"Nu mai e invatamantul care era odata....E inadmisibil ca student la masterat in 2016, sa vii cu date vechi din 2007, cand baza de date a Statisticii e actualizata pe unii indicatori pana la nivelul lunii trecute", imi marturisea un profesor din ASE, revoltat de calitatea slaba a multor studenti. De partea cealalta, stand de vorba cu studentii economisti, acestia se plang de lipsa "upgrade"-ului de catre profesori. Predau dupa notiuni invechite, clar nu citesc ce se scrie pe blogurile de specialitate, ce sa invatam de la ei? Habar n-au sa manuiasca o tableta!, imi spunea saptamana trecuta o studenta. Cert este ca datele World Economic Forum confirma o scadere (abrupta chiar, as sugera) a calitatii invatamantului in Romania. Vezi in text ce posibile explicatii au fostul ministru Mircea Miclea, psihologul Daniel David-autor al unei remarcabile "Psihologii a poporului roman", dar si un fost bancher local care lucreaza in prezent in Londra.
Mai intai graficul WEF:
Pe axa verticala e masurata calitatea, iar pe orizontala e comensurat anul scolar. Calitatea maxim posibila este 7, iar minimul este zero. Momentan suntem sub media de 3.5 in privinta calitatii generale si usor peste medie in privinta invatamantului primar.
Am mai auzit de asemenea teorii potrivit carora omenirea intreaga trece printr-un proces de "prostire", reflectat inclusiv in calitatea optiunilor politice exprimate si a intensitatii cu care nationalismul economic incearca sa domine discursul economic.
Drept pentru care am adresat cateva intrebari fostului ministru al Educatiei, Mircea Micle, dar si psihologului David Daniel, care si-a lansat recent volumul privind psihologia romanilor.
De pornit insa, am pornit de la cateva declaratii ale lui Dan Bucsa, fost economist sef al unei banci locale, in prezent el lucrand in City-ul londonez.
"Una dintre problemele Romaniei este ca nu are un invatamant bun si situatia nu pare sa se schimbe. Dupa cum stiti, firmele din Ardeal, pentru ca si-au pierdut rabdarea, isi fac scoli tehnice si profesionale. Noi nu reformam invatamantul. Singurele tari care fac o asemenea reforma sunt Cehia, Slovacia si Polonia- intr-o anumita masura. La noi nu se vede nimic. Pana nu rezolvam acest lucru nu putem visa la investitii straine masive cu valoare adaugata mare, pentru ca cineva trebuie sa si munceasca", a spus vineri Dan Bucsa, economist al UniCredit Bank Londra.
Asculta aici prima declaratie a lui Dan Bucsa.
Descarca fisierul audio in format MP3
Degeaba stim limbi straine, a mai adaugat Bucsa, pentru ca asta nu ajuta la a opera mai productiv un strung. "In UE sunt doua trenduri importante. Pentru ca Europa imbatraneste, Europa e mai interesata de calitate mai degraba decat de cantitate si e mai interesata de servicii, nu de bunuri. Ce-o sa exportam Europei peste 20 de ani?", se intreaba Bucsa.
Cresterea calitatii serviciilor poate veni doar prin cresterea calitatii fortei de munca. "Si aici avem niste cifre de cosmar. Prima, participarea, care este extrem de redusa. Avem circa 2.4 milioane de romani apti de mnca, dar care nu muncesc:, spune Bucsa, care are si o solutie.
"Stim care e rezolvarea. Germania a aplicat o reforma a muncii in urma careia Schroeder a pierdut alegerile, dar care a asigurat tarii un somaj de sub 3%. Cum au facut? Au redus beneficiile sociale- ajutor de somaj, toate celelalte forme de ajutoare sociale, redirectionand banii economisiti catre o structura foarte puternica de recalificare profesionala. Au oferit aceasta structra gratuit celor fara loc de munca, cu cateva conditii- sa fie aproape de casa si sa nu poata respinge de mai mult de doua ori un post oferit. Nu a fost populara aceasta reforma, dar a avut rezultate. Cine ar avea curajul unei asemenea reforme la noi? Absolut nimeni!. La fel s-a intampla si in Ungaria. Au redus masiv ajutoarele de somaj si a creat niste scheme de angajare mai ales pentru unele minoritati. Majoritatea planteaza panselute si vopsesc garduri, dar ideea e ca nu primesc ajutoare sociale fara sa faca nimic. Da, e aceeasi minoritate la care ne gandim cu totii", mai spune economistul roman.
Invatamantul primar ia in Romania o nota de trecere. Cu cat este mai prost invatamantul, cu atat nationalismul e mai vocal si mai popular. "Campionul", ca stat, este Ungaria. Acolo, invatamantul este cel mai prost si are cel mai mare partid nationalist din regiune. Turcia, la fel. Urmeaza Slovacia, dupa care noi. Din fericire noi nu avem partide extremiste, dar nu ducem lipsa de nationalism. A doua problema este adecvarea la piata muncii. Pentru ca structira economiei se schimba, crede Bucsa.
Asculta mai jos a doua interventie a bancherului:
Descarca fisierul audio in format MP3
- Ce spune Mircea Miclea, fostul ministru al Educatiei?
"Datele prezentate arata evaluarea pe care leaderii din business o fac sistemului educational. Trendul , in ceea ce priveste Romania, dar si alte tari, este evident unul negativ. Aceasta insemna ca, in 10 ani, educatia nu a reusit sa satisfaca asteptarile mediului de business, dimpotriva, a dezamagit tot mai mult", a transmis HotNews.ro fostul ministru Mircea Miclea.
Educatia, mai adauga Miclea, asa cum este ea acum este tot mai incapabila sa satisfaca cerintele mediului de business. Acest fapt se datoreaza lentorii cu care se implementeaza reformele in sistemele educationale, in conditiile in care mediul de business evolueaza tot mai rapid. Diferentele de ritm de evolutie a facut ca businessul sa fie tot mai in fata iar educatia tot mai in spate, ceea ce a sporit insatisfactia in mediul de afaceri fata de sistemul educational. Dealtfel, in ultimul deceniu, ca sa faca fata competitiei tot mai multe companii si-au organizat propriul sistem de training ( "corporate universities") , ceea ce inseamna costuri suplimentare pentru ele deci si insatisfactie mai mare fata de inputul din educatia traditionala.E foarte posibil ca pe viitor diferenta de ritm sa creasca , ceea ce va face ca evaluarile din partea mediului de afaceri sa fie tot mai negativ. Conservatorismul mediului educational il indeparteaza tot mai mult de dinamismul mediului de afaceri.
"Nu cred ca ne prostim de la o generatie la alta. Exista un efect binecunoscut, efectul Flynn, care arata ca scorurile la testele de inteligenta au crescut cu 25 de puncte intre 1947-2002. Devenim mai abili decit bunicii nostrii in sarcini de tip logico-simbolic. Ceea ce scade insa este motivatia noastra de a invata, mai ales de a invata ceea ce trebuie, ce e necesar pentru dezvoltarea economica. Uitati-va si la noi: o multime de tineri care studiaza drept, economie, stiinte umaniste si sociale. Facultatile de fizica si matematica abia isi ocupa locurile; trendul e general, nu numai in Romania.Proportia celor care studiaza stiinte si tehnologie din total studenti e tot tot mai mica", mai spune fostul ministru. .
Are vreo vina Internetul ? Nu, spune Miclea. Internetul e o unealta. ca orice unealta, te abiliteaza pe anumite dimensiuni si te debiliteaza pe altele. De pilda, iti creste capacitatea de a cauta si a gasi informatia necesara, dar reduce capacitatea de procesare in adincime acestei informatii. Avem tot mai multe informatii dar le parcurgem tot mai rapid si superficial. Or, adesea, ceeea ce face diferenta e adincimea procesarii, capacitatea de a intelege in profunzime ceva, nu volumul procesarilor, (cit de multa informatie ai procesat).
El avanseaza si un alt scenariu. "Risc o ipoteza: Invatamintul , asa cum il avem noi acuma, s-a dezvoltat intr-o lume (cea din zorii epocii moderne), saraca in informatie (era mult mai putina cunoastere iar aceasta se schimba lent), in care scoala avea monopolul acestei informatii (trebuia sa mergi la scoala si acolo, profesorul si biblioteca iti oferea informatia) iar lumea dinafara-mediul social economic- nu necesita atit de multa cunoastere ca sa functioneze (majoritatea activitatilor economice necesitau cunostinite si deprinderi care se puteau dobindi repede, la locul de munca). Acum toate aceste premise s-au schimbat raducal. Avem o cantitate enorma de care cunoastere care creste exponential, informatia e usor accesibila, la un click distanta, iar scoala nu mai are monopolul informatiei si lumea in care traim este foarte volatila, competitivitatea economica fiind tot mai puternic legata de posesia si utilizarea cunoasterii. Asadar, avem un sistem educational inert, construit pe niste asumptii care nu mai sunt valabile. Daca el nu se va schimba fundamental prin propriile resurse ( si pare ca nu poate) mediul de afaceri , mai devreme sau mai tirziu, va inventa un altul, alternativ, consonant cu lumea in care traim. Iar semnele au inceput sa apara", considera Mircea Miclea.
- Daniel David: Performantele noastre educationale sunt foarte slabe prin raportarea la UE si sub potentialul intelectual pe care il avem
"Este ceea ce am remarcat si eu in monografia dedicata psihologiei romanilor, unde am aratat ca performantele noastre educationale sunt foarte slabe prin raportarea la cele ale tarilor din Uniunea Europeana si sub potentialul intelectual pe care il avem). Eu am atribuit aceasta
subutilizare a potentialului intelectual curriculumului invechit si stilului vetust de a face scoala in Romania", spune Daniel David pentru HotNews.ro.
Daca ne "prostim" generational"? Nu, dimpotriva, crede psihologul. Studiile arata o crestere a coeficientului de inteligenta pe generatie, asa numitul efect Flynn. In unele tari s-a ajuns recent la o limita - nu mai creste inteligenta -, dar Romania este inca in faza de crestere. Si oricum, sporarea efectului Flynn nu inseamna automat scaderea inteligenei. Spuneam intr-un articol ca "... Noi ştim în psihologie că din 1930 coeficientul de inteligenţă al generaţiilor a început să crească. Efectul Flynn a fost demonstrat ştiinţific prin realizarea periodică de teste de inteligenţă în mai multe ţări din lume. Sunt mai multe explicaţii privind această creştere a inteligenţei, însă după părerea mea două sunt mai importante. În primul rând este vorba despre complexitatea mediului modern de viaţă, care a devenit mai stimulant pentru gândire, activităţile au devenit mai complexe, iar omul a fost forţat să gândească mai mult. De asemenea, un rol important l-a avut şi îmbunătăirea nutriţiei...” Dar este adevarat si faptul ca din anii 90 creşterea nivelului de inteligenţă a oamenilor a fost stopată, mai ales în ţările dezvoltate economic. (ex. în Norvegia cam din 1998, în Anglia cam din 1996)...”
De ce scade calitatea invatamantului , nu neaparat in Romania, ci la nivel global? "Cred ca scoala nu este adaptata nevoilor unei societati moderne. Tinerii functioneaza dupa valorile/nevoile unei lumi moderne si astfel nu se regasesc in scoala si in cerintele de acolo; in consecinta, performantele lor educationale se reduc", conchide David.
Vezi mai jos o prezentare la TED a efectului Flynn
Mai jos aveti in format pdf analiza sistemelor de invatamant din cateva state, printre care si Romania.
Ca pentru invatamantul , sa-i spunem "neadecvat" din Romania sunt de vina mai mult profesorii sau ca elevii/studentii sunt cei mai degraba dezinteresati, cert este ca acest lucru se va traduce prin costuri.
documente
Calitatea sistemelor de invatamant
(14 Nov 2016) PDF, 33KB
1
6
