​Radu Craciun: Razboiul secolului care ne va defini viitorul

de DP     HotNews.ro
Duminică, 11 decembrie 2016, 6:16 Economie | Finanţe & Bănci

Radu Craciun
Foto: Arhiva personala
Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai tensionata. Iar tensiunile sunt manifeste pe multiple planuri: social, politic, economic, geostrategic si nu numai. Placile tectonice ale societatii umane pe care o stiam se misca incet, dar sigur, spre definirea unor noi realitati. Comentarii pe aceste teme sunt nenumarate, dar, de multe ori, ele se marginesc la analiza simptomelor si mai rar a cauzelor profunde care duc la evolutiile surprinzatoare carora le suntem martori, scrie Radu Craciun pe blogul sau.

Pentru ca, de fapt,  prezentul arata mai degraba simptomele unei lupte dramatice, care a inceput in ultimele doua decenii si care, in functie de rezultat, ne va defini viitorul ca indivizi.

Orice student la economie, intrebat fiind, va sti sa raspunda care sunt factorii de productie, acele ingrediente care intra in compozitia oricarei activitati economice care isi propune sa genereze profit prin productia de bunuri si servicii: Pamantul, Capitalul, Munca si, mai nou, Antreprenoriatul. Dar grosul literaturii economice se concentreaza pe doi dintre acestia, pe care ii considera a fi determinanti: Munca si Capitalul.

De-a lungul istoriei lumii capitaliste, cei doi factori de productie s-au aflat intr-o lupta constanta, fiecare incercand sa previna acumularea unei puteri excesive de catre cealalta “parte”. In perioada postbelica, dezvoltarea unei clase de mijloc prospere in occident a fost in final masura echilibrului atins de raporturile de forte dintre cei doi factori de productie concurenti. Un win-win care a facut ca atat Munca, cat si Capitalul, sa isi imparta castigurile prosperitatii.

Globalizarea a stricat insa aceste echilibru atins de societatile dezvoltate. In 2000, FMI indentifica patru trasaturi principale ale globalizarii: comertul si tranzactiile, miscarile de capital si de investitii, diseminarea cunostintelor si migratia. In contextul cursei declansate de globalizare, castigatori au fost cei care s-au miscat cel mai repede pentru a profita de oportunitatile existente la nivel global. Iar Capitalul a avut capacitatea de a se misca rapid oriunde au existat oportunitati pentru a produce profit. Detinatorii de Capital financiar, foarte putini la nivelul populatiei globului, au fost principalii beneficiari ai mobilitatii Capitalului si deci ai globalizarii.

In acelasi timp, accesul la pietele muncii din tarile emergente nu a facut decat sa creasca disparitatea dintre Capital si Munca. Minoritatea detinatoare a unei resurse rare, Capitalul, a capatat o putere de negociere din ce in ce mai mare in raport o resursa ieftina, gasita acum din belsug, Munca.

Aceasta a facut ca termenii economici ai relatiei dintrei cei doi factori de productie sa se dezechilibreze in favoarea Capitalului, a pietelor de munca alese de acesta, cele emergente, si in defavoarea pietelor de munca parasite, cele occidentale. Relatia de tip win-win dintre Munca si Capital care a stat in perioada postbelica la temelia prosperitatii societatilor occidentale s-a rupt. Capitalul era cel care dicta termenii relationarii cu Munca. Consecinta logica, dovedita statistic, a fost cresterea polarizarii economice la nivel international intre cei care detineau Capitalul si cei care detineau Munca.

In aceste conditii, cei multi, detinatori ai Muncii, au apelat la singurul instrument care il aveau pentru a incerca rebalansarea echilibrului fata de cei putini, dar cu multi bani: sistemul democratic. Un sistem care da o importanta egala tuturor indivizilor, indiferent cat de bogati sau saraci sunt: fiecare are dreptul la un vot. Si masina de vot a celor multi a inceput sa lucreze, promovand acele forte politice cu agende populiste si anti-sistem, adica impotriva celor care au beneficiat de pe urma administrarii Capitalului.

Reversarea procesului de globalizare pe care multi o doresc isi trage radacinile, de fapt, din dorinta de a restabili un echilibru intre Munca si Capital, din dorinta de revenire la situatia win-win benefica pentru ambii factori de productie. Dar va aduce deglobalizarea garantia restabilirii echilibrului? Nu neaparat.

Explicatia sta intr-o noua oportunitate oferita Capitalului in detrimentul Muncii. Iar aceasta oportunitate este a patra revolutie industriala, revolutia digitala. Inovatia tehnologica necesita capital si inteligenta educata, ambele resurse fiind in posesia unui numar restrans de oameni. Ceea ce risca sa transforme imensa majoritate a celorlalti in victime ale unui proces care va inlocui din ce in ce mai mult munca oamenilor cu activitatile robotizate.

In aceste conditii, riscul ca dividendele noilor schimbari istorice sa fie din nou distribuite intr-un mod disproportionat in favoarea Capitalului este foarte mare. Pentru ilustrare am sa folosesc un scenariu incitant si credibil trimis recent de un cititor, precizia anilor fiind cred mai putin importanta decat procesul in sine.

“In 2018 vor aparea public primele masini care se autoconduc. In jurul anului 2020, intreaga industrie va începe să fie perturbata. Nu veti mai dori sa detineti o masina. Veti apela o masina cu telefonul, aceasta va aparea la locatia dumneavoastra si va va conduce la destinatie. Nu va fi necesar sa o parcati, veti plati doar pentru distanta parcursa. Copiii nostri nu vor mai avea nevoie de un permis de conducere si nu vor detine o masina. Orasele se vor schimba, deoarece vom avea nevoie de 90-95% mai putine masini decat acum. Vom putea transforma fostele locuri de parcare in parcuri. La nivel mondial, 1,2 milioane de oameni mor anual in accidente de autovehicule. Acum avem cate un accident la fiecare 100.000 de km; odata cu conducere autonoma, numarul va scadea la un accident la fiecare 10 milioane de km. Acest lucru va salva un milion de vieti in fiecare an. Cele mai multe companii de automobile ar putea ajunge in stare de faliment. Companiile auto traditionale incearca o abordare evolutiva si construiesc doar o masină mai buna, in timp ce companiile tehnologice (Tesla, Apple, Google) revolutioneaza industria construind un calculator pe roti. Companiile de asigurari vor avea probleme masive, confruntate fiind cu mult mai putine masini si accidente. Modelul lor de afaceri de asigurare auto va disparea.”

Iata un crampei dintr-un posibil viitor care ne asteapta si in care munca are toate sansele sa fie marginalizata in favoarea capitalului financiar, tehnologic, de inteligenta educata.  World Economic Forum se asteapta ca 5 milioane de slujbe sa fie distruse pana in 2020 in urma revolutiei digitale, iar un studiu al Citi si Oxford University prezice ca 77% din slujbele din China risca sa fie automatizate.

Si atunci, in aceste conditii, intrebarea pe care mi-o pun si alaturi de dumneavoastra este „cum se justifica deschiderea granitelor pentru imigratie in tarile dezvoltate?”

Este o intrebare de 100 de puncte, la care as fi tentat sa raspund: nu se justifica. Nu reusesc sa vad nicio logica intre consensul care este pe cale sa se realizeze in ce priveste inlocuirea muncii umane cu echipamente robotizate si sisteme-expert si nevoia aducerii de forta de munca de peste mari si tari cu costuri si riscuri mari de integrare. Este o contradictie care pentru mine nu are sens si pe care nu o inteleg. Pentru ca, daca intr-o prima instanta, impactul ar putea fi cresterea puterii de negocierii a Capitalului in fata Muncii, in perspectiva apare riscul crearii unor tensiuni semnificative si a unor miscari populare anticapital. Deci o victorie a la Pirus...

Ceea ce insa inteleg este urmatoarea provocare a societatilor dezvoltate si nu numai: Cum va fi sustinut financiar un numar din ce in ce mai mare de pensionari de un numar din ce in ce mai mare roboti? Caci ultimii nu vor plati contributii la asigurari sociale, precum salariatii care vor fi in scadere marcanta. Iar solutia impusa de puterea votului popular nu va putea fi decat impozitarea suplimentara a capitalului. Adica o deplasare din ce in ce mai spre stanga a electoratului.

In ce priveste Romania, pe modelul de dezvoltare actuala, viitorul nu arata bine. In ultimii douazeci de ani, ca economie emergenta, Romania a beneficiat si ea, cu mai multa sau mai putina indemanare, de binefacerile globalizarii. Este probabil ca tendinta sa se inverseze.

Un studiu din 2016 al Bancii Mondiale anticipeaza ca tarile emergente vor fi semnificativ mai afectate de revolutia tehnologica care a inceput deja, estimand ca aproximativ 2/3 din slujbele existente in lume in tarile emergente sunt susceptibile de a fi inlocuite de automatizare. Logic. Viitorul este al Capitalului si, din pacate, nici Romania nu sta prea bine la acest capitol. Are forta de munca, mai ales cu calificare medie si scazuta. Astfel de oameni vor avea din ce in ce mai putin de munca in viitor.

Alternativa? Doar educatia. Dezvoltarea unui puternic capital de inteligenta educata, care sa fie incurajat sa inoveze in tara. Ceea ce insa nu va elimina riscul unei polarizari sociale si mai pregnante. Societatea se va imparti intre cei putini cu capital financiar sau capital de inteligenta educata si cei multi care vor fi inlocuiti fie de roboti pe liniile de asamblare, fie de sisteme-expert, in cazul unor dintre specialistii aflati acum in clasa de mijloc.

Avand in vedere cele de mai sus, cum priviti propunerea unora precum vizionarul antreprenor Elon Musk de a plati oamenii, inlocuiti fiind prin tehnologie,  pentru a sta linistiti acasa si a nu face nimic? Ca o mita pentru aceptarea unei societati dominata de suprematia Capitalului si a tehnologiei, care ar trebui refuzata din start, sau ca o masura de protectie sociala, pentru care ar trebui sa fim recunoscatori?

Comenteaza pe blogul lui Radu Craciun.

N.Red: Radu Craciun a fost economist sef al BCR, in prezent fiind Presedinte Director General al BCR Pensii. Craciun este si fondatorul Asociatiei Administratorilor Independenti, dupa ce timp de 10 ani a coordonat departamentele de analiza si cercetare piata de capital de la ABN AMRO Securities (Romania) si ABN AMRO Bank (Romania), de unde a plecat ca director adjunct la Eureko, administrator a doua fonduri de pensii private


Citeste mai multe despre   












​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

13508 vizualizari

  • -2 (10 voturi)    
    Imigratia si cercul vicios (Duminică, 11 decembrie 2016, 7:36)

    Snitzelvienez [utilizator]

    Localnic vs Imigrant vs Fanariot
    Fanariotii explica localnicilor inca din scoala de ce trebuie sa plateasca pt intretinerea imigrantilor. Explicatia este simpla - Imigrantii dau sens realizarilor produse de localnici, adica ocupa fizic casele construite de localnici si folosesc produsele si serviciile acestora. Localnicii continua sa aiba de lucru dar devin tot mai saraci in timp ce fanariotii devin tot mai bogati.
    P.S In natura , unul dintre cele mai eficiente organisme pe scara evolutiei este parazitul.
  • -4 (8 voturi)    
    Mai era ceva (Duminică, 11 decembrie 2016, 8:35)

    Amoredivino [utilizator]

    Pune și faptul că acele autoturisme care se connduc singure vor merge cu energie electrică, ce va fi gratuită la acel moment și că OPEC va veni în freză. Asta înseamnă alte sute de milioane de șomeri. Nimeni nu va mai consuma hidrocarburi. Efectiv o să fim plătiți să stăm acasă.
    Dar „elitele” nu vor permite să se petreacă așa ceva. Deja planul lor este să elimine 6 500 000 de locuitori ai planetei, pentru a rămâne doar 500 000 care vor fi sclavii „elitelor”, normal!
    Deci chiar dacă am putea-o duce foarte bine, din cauza „elitelor” criminale și hapsâne, va fi foamete, molime, război sau orice alt mijloc de eliminare a „gurilor inutile”.
    Cine sunt „elitele”? Ha! Ha! Ha!
  • +3 (7 voturi)    
    Cateva observatii (Duminică, 11 decembrie 2016, 9:33)

    Eu the first [utilizator]

    Mi se pare prea slab accentul pus doar spre final pe educatie. Intr-o economie in care totul este subordonat tehnologiei, in mod evident doar cei cu o educatie tehnologica vor putea ocupa pozitii cheie, de control. De-aia, cre' ca importanta educatiei trebuia subliniata mai puternic.

    Pe de alta parte, cred ca o educatie strict tehnologica e de natura sa produca mai degraba o problema decat o solutie. Un programator - categoria de profesionisti care pe o scara foarte larga vor fi critici pentru un viitor digital - nu face in mod repetitiv o chestie pe care-a invatat-o bine, si-atat. Munca unui programator consta din rezolvarea, cu ajutorul calculatorului, a problemelor pe care le au altii. Daca educatia nu i-a creat un orizont suficient de larg si abilitati intelectuale suficient de vaste incat sa poata intelege si sa poata concepe solutii pentru cele mai diverse domenii, de la agricultura pana la politica sau constructii de masini, mai ales in conditiile in care si in programare se remarca o tendinta tot mai accentuata de automatizare a muncii de rutina, programatorul respectiv va fi slab profesional si nevandabil. Ca atare, educatia n-are voie, pentru a fi un factor de succes, sa fie limitativa, specializata. Chiar si in momentul de fata, in mod tipic, si la noi si aiurea, un programator abia ce capata bazele meseriei lui pana la sfarsitul facultatii. Invatarea propriu-zisa a meseriei are loc in ani lungi in productie, dupa terminarea facultatii. Cel putin pentru cei priceputi si bine platiti, care chiar contribuie la crearea viitorului digital.
  • +2 (6 voturi)    
    (continuare) (Duminică, 11 decembrie 2016, 9:37)

    Eu the first [utilizator]

    In al treilea rand, intr-o lume in care, ca urmare a acumularii de tehnologie si de automatizare, capitalul va deveni tot mai abundent iar munca automatizata tot mai ieftina, mi se pare nerealist sa te astepti ca relatia dintre munca si capital sa ramana aceeasi ca si acuma, anume capitalul sa domine munca. Intr-o lume in care cu minim de efort din partea unui numar restrans de persoane calificate oricine poate avea un trai decent, ma astept ca capitalul sa scada in importanta, si munca celor putini dar capabili, care printr-un efort minim reusesc sa creeze foarte mult, sa creasca. De-aia, intr-un viitor digital, bazat pe tehnologie, ma astept ca cei ce vor fi in stare sa faca ceva - sa construiasca roboti foarte versatili, sa cultive o suprafata mare de teren cu ajutorul robotilor, sa construiasca case fara nici un fel de implicare umana, doar cu ajutorul robotilor, sa furnizeze energie pe baza unor centrale de fuziune sau a unor ferme eoliene complet automatizate - sa aibe un avantaj major asupra celor care stiu doar sa mute banii dintr-un loc in altul. Banii sunt importanti atunci cand raportat la necesitate sunt putini. Banii devin mult mai putin importanti atunci cand necesitatile devin ieftin de acoperit, raportat la efortul necesar.
  • +3 (3 voturi)    
    Pai alta solutie nu prea a aparut (Duminică, 11 decembrie 2016, 9:56)

    Gojifruit [utilizator]

    Pana acum, instituirea unui venit minim neconditionat pare a fi singura solutie. Doar ca ea trebuie sa vina insotita de sursa de finantare, mai exact impozitarea progresiva a profiturilor cu pana la 95%-98%. Cum factorul politic este controlat se catre capital, aceasta schimbare nu se va face prin modificare voluntara de legislatie, ci prin presiunea categoriilor sociale dezavantajate. Sa speram ca asta va insemna demonstratii in strada si nu linsari de "chiaburi" si intoarcere la comunism, cum am mai vazut in istorie. Poate omenirea a invatat ceva din greselile trecutului.
  • +2 (2 voturi)    
    Keynes? (Duminică, 11 decembrie 2016, 11:21)

    DragosParvu [utilizator]

    Si daca Keynes avea dreptate iar Musk il traduce doar intr-o paradigma moderna? Si daca problema economica chiar poate fi rezolvata?

    "Now it is true that the needs of human beings may seem to be insatiable. But they fall into two
    classes –those needs which are absolute in the sense that we feel them whatever the situation of
    our fellow human beings may be, and those which are relative in the sense that we feel them only
    if their satisfaction lifts us above, makes us feel superior to, our fellows. Needs of the second
    class, those which satisfy the desire for superiority, may indeed be insatiable; for the higher the
    general level, the higher still are they. But this is not so true of the absolute needs-a point may
    soon be reached, much sooner perhaps than we are all of us aware of, when these needs are
    satisfied in the sense that we prefer to devote our further energies to non-economic purposes."

    "I draw the conclusion that, assuming no important wars and no important increase in population,
    the economic problem may be solved, or be at least within sight of solution, within a hundred
    years. This means that the economic problem is not-if we look into the future-the permanent
    problem of the human race."

    "There are changes in other spheres too which we must expect to come. When the accumulation
    of wealth is no longer of high social importance, there will be great changes in the code of
    morals. We shall be able to rid ourselves of many of the pseudo-moral principles which have
    hag-ridden us for two hundred years, by which we have exalted some of the most distasteful of
    human qualities into the position of the highest virtues. We shall be able to afford to dare to
    assess the money-motive at its true value."

    John Maynard Keynes,
    Economic Possibilities for our Grandchildren
    (1930)
    • 0 (2 voturi)    
      Pe undeva in aceeasi ordine de idei, ... (Duminică, 11 decembrie 2016, 20:40)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui DragosParvu

      ... ce te faci cu necesitatile pe care le poti acoperi doar pe baza banilor? Gen cunoastere, curiozitate, dorinta de a construi ceva, de a excela in ceva sau de a dezvolta o abilitate anume. Cu cat respectivele necesitati devin mai importante, si cu cat cerintele de baza devin mai ieftin/mai usor de satisfacut, cu atat valoarea banilor va deveni mai redusa.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică