Viata (scurta) si moartea companiilor romanesti. Poate ne va ajuta distrugerea creativa

de DP     HotNews.ro
Joi, 8 decembrie 2016, 14:03 Economie | Finanţe & Bănci

Iancu Guda, Coface
Foto: Hotnews
Intr-o economie de piata capitalista cu o istorie de un sfert de secol, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-o continua incercare si decalaj din ce in ce mai mare, comparativ cu economiile dezvoltate, reiese dintr-o analiza a Coface Romania. Cu o competitivitate scazuta, subtierea paturii de mijloc, accentuarea unui fenomen de polarizare si un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-un stadiu embrionar al dezvoltarii si incapabil sa treaca la nivelul urmator.

Paradoxul consta in faptul ca Romania inregistreaza, prin comparatie cu evolutia altor tari din UE, cel mai agresiv fenomen al distrugerii creative, asociat in teoria economica de cele mai multe ori cu o regenerare constructiva a mediului de afaceri, caracterizata de o capacitate ridicata de absorbtie a socurilor negative printr-o flexibilitate si ajustare foarte rapida.

"Distrugerea creativa" – dupa cum a denumit-o economistul Joseph Schumpeter in anii ’30 – a fost motorul schimbarii rolului angajatilor din momentul in care primele masini de textile au inlocuit mestesugarii in Marea Britanie a secolului al 18-lea. Efectele primei revolutii industriale se pot observa lesne in prezent: atunci, mai mult de 95% din joburile existente erau in agricultura sau domenii conexe; astazi, mai putin de 2% dintre locuitorii tarilor dezvoltate mai lucreaza in agricultura.

Practica romaneasca ne contrazice insa: firmele noastre progreseaza foarte lent si ajustarile negative sunt de cele mai multe ori dramatice,  fenomenul de "aterizare lenta"fiind foarte rar observat.

Unul dintre principalele motive care explica diferenta dintre asteptarile teoretice si realitatea practica consta in lipsa unei strategii pe termen lung a firmelor romanesti. E drept, aceasta lipsa e strategie se datoreaza si incoerentelor venite din zona politicilor fiscale ale Ministerului Finantelor Publice. De cele mai multe ori, mentalitatea start-upurilor se rezuma la tatonarea unor idei de afaceri foarte generale, modest documentate, utilizand "banii altora" (datorii comerciale sau bancare, potrivit BNR) ca principala sursa de finantare.

Concluzionam aceasta avand in vedere procesul distrugerii creative din perioada post-criza, evolutia companiilor nou inregistrate si durata medie de viata a firmelor romanesti, aspecte detaliate in cele ce urmeaza.
    
  • Procesul distrugerii creative - care este efectul net?

In perioada de boom, imediat dupa aderarea in UE, mediul de afaceri romanesc inregistra o medie de doua SRL-uri nou inregistrate la fiecare companie care isi intrerupea activitatea. Impactul crizei financiare pe plan local a fost masiv, si a inversat acest raport, astfel incat in perioada 2009 - 2016, mediul de afaceri romanesc a inregistrat 2,19 companii care isi intrerup activitatea pentru fiecare SRL nou inregistrat.

Conform estimarilor Coface, numarul companiilor care isi vor intrerupe activitatea pe parcursul anului 2016 se va ridica la aproximativ 160.000, in crestere cu 6,5% fata de anul anterior, desi numarul companiilor insolvente va scadea cu 23%.



Desi numarul SRL-urilor nou inregistrate in anul 2016 va creste cu 15%, comparativ cu anul anterior, la 74.000 de companii, acestea nu vor acoperi decat 46% din companiile care ies din sistem.

  • Care este durata medie de viata a unei companii in Romania?

Pe langa provocarea raportului cantitativ, o alta presiune asupra mediului de afaceri cauzata de procesul distrugerii creative este diferenta de calibru: companiile care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 10 ani, o cifra de afaceri medie de aproape 4 mil RON si 20 de salariati. Teoretic, o companie nou inregistrata incepe de la zero. Procesul distrugerii creative, cuplat cu durata medie de viata a unei companii, explica structura mediului de afaceri in functie de varsta companiilor: doar doua din zece companii active sunt infiintate inainte de anul 2000, in timp ce patru din zece firme active sunt infiintate dupa anul 2011.




  • Care este rata de antreprenoriat reala din Romania?

Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut raport din Europa Centrala si de Est al numarului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Totusi, aceasta nu inseamna ca "rata de antreprenoriat" din Romania este doar de 2,3%. Prin rata de antreprenoriat, intelegem numarul de persoane fizice care au fost actionari la cel putin o companie, raportat la numarul populatiei din Romania. Astfel, conform inregistrarilor oficiale la Registrul Comertului, aproximativ 3,22 mil persoane fizice au detinut, in calitate de actionar direct, cel putin o companie in Romania. Dintre acestia, aproximativ 8% sunt persoane fizice din strainatate.

 Astfel, inseamna ca raman 2,96 mil romani care au detinut cel putin o companie in Romania, ceea ce implica o rata de actionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrala si de Est.

Cum se explica acest paradox: Romania inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate de antreprenoriat, dar, in acelasi timp, si cel mai scazut raport al numarului de companii raportat la populatia totala. Raspunsul este simplu, si fenomenul este explicat urmatorii factori:
  • Antreprenorul roman este unul dintre cei mai "combinativi" din regiune, media numarului de actionari implicati intr-o companie din mediul de afaceri romanesc fiind de 2,5 persoane fizice;
  • Structura demografica: numarul de persoane apte efectiv sa fie implicate intr-o companie a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. Astfel, conform cifrelor publicate de INS, totalul populatiei din grupa de varsta 20-60 de ani din Romania era de 12,3 mil in anul 1990, in timp ce numarul acestora a scazut la 11,6 mil in anul 2011 (conform ultimului recensamant), dar probabil nivelul real al celor care sunt in Romania astazi este de maxim 9 MIL;
  •  Practica transferului de activitate de la o companie la alta: 6 din 10 companii nou inregistrate sunt detinute de actionari care au mai avut alte companii in trecut, sau sunt implicat direct/ indirect intr-un grup de companii care activeaza in paralel cu firma subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de acelasi persoane care desfasoara relativ aceeasi activitate pe o companie diferita;
  • Durata de viata foarte scurta a companiilor noi: jumatate din companiile nou infiintate isi intrerup activitatea intre 5 - 10 ani de la momentul inregistrarii.


Pentru a observa evolutia companiilor nou infiintate, am ales esantionul tuturor companiilor inregistrate in intervalul 2005 - 2010. Selectia perioadei de timp este motivata de urmatoarele considerente:
 Perioada incepand cu anul 2011 nu are releventa maxima din cauza intervalului de timp scazut pana in prezent. Astfel, au fost considerate companiile care au inregistrat cel putin cinci ani de activitate pentru care au si depus declaratiile financiare aferente;
Perioada inainte de anul 2005 are o relevanta diminuata din cauza efectelor structurale survenite pe fondul aderarii la UE incepand cu anul 2007. Astfel, evolutia acestor companii nu este comparabila cu cea a firmelor inregistrate ulterior momentului aderarii;
Perioada 2005-2010 este perfecta pentru a compara evolutia firmelor inregistrate inainte de impactul crizei financiare pe plan local (2005-2007) comparativ cu cele inregistrate in timpul, sau imediat dupa, impactul crizei financiare.





Conform cifrelor publicate in tabelul de mai sus, jumatate din companiile inregistrate in perioada 2005-  2010 nu mai sunt in functiune astazi. De remarcat faptul ca procentul companiilor care si-au intrerupt activitatea este mult mai ridicat in randul companiilor inregistrate inainte de impactul crizei financiare (2005 - 2007), respectiv 55%, comparativ cu cel inregistrat in randul companiilor infiintate in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare (2008-2010), respectiv 42%.

 Companiile care s-au infiintat in perioada 2005-2007 s-au bazat pe un plan de afaceri foarte optimist, considerand nivelul foarte mare de crestere al PIB real din perioada respectiva. In acest context, investitiile au fost calibrate la un nivel foarte mare de crestere economica, fara sa considere scenarii de stres privind impactul crizei financiare pe plan local. De asemenea, aceste companii au investit in active supraevaluate (terenuri, constructii), pe fondul bulei imobiliare din perioada respectiva. Astfel, investitia initiala in proiectele de afaceri care s-au extins in perioada respectiva a fost supraevaluata, fiind alimentata de credite foarte mari contractate de la banci si furnizori. Scaderea semnificativa a veniturilor, cuplate cu majorarea serviciului datoriilor bancare, ambele cauzate de recesiune majora din anuln 2009, au determinat ca firmele respective sa nu-si mai poata onora planul de rambursare al creditelor bancare;

Companiile care s-au infiintat in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare au considerat un plan de afaceri mai conservator, pe fondul realitatii din perioada respectiva, sau constrangerilor de finantare impuse de catre sectorul bancar (majorarea dobanzilor si cresterea conditiilor de eligibilitate pentru contractarea unui credit). Mai mult decat atat, aceste companii au beneficiat de oportunitatea de a achizitiona active la un pret mult mai redus (intre 35% - 50%, in functie de clasa de active) comparativ cu cel inregistrat in perioada boom-ului economic.

Conform cifrelor prezentate in tabelul anterior, doar 2% din companiile inregistrate in perioada 2005-2010 au raportat pentru anul financiar 2015 venituri mai mari decat 1 MIL EUR. De mentionat faptul ca jumatate dintre acestea sunt companii cu actionariat strain, in timp ce 60% din companiile cu actionariat romanesc (cealalta jumatate) sunt firme care apartin unui grup de companii (o parte dintre acestea beneficiind de transferal activitatii de pe o companie pe alta). Realitatea crunta este ca doar 0,25% (procent obtinut prin inmultirea valorilor detaliate anterior, 40% x 50% x 2,5% x 50%) din companiile nou  infiintate in perioada 2005 - 2010 reprezinta start-upuri clasice romanesti (fara conexiuni cu alte grupuri de companii) care au ajuns sa inregistreze venituri mai mari de 1 MIL EUR pe parcursul anului 2015. Schema urmatoare sintetizeaza evolutia firmelor romanesti nou inregistrate in perioada 2005 - 2010

Doar 2,5% dintre companiile infiintate in perioada 2005 - 2010 au  venituri mai mari de 1 MIL EUR in anul 2015, iar doua treimi dintre acestea fiind concentrate in sectoare precum: comert cu ridicata si distributie (27%), constructii (12%), transporturi (9%), comert cu amanuntul (8%) si servicii prestate companiilor (6%), in timp ce restul de 37% activeaza in restul celor 18 sectoare! Cifrele corespunzatoare sunt prezentate in tabelul 4 si graficul 3.

"Din nefericire companiile romanesti raman tributare unei viziuni de business pe termen scurt, acesta fiind unul dintre principalele motivele pentru multe companii nu reusesc sa se capitalizeze si sa treaca cu succes prin ciclurile economice. Utilizarea arbitrara a resurselor companiilor, investitiile realizate in baza unor analize insuficiente de piata, rentabilitate sau risc au fragilizat situatiile financiare ale companiilor si le-au redus durata de viata. Este esential ca intreprinzatorii, actionarii, sa inteleaga ca managementul financiar al companiei este vital, daca doresc sa creeze un business durabil si competitiv" - a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania  


"Mediul de afaceri romanesc traieste un paradox unic in Europa. Pe de o parte, Romania inregistreaza cea mai ridicata rata de antreprenoriat din regiune, 15% dintre romani fiind implicati la un moment dat, in calitate de actionar direct, in cel putin o companie. In ciuda acestui fapt, Romania inregistreaza al doilea cel mai scazut numar de companii din regiune raportat la totalul populatiei oficiale (23 de firme). Paradoxul este explicat atat de rata de supravietuire a companiilor noi, cat si de evolutia celor care raman active. Aproximativ jumatate dintre companiile nou infiintate sunt radiate intre 5-10 ani dupa momentul inregistrarii. Cealalta jumatate a companiilor care raman active isi continua activitatea la un nivel foarte modest, in conditiile in care 46% dintre acestea nu au desfasurat nici o activitate in anul 2015, in timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100 K EUR. Jumatate din aceste companii (85% din cele care supravietuiesc mai mult de 5 ani) nu au nici un angajat ("administratorul centreaza si da cu capul") iar 20% nu au decat un singur angajat. In acest context, se pare ca foarte multe firme nou inregistrate sunt infiintate doar pentru contractarea anumitor proiecte izolate, sau pentru a genera un nivel modest al veniturilor, dar care este confortabil pentru autogospodarirea actionarilor sau pentru un nivel de trai decent. Deducem astfel ca aceste companii nu pot genera un efect de tractiune pentru economia romaneasca, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de munca) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, cresterea exporturilor)" a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.


Citeste mai multe despre   












​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

2989 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    da companii putine romanesti (Joi, 8 decembrie 2016, 15:47)

    Toni_Romania [utilizator]

    Ca nu rezista decat alea care platesc taxa de protectie mafiotica la politicieni sau capeteniile judetelor. Iar alea private mari sunt toate conectate la banul public deci nu acum da faliment.
  • 0 (0 voturi)    
    Retoric articolul, nu? (Vineri, 9 decembrie 2016, 23:02)

    Calin02 [utilizator]

    De ce?
    - Pentru ca Romania = colonie si orice venetic cu banii de paine este privit ca salvatorul natiei. Afacerile straine sunt lasate sa isi faca de cap. Afacerile romanesti sunt descurajate.
    - Pentru ca mediul de business este ostil afacerilor independente. Nu se fac firme pt. business, se fac firme pt. tunuri si afaceri cu statul. Exemple multiple.
    - Pentru ca bancile nu vor sa riste. De ce ar finanta o idee de afacere cand au deal-uri stabile si profitabile cu statul;
    - Pentru ca statul roman este o tumoare. Incearca sa faci un business public, de tip restaurant. Vei fi verificat instantaneu (de forma bineinteles, ca si Colectivul a fost verificat), de x servicii ale diverselor ministere. Si amendat sau spaguit. Nepunand la socotela interlopii.

    Brief - statul roman, asa cum este organizat acum, este ostil ideii de antreprenoriat. Pentru el antreprenorii sunt potentiali infractori, evazionisti etc.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version