"Asistam la un boom acum pe programul Prima Casa , insa nu doar pe acest program ci pe tot ce inseamna segment imobiliar. Am acel sentiment de deja-vu, in care imobiliarele au luat-o iar foarte foarte mult inainte. Sa stiti, bancile au lichiditati. Au bani. Si pleaca de la intrebarea: sa bag banii in titluri de stat la dobanda asta care e cat e, sau mai bine sa-i bag in credite? Insa trebuie sa ne uitam si la ce e eligibil pe credite. Pentru ca o crestere rapida se intoarce impotriva ta. Stim asta din experienta. Asa ca noi manifestam prudenta. A lasa mult stacheta la credite se va intoarce mai devreme sau mai tarziu impotriva ta", a explicat miercuri Catalin Pirvu, CEO-ul Piraeus Bank, la o intalnire cu presa.

Catalin Pirvu, CEO Piraeus Bank RomaniaFoto: Hotnews

Ce a mai spus miercuri, Pirvu:

  • Creditul imobiliar a avut sincopele lui si stim si de ce, e vorba de cele doua legi- darea in plata si conversia la curs istoric.
  • Am o teama de acel deja vu. Sunt foarte multi investitori care vin si spun ca fac 200-500 de apartamente sau birouri. Bun si eu i-am intrebat care e clientela. Sunt cei care se muta din locuintele vechi? Pentru ca atunci ar trebui sa scada preturie la apartamentele vechi. Privim cu prudent acest lucru. Bancile au dat si vor da in continuare credite imobiliare pentru ca intre a-ti plasa banii in titluri, prefera sa-i dea in Prima Casa la un randament de 3.3%.
  • Am fost prin tara sa reactivam putin relatia cu clientii. In Arad sau in Timis sau chiar in Cluj, se construieste cu 1000-1100 de euro/metro patrat.  Spre deosebire de Craiova, unde lucrurile sunt la celalalt pol. Erau unii care urmau sa apuce. Ideea e ca bancile sa finanteze investitiile. Mai ai si Bucurestiul, unde la fel, piata imobiliara creste si creste si creste¬Intrebarea mea este cine le cumpara, din ce resurse le cumpera si cine le finanteaza.
  • ¬Plecand de la obligativitatea de a ne creste eficienta am demarat un proiect de revizuire a retelei. Decizia strategica pe anul trecut a fost sa curatam bilantul. Asta a insemnat o reducere a volumului de credite care evident au dus la o scadere a veniturilor
  • Ne-am refacut lichiditatea. Pentru anul acesta ne-am propus sa stabilizam fluctuatia de personal. De la 17-18% pe an cat era fluctuatia de personal inainte de criza, am urcat la 30%. Acum suntem iar la media pietei, 18%. Ca numar de angajati, am ramas cu 1360. Pe care incercam sa-I fidelizam.
  • Apoi a trebuit sa rationalizam costurile. Am redus numarul de sucursale. Strategic, am iesit din zone din care aveam cota de piata mare si nu aveam nicio perspective de a aduce acea unitate pe profit. Am iesit din Caras, Mehedinti, Giurgiu, Botosani, Covasna si Miecurea Ciuc. Am ramas cu 101 unitati pe care le revizuim ca structura si ca functionalitate. E un studiu care inca nu e gata, derulat cu EY.
  • Toate bancile se bat pe niste clienti care au ramas cat de cat ok dupa valul de falimente si de insolvente. Si ne batem in pricing, iar clientii se muta de la o banca la alta. Pentru client e bine, dar pentru sistemul bancar, acest dumping pe dobanzi nu face bine. Dar fiecare banca isi are bugetul ei si isi plaseaza bancii dupa cum considera.
  • Vom pune accentul pe digitalizare.
  •  Sunt costuri greu de redus. De pilda managementul riscului. Ca ai un bilant de un million sau un milliard, e acelasi lucru. Costul cu raportarile, la fel. La IT, la fel.

Piraeus Bank a facut in primele 9 luni un profit brut de 3,8 milioane euro,dupa ce in 2015 banca inregistrarase pierderi.

Rezultatele publicate la Atena arata o scadere de 28% a portofoliului de credite fata de anul trecut, la 725 de milioane de euro, ceea ce inseamna o cota de piata de 1,5%, in scadere de la 2,6% in toamna anului trecut.

Banca a trecut printr-o restructurare drastica a portofoliului de credite incepand cu 2015, reducand aproape la jumatate expunerea pe Romania, dupa ce a scos din bilanturi creditele neperformante, care au ajuns la o rata de sub 4%.

Grecii au pregatisera banca pentru o vanzare catre fondul american de investitii JC Flowers, la pachet cu Carpatica, insa tranzactia a cazut in cele din urma.