In economia Romaniei sunt intalnite doua tipologii de firme care pot reflecta potentiale anomalii: cele care inregistreaza o cifra de afaceri egala cu zero (25,6% din numarul total de companii la sfarsitul anului 2015) si al doilea tip, cele care au numarul de salariati egal cu zero (cu o pondere de 41,4%). Totodata, circa 93.000 de firme au capitaluri negative, zero salariati si zero cifra de afaceri. Adica 15% din totalul companiilor romanesti, se arata in Raportul privind stabilitatea, lansat marti de Banca Centrala. Explicatia? Comportamentul acestor firme indreptat excesiv catre optimizare fiscala, sugereaza bancherii centrali.
- Optimizarea fiscala afecteaza competitia, alocarea resurselor, valoarea adaugata produsa in economie, incasarile bugetare si ar fragiliza bilanturile companiilor care in final ar avea dificultati in a-si rambursa datoriile catre partenerii comerciali, buget si banci
- Firmele care prin comportamentul lor genereaza distorsiuni in functionarea pietelor trebuie sa iasa din piata, iar autoritatile trebuie sa adopte noi masuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat. In ultimii ani, Romania a facut progrese semnificative in ceea ce priveste usurinta procesului de iesire a firmelor din piata30, dar mentinerea in activitate a numeroase firme cu atipii (capitaluri negative, cifra de afaceri nula etc.) arata ca multe firme din economie functioneaza nu pentru scopuri lucrative, ci pentru autogospodarirea actionarilor. Asemenea companii nu pot genera efecte de tractiune in piata.
- Spiritul antreprenorial trebuie incurajat mai amplu, cred autorii Raportului privind stabilitatea. Desi in ultimii 20 de ani numarul de firme active din economie s-a dublat, comparatiile europene ne arata ca este necesara incurajarea mai puternica a initiativei antreprenoriale. Numarul de firme la 1000 de locuitori in Romania ramane la cel mai scazut nivel din UE (22, in timp ce media in UE este de 43.
Cum se poate incuraja spiritul antreprenorial? Simplu!
- Autoritatile pot sprijini spiritul antreprenorial prin numeroase masuri. "In primul rand, politicile fiscal-bugetare pot fi instrumente utile in acest sens, inclusiv pentru a discrimina pozitiv firmele care prin activitatea lor genereaza inovatie si valoare adaugata ridicata.
- In al doilea rand, autoritatile pot contribui la imbunatatirea disciplinei financiare din economie printr-o mai mare diseminare a informatiilor privind companiile care au un comportament de plata neadecvat.
- Nu in ultimul rand, o alta masura care ar putea fi luata in considerare este amendarea Legii 31/1990 (art. 15324 si art. 228) astfel incat sa fie stipulat explicit institutia/institutiile statului care trebuie sa actioneze ca "persoana interesata" pentru impunerea cerintei privind capitalizarea companiilor care au capitaluri sub pragul reglementat sau, in caz de nerespectare a prevederii legale, pentru dizolvarea acestor firme", mai arata Raportul.
De asemenea, ar putea fi identificate masuri aplicabile firmelor care nu respecta prevederile Legii 31/1990 cu privire la nivelul minim al capitalizarii in sensul convertirii datoriilor catre actionari in capitaluri. Avand in vedere capitalizarea redusa coroborata cu nivelul ridicat al creditelor acordate de actionari propriilor firme, aceasta operatiune economica ar putea avea multiple efecte benefice: ar imbunatati disciplina financiara in economie, ar reduce datoria externa a tarii, concomitent cu o posibila crestere a intrarilor de noi fluxuri de capital, altele decat cele de natura datoriei.
0
2
