislative adoptate recent in contextul intern specific. In cadrul discutiei, unii membri ai Consiliului au reiterat ca actualul coridor al ratelor dobanzilor la facilitatile permanente ale BNR este de natura sa ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare.

• Membrii Consiliului au remarcat ca incertitudinile legate de actiunea factorilor pe partea ofertei marcheaza si prognoza inflatiei de baza, in conditiile in care perspectiva accelerarii ei este sustinuta intr-o oarecare masura de prezumata disipare a efectelor indirecte ale socurilor dezinflationiste globale, alaturi de epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA. S-a subliniat insa ca determinante pentru actuala traiectorie crescatoare a ratei anuale prognozate a inflatiei CORE2 ajustat sunt presiunile inflationiste anticipate a fi exercitate pe orizontul proiectiei de pozitia ciclica a economiei, dar si de costurile salariale unitare si de anticipatiile inflationiste plasate pe un trend ascendent.

• In analiza facuta, membrii Consiliului au aratat ca previziunile privind deschiderea mai ampla a excedentului de cerere agregata pe orizontul prognozei au ca suport accelerarea peste asteptari a cresterii economice in primul semestru al anului, implicand inversarea in devans a pozitiei ciclice a economiei, precum si revizuirea in sens crescator a prognozei privind dinamica PIB in semestrul II, dar si in anii 2017 si 2018; in raport cu anul curent, cresterea economica este asteptata sa decelereze pe termen mediu, dar sa ramana peste ritmul potential. In acest context, s-a remarcat ca dinamica cresterii economiei romanesti va fi probabil cea mai ridicata din UE in anul curent si va continua sa ocupe ulterior locuri inalte in aceasta ierarhie, inclusiv in regiune. Unii membri ai Consiliului au remarcat ca estimarile privind PIB-ul potential si cresterea potentiala, asa cum arata experienta internationala, au nevoie de evidenta empirica suplimentara.

• S-a subliniat ca stimulii majori ai cresterii economice vor continua sa-i constituie masurile de relaxare fiscala si de crestere a salariilor, secondate de conditiile monetare reale acomodative; s-au facut referiri si la influentele favorabile ce vor veni din redresarea graduala a economiei in zona euro, dar si la recentele efecte adverse sub asteptari ale Legii privind darea in plata. In acest context, unii membri ai Consiliului s-au aratat preocupati de perspectiva ca rolul de motor al cresterii economice sa fie detinut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar de masurile fiscale si de majorarile diferitelor categorii de venituri ale populatiei. Alti membri au remarcat ca se anticipeaza totusi o crestere in termeni relativi a contributiei investitiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul conditiilor financiare favorabile si al marjelor crescute de profit ale firmelor, conditionata insa de ritmul absorbtiei fondurilor europene si de cel al realizarii investitiilor publice. S-a exprimat, de asemenea, opinia ca aportul exportului net va ramane negativ, dar in scadere. S-a subliniat ca este esential ca deficitul contului curent al balantei de plati sa se mentina in zona de sustenabilitate. In acest context, o mare parte a membrilor Consiliului a reiterat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice in vederea evitarii derapajelor si a consolidarii economiei romanesti.

• In opinia membrilor Consiliului, incertitudinile asociate acestui tablou continua sa genereze riscuri in dublu sens la adresa perspectivei inflatiei. S-a apreciat unanim ca in contextul acestui sfarsit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind constructia bugetului public pentru anul 2017 care sa jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri. Relevanta lor este sporita, pe de o parte, de caracterul executiei bugetare pe primele noua luni ale anului curent, si, pe de alta parte, de multitudinea si natura masurilor fiscale si salariale initiate in perioada recenta pe plan legislativ, a caror concretizare este deocamdata incerta; ele vizeaza reduceri de impozite si taxe, precum si majorari de salarii in sectorul bugetar si cresteri de venituri ale populatiei de natura prestatiilor sociale. S-a aratat ca o eventuala implementare, chiar si partiala, a acestor masuri ar conduce la o supraincalzire a economiei si ca efectele adverse s-ar putea resimti/intensifica pe termen mediu si lung, mai ales daca se continua practica amanarii investitiilor publice; s-au semnalat si posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finantare externa si a comportamentului cursului de schimb al leului. Unii membri ai Consiliului au invocat cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere si angajamentele Romaniei privind respectarea lor, precum si alte prevederi legale interne, apreciind ca acestea reduc probabilitatea materializarii unui asemenea scenariu. In acelasi timp, unii membri ai Consiliului au mentionat nevoia unei corelari mai atente a deciziilor de politica economica pentru a se preveni generarea de efecte adverse asupra procesului de convergenta reala.

• In evaluarea membrilor Consiliului, importante raman si incertitudinile privind redresarea economica a zonei euro, alimentate in principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar si de incertitudinile izvorate din rezultatul referendumului din Marea Britanie. S-a apreciat ca cele din urma devin mai relevante pe termen mediu, inclusiv in conditiile in care, pana in prezent, economia Marii Britanii, dar si cea a zonei euro, au dovedit o rezilienta fata de votul Brexit, in principal datorita deciziilor de politica monetara ale bancilor centrale. Riscurile in sens descendent induse de acestea la adresa inflatiei interne s-ar putea materializa atat pe calea preturilor importurilor, cat si prin efecte contractioniste exercitate pe termen mediu asupra pozitiei ciclice a economiei romanesti.
• In aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea conduitei actuale a politicii monetare, in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta; totodata Consiliul de administratie a decis in unanimitate mentinerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobanzilor la facilitatile permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara, continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si, respectiv, in valuta ale institutiilor de credit.