Ministerul Muncii a fost asaltat in 2016 de numeroase revendicari salariale, iar cea mai mare provocare a fost elaborarea Legii salarizarii unitare, care, dupa nenumarate analize si consultari, a ramas la stadiul de proiect., noteaza Agerpres. Discutii au avut loc si in privinta salariului minim pe economie, decizia finala fiindu-i "pasata" in cele din urma urmatorului guvern. Ministerul Muncii a prezentat pe parcursul anului si a adoptat o serie de proiecte sociale, precum cel privind indemnizatia pentru mame, trusoul pentru nou-nascuti sau tichetele pentru gradinita.

Dezbaterile pe Legea salarizarii unitare incep din primele zile ale anului

Fostul ministru al Muncii Ana Costea declara, la finalul anului trecut, ca Legea privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice se afla printre prioritatile anului 2016, precizand ca termenul de adoptare a acestei legi este noiembrie 2016.

Ministrilor li s-a cerut sa comunice ministerului, pana pe 11 ianuarie, criteriile de performanta care sa justifice sistemul de salarizare pe "familia ocupationala de care apartin". De asemenea, in vederea elaborarii noii legi, a fost creat un grup de lucru interministerial.

Negocierile dintre cei implicati urmau sa se termine pana la data de 10 februarie.

De altfel, pe 11 februarie, surse oficiale declarau ca grupul de lucru interministerial a reusit sa elaboreze in termenul propus proiectul privind Legea salarizarii publice, rezultand trei variante ale acesteia, care au fost trimise Guvernului pentru analiza in aceeasi zi.

Ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu, afirma, la 1 martie, ca Legea salarizarii unitare este in lucru, iar obiectivul Ministerului Finantelor este acela de a pune in dezbatere publica, respectiv pe masa Parlamentului, o lege buna, implementabila. De asemenea, la 27 martie, premierul Dacian Ciolos declara ca proiectul Legii salarizarii unitare urma sa fie pus in dezbatere publica urmatoarea saptamana, aratand ca obiectivul actului normativ era eliminarea dezechilibrelor, in limitele bugetului, iar cateva zile mai tarziu vicepremierul Vasile Dincu, ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, afirma ca Guvernul avea doua variante ale Legii salarizarii bugetarilor, dar niciuna nu tinea de ce si-ar fi dorit Executivul.

In acest context, s-a decis elaborarea unui proiect de ordonanta de urgenta pentru a corecta disfunctionalitati aparute in salarizarea angajatilor de stat. Ministrul Finantelor, Anca Dragu, sublinia ca Ordonanta privind salarizarea personalului platit din fonduri publice nu prevede diminuarea niciunui salariu din Romania, iar impactul implementarii acestui act normativ era estimat la 300 de milioane de lei net in 2016 si la peste doua miliarde de lei in 2017.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul urmarea eliminarea suprapunerilor salariale datorate cresterii salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr. 284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeasi functie, in cadrul aceleiasi institutii, eliminarea egalizarii salariilor pentru persoane cu vechime in munca diferita, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajatii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), stabilirea si calcularea salariilor in baza unui singur act normativ, eliminandu-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-incadrat etc.

Proiectul s-a dovedit a fi un esec si a fost retras, iar ministrul Muncii Ana Costea a demisionat. Intr-un comunicat de presa, aceasta isi afirma speranta ca, prin demisia ei, Guvernul va considera o prioritate elaborarea unei legislatii nediscriminatorii si corecte in domeniul salarizarii.

Ministru al Muncii a fost numit Dragos Pislaru, care a venit cu propunerea de a elabora o ordonanta de urgenta care sa corecteze unele disfunctionalitati din sistem.

"Noi discutam de pastrarea conceptiei Legii 284, legea cadru. Deci, aceasta ordonanta nu va mai inlocui legea cadru. Va ganditi in modul urmator: un salariu de referinta este 1.250 de lei. Incepand cu 1.250 de lei, noi vom intra in principiile grilei Legii 284 care are coeficientii aceia de echivalare si vom lua de la baza in sus, vom ridica, printr-o metoda pe care urmeaza sa o stabilim impreuna cu partenerii sociali, care poate fi cu pas fix, dar deocamdata metoda consacrata este cu procent, deci 2,5% intre clase, deci vom ridica pana acolo, unde ne permitem. Acesta este principiul", declara, pe 21 aprilie, Dragos Pislaru.

Potrivit acestuia, sapte ministere si 6.136 de persoane urmau sa beneficieze de cresteri salariale conform proiectului Ordonantei privind salarizarea in sistemul public, insa 57 de institutii asimilate administratiei publice centrale nu vor beneficia de aceste majorari.

"Este vorba despre sapte ministere care au fost practic uitate, nu au avut negocieri speciale pentru a negocia cresterea grilelor, cum ar fi Cultura, Comunicatii, Transporturi, Tineret si Sport. Ministerul Muncii are si el o grila uitata in timp. Sunt in total sapte ministere in aceasta situatie. Ministerul Economiei si-a rezolvat lucrurile putin mai devreme. N-am vrea sa inducem ideea ca fiecare ar trebui sa se duca ba in Parlament ba pe unde poate ca sa isi creasca grilele ci sa avem o abordare unitara la nivelul administratiei", afirma Pislaru.

Liderii federatiilor sindicale din Romania s-au declarat nemultumiti de noua abordare a proiectului de Ordonanta de Urgenta privind salarizarea din sistemul bugetar si au avertizat ca inechitatile se vor muta la un alt nivel.

Ordonanta a fost aprobata pe 8 iunie, de prevederile acesteia urmand sa beneficieze peste 650.000 de persoane din administratia publica centrala. Impactul bugetar al actului normativ era estimat la 870 de milioane de lei in 2016 si la 2,6 miliarde de lei in 2017.

Dupa aprobarea acesteia, discutiile s-au mutat pe posibile noi majorari salariale pentru sectoare care s-au considerat nedreptatite si pe proiectul Legii salarizarii unitare. O parte dintre majorari au fost realizate prin intermediul unei noi ordonante de urgenta, OUG 43/2016, iar alta parte prin modificari ale ordonantelor in Parlament.

Pe de alta parte, elaborarea proiectului Legii salarizarii unitare a inceput cu o consultare cu liderii confederatiilor sindicale pe data de 21 septembrie. Dragos Pislaru anunta atunci ca Legea salarizarii unitare ar urma sa aiba la baza sapte principii si ca presupune cresterea anvelopei salariale cu 14 miliarde de lei pana in 2021, iar cresterea procentuala a masei salariale totale in sector public, in perioada 2016 - 2021, va fi de 29,1%.

Presedintele Blocului National Sindical, Dumitru Costin, afirma, dupa consultarile pe tema Legii salarizarii unitare, ca proiectul ar putea fi realizat conform calendarului stabilit de Executiv, dar dezbaterea lui in Parlament ar putea avea loc in perioada februarie - martie.

Proiectul Legii a fost finalizat la finalul lunii noiembrie, dar sindicatele s-au aratat nemultumite de rezultat. Presedintele Confederatiei Nationale Sindicale "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, sustinea ca Legea privind salarizarea personalului platit din fonduri publice este una proasta si trebuie lucrat mai mult pentru a face o lege adecvata.

"In continuare sunt excluse entitati, in mod nejustificat, precum BNR, ASF etc. Baza 1 este prevazuta la 1.625 de lei, deci, datorita cresterii salariului minim la 2.000 lei, primele 41 de clase sunt comprimate; de aici si incercarea prin studiu a acestui guvern de a ingheta salariul minim garantat in plata pe economie. In practica, se va continua aparitia aplicarii neunitare, deoarece Ministerul Muncii nu isi asuma aplicarea printr-o metodologie unitara, aplicarea atat in gestiune, cat si la control, este lasata la nivel de ministere, deci a interpretarii personale a unor persoane de la departamentele de resurse umane", afirma Bogdan Hossu, comentand proiectul de Lege de salarizare unica bugetara.

Discutiile pe marginea proiectului s-au oprit, iar Dumitru Costin afirma ca acesta a ramas la nivelul de exercitiu intelectual si ca ar participa la alte dezbateri pe marginea acesteia doar din curiozitate.

Impactul proiectului Legii salarizarii personalului platit din fonduri publice este estimat la 19,5 miliarde de lei. Proiectul propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu in sectorul bugetar urmand sa fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Raportul intre cel mai mic salariu de baza si cel mai mare salariu de baza este de 1 la 13. Aplicarea legii ar fi putut incepe la 1 iulie 2017 si extinsa pana in anul 2021, insa in proiect nu se precizeaza si procentul anual de crestere. Majorarea salariala medie va fi de 37,3%, corelata cu cresterea economica prognozata.

In ceea ce priveste Ordonanta de Urgenta privind salarizarea, aceasta a fost modificata in Parlament. Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, pe 7 noiembrie, OUG 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevad majorari salariale in Educatie si Sanatate in medie cu 15%.

Guvernul si 65 de deputati liberali au formulat cate o obiectie de neconstitutionalitate referitoare la Legea privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 20/2016 pentru modificarea si completarea OUG 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis, pe 14 decembrie, ca este constitutionala legea care modifica ordonanta privind salarizarea bugetarilor, dupa ce a respins sesizarile formulate de PNL si de Guvern.

Salariul minim pe economie

Ministerul Muncii a incercat in acest an sa elaboreze un mecanism transparent de stabilire a salariului minim pe economie.

Salariul minim a fost majorat de la 1 mai anul acesta la 1.250 de lei, de la 1.050 de lei. Decizia a fost luata la finalul anului trecut. Reprezentantii confederatiilor sindicale au propus cresterea salariului minim pe economie, pentru un timp normal de lucru de opt ore pe zi, la 1.200 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2016. Initial, confederatiile patronale au solicitat cresterea salariului minim pe economie la 1.200 lei, incepand cu data de 1 ianuarie 2016, cu conditia blocarii impozitarii noului salariu minim la nivelul de 1.050 de lei.

Organismele financiare internationale au atras atunci atentia asupra pericolelor pe care la poate aduce o crestere a salariului care nu tine cont de productivitatea muncii. Astfel, expertii Fondului Monetar International (FMI) aratau, intr-un raport elaborat in urma consultarilor cu Romania in baza Articolului IV din Statutul FMI, ca majorarea salariului minim mult peste cresterea productivitatii muncii ar putea face mai mult rau decat bine. Politica salariului minim poate furniza protectie muncitorilor cu venituri scazute. Totusi, cu majorarea semnificativa planificata pentru acest an, ponderea salariului minim in salariul mediu in Romania va depasi media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externa si ar putea afecta crearea locurilor de munca, in special pentru angajatii cu competente scazute si in industriile unde forta de munca este numeroasa, se arata in raportul FMI.

Pentru a fi evitate decizii care sa nemultumeasca partenerii sociali, la inceputul acestui an, valoarea salariului minim urma sa fie stabilita prin intermediul unui mecanism transparent. Ministerul Muncii a organizat intalniri cu sindicatele si patronatele, in luna februarie, in vederea stabilirii unui mecanism. Sindicatele au precizat atunci ca pentru intocmirea mecanismului era nevoie de regandirea structurii cosului minim de consum.

"Am propus un mecanism de ajustare anuala a salariului minim, utilizand doi indicatori de referinta: indicele cosului minim de consum si raportul salariul minim-salariul mediu in perspectiva atingerii a cel putin unui raport de 50%", a afirmat, la finalul lunii februarie, presedintele Blocului National Sindical, Dumitru Costin, la iesirea de la discutiile care au avut loc la Ministerul Muncii pe tema salariului minim.

Discutiile pe tema salariului minim au continuat in august, cand s-a constituit la Ministerul Muncii un alt grup de lucru in vederea stabilirii unui mecanism de ajustare a salariului minim. In urma discutiilor, a reiesit ca este nevoie un studiu de impact cu privire la evolutia salariului minim si a impactului pe care il are pentru salariati, angajatori si pentru cadrul macro-economic.

Presedintele Confederatiei 'Cartel ALFA', Bogdan Hossu, recomanda Ministerului Muncii ca studiul de impact privind evolutia salariului minim sa fie realizat de o comisie constituita din experti independenti.

"Atrag atentia ca o lucrare serioasa trebuie sa fie facuta cu experti independenti si recomand sa se ia, in primul rand, de la Institutul Ministerului Muncii care este institutie specializata, precum si de la Academia Romana, de la Institutul de Economie Nationala sau de la Institutul de Cercetare a Calitatii Pietei, ori de la Universitate. Adica persoane care sa nu fie marcate usor de o anumita apartenenta'', a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Hossu.

Acesta a adaugat ca timpul pe care comisia de experti il are la dispozitie pentru a veni cu o propunere de mecanism de ajustare a salariului minim era scurt, pana in a doua jumatate a lunii octombrie.

In opinia presedintelui Confederatiei 'Cartel ALFA', Bogdan Hossu, salariul minim brut garantat in plata ar trebui sa creasca, de la 1 ianuarie 2017, la nivelul de 1.450 de lei.

In octombrie, ministrul Muncii, Dragos Pislaru, preciza ca valoarea salariului minim nu poate fi aflata mai devreme de sfarsitul lunii noiembrie, dupa ce vor fi parcurse o serie de date pe baza carora sa fie fundamentata aceasta. Ulterior, a venit cu o alta propunere: sa lase sindicatele si patronatele sa negocieze valoarea salariului minim.

Sindicatele au venit de la inceput cu propunerea ca valoarea salariului minim pe economie sa fie de 1.450 de lei de la 1 ianuarie. Patronatele nu au venit cu un punct de vedere unitar, motiv pentru care a fost organizata o noua runda de negocieri. Ministerul Muncii a precizat ca va avea rol de mediator intre cele doua parti. Rezultatul alegerilor parlamentare a dus la schimbarea strategiei Guvernului, iar premierul Dacian Ciolos le-a transmis membrilor Consiliului National Tripartit ca viitorul guvern va avea legitimitatea necesara pentru stabilirea nivelului salariului minim pe economie de anul viitor.

Plafonul indemnizatiei pentru cresterea copilului, eliminat

Un alt eveniment important al anului a fost eliminarea plafonului indemnizatiei pentru cresterea copilului.

Eliminarea acestui plafon a adus venituri mai mari pentru unii beneficiari, cea mai mare plata fiind de aproximativ 35.000 euro, dar si cheltuieli peste estimarile initiale ale autoritatilor, motiv pentru care ministrul Muncii, Dragos Pislaru, a iesit public la cateva luni de la aplicarea acesteia si a solicitat efectuarea unei dezbateri publice.

Datele Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala arata ca numarul de beneficiari nu a crescut spectaculos, dupa ce plafonul a fost eliminat si nici de la o luna la alta.

Astfel, in luna mai, numarul de beneficiari de indemnizatie lunara pentru cresterea copilului era de 139.531, in iunie de 140.281, iar in iulie de 143.311 de persoane. Pe partea de cheltuieli cresterea a fost semnificativa. In mai, platile au fost de 127.678.949 de lei, in iunie de 128.539.520 de lei, iar in iulie de 191.490.729 de lei. Datele mai arata ca, in octombrie, 143.943 de beneficiari ai indemnizatiilor au primit 208.689.694 de lei. Numarul de beneficiari care se afla in al doilea an de concediu pentru cresterea copilului si beneficiau de indemnizatia lunara aferenta era de 78.940.

Aceasta evolutie a determinat Ministerul Muncii sa prezinte, la inceputul lunii septembrie, intr-un comunicat de presa, situatia platilor si a diferentelor fata de estimarile initiale. Impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane de lei, cu 20 milioane de lei mai mult fata de estimarea initiala. Studiul mai arata ca un procentaj de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de ICC, adica 242 persoane, consuma o treime din bugetul alocat, existand chiar cuantumuri care ajung la echivalentul in lei a 35.000 euro.

"Practic, in acest moment, dupa numai o luna de aplicare a masurii adoptate in prima parte a anului de catre Parlament, se inregistreaza deja un dezechilibru in distribuirea echitabila a resurselor bugetare alocate pentru plata ICC, iar aceasta situatie trebuie dezbatuta public in perioada urmatoare", se spunea in comunicatul Ministerului Muncii.

Ministrul Muncii, Dragos Pislaru, a iesit ulterior public cu declaratii pe aceasta tema si a precizat ca nu se pune problema ca Guvernul Ciolos sa plafoneze sau sa taie indemnizatiile, dar ca pe viitor este necesara o analiza.

Pana la data de 1 iulie 2016, indemnizatia de crestere a copilului reprezenta 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, dar in limita maxima de 3.400 lei in cazul concediului pentru cresterea copilului de pana la un an (3 ani in cazul copilului cu handicap) si de 1.200 lei in cazul concediului de pana la doi ani.

Incepand din vara acestui an, limita minima a indemnizatiei pentru cresterea copilului a crescut la 85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, respectiv 1.063 lei (salariul minim este 1.250 lei), fata de 600 lei in prezent, iar persoanele care au optat pentru o perioada de concediu pentru cresterea copilului de pana la un an se pot intoarce pentru a beneficia de o perioada prelungita de doi ani de zile.

De asemenea, suma suplimentara pentru gemeni/multipleti sau pentru situatii de suprapunere creste la 85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, respectiv 1.063 lei, fata de 600 lei in prezent. Stimulentul de insertie se stabileste la 50% din indemnizatia minima.

Una dintre noutatile aduse de legislatia recenta in domeniu este faptul ca, incepand cu 1 iulie 2016, solicitantii nu mai sunt obligati sa depuna documentele doar la sediul agentiilor teritoriale, ci le pot trimite si prin posta sau prin e-mail, in format scanat.

Cererile noi pentru acordarea indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului, a stimulentului de insertie, a sprijinului lunar si a alocatiei de stat pentru copii (impreuna cu actele doveditoare) se depun in continuare la primaria localitatii de domiciliu sau, pentru municipiul Bucuresti, la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) din sectorul de domiciliu.

Persoanele care doresc sa depuna cereri pentru prelungirea sau reluarea concediului de crestere a copilului si plata indemnizatiei lunare se pot adresa Agentiilor Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) sau Agentiei pentru Plati si Inspectie Sociala a Municipiului Bucuresti (APISMB), dupa caz, potrivit Ordinului MMFPSPV nr. 1099/2016.

Programe si proiecte destinate diferitelor categorii sociale

Guvernul a decis eliminarea limitelor de varsta in cazul copiilor inscrisi in invatamantul prescolar care pot beneficia de programul ''Fiecare Copil in Gradinita'', printr-o ordonanta de urgenta care modifica Legea nr. 248/2015 privind stimularea participarii in invatamantul prescolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Astfel, daca pana la acel moment erau eligibili in program doar copiii cu varsta cuprinsa intre trei si sase ani, odata cu aprobarea noului act normativ, urma sa beneficieze de tichetul social in valoare de 50 de lei/luna atat cei mai mici de 3 ani, cu conditia sa fie inscrisi in invatamantul prescolar, precum si cei care depasesc varsta de 6 ani si care continua sa mearga la gradinita ca urmare a recomandarilor specialistilor (copii cu dizabilitati si/sau cu dificultati de invatare).

Practic, de programul 'Fiecare Copil in Gradinita' beneficiau, potrivit estimarilor, inca 29.000 copii, provenind din familii cu un venit lunar pe membru de familie de pana la 284 lei (pana la 2 x venitul minim garantat pentru o singura persoana), in cursul anului 2016.

Pana in prezent, au fost inregistrate circa 60.000 de cereri de acordare a tichetului social, mult sub numarul estimat initial, de 111.400 copii.

Pentru anul 2016, pentru finantarea programului 'Fiecare Copil in Gradinita' a fost alocata de la bugetul de stat suma de 55,5 milioane lei.

Pe de alta parte, la inceputul acestei luni, ministrul Muncii, Dragos Pislaru, si cel al Sanatatii, Vlad Voiculescu, au semnat o scrisoare comuna adresata Ministrului Fondurilor Europene, Dragos Dinu, prin care propun introducerea unei masuri noi de sustinere a mamelor apartinand grupurilor vulnerabile, respectiv "Trusoul pentru nou-nascuti" in Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 ￢ 2020.

Unul dintre obiectivele acestui program este sprijinirea persoanelor defavorizate prin distribuirea de alimente si asistenta materiala de baza. Valoarea estimata a trusoului este de 450 de lei si va putea contine scutece, haine si ghid de informare pentru mame.

"Acordarea trusoului pentru nou-nascuti va fi un real sprijin pentru familiile vulnerabile, asigurandu-le un minim necesar cresterii si ingrijirii copilului in primul trimestru de viata, igiena, dar si securitatea acestuia. De asemenea, masura ar putea contribui si la scaderea numarului de copii abandonati in maternitate, precum si a numarului de decese in primul an de viata al copilului, asigurandu-se monitorizarea starii de sanatate de catre medicul de familie si de catre asistentii medicali comunitari", se precizeaza intr-un comunicat al Ministerului Muncii.

Trusoul pentru nou-nascuti se acorda pentru fiecare nastere, in maternitate, pentru mamele cu risc social sau din grupuri vulnerabile, identificate de asistentul social sau persoana cu atributii de asistenta sociala din maternitate. In total, 120.000 de mame in situatii de risc si excluziune sociala ar putea pleca din maternitate, in urmatorii patru ani, cu un kit care sa le permita sa aiba o mai buna grija de bebelusii lor.

Cutia trusoului va putea fi folosita ca pat, iar kit-ul va mai contine scutece, haine, ghid de informare pentru mame, inclusiv pentru alaptat. Valoarea estimata a trusoului este de 450 de lei, iar lista finala a continutului va fi decisa de un grup de experti de la Institutul Mama si Copilul.

Guvernul a adoptat, de asemenea, in decembrie, o Hotarare care introduce noi masuri de simplificare in asistenta sociala, dar si o serie de corectii. Astfel, pentru obtinerea venitului minim garantat (VMG) si a alocatiei pentru sustinerea familiei (ASF), in situatia in care persoana sau familia intruneste toate conditiile de eligibilitate, inclusiv pentru obtinerea ajutorului pentru incalzirea locuintei (dosarul se depune in perioada sezonului rece, respectiv 1 noiembrie ￢ 31 martie), solicitantul va depune un singur dosar. Documentele depuse initial pentru unul dintre beneficii se iau in considerare si pentru solicitarea ulterioara a celorlalte masuri de sprijin. Mai exact, daca initial se stabileste dreptul la venit minim garantat si ulterior apare un copil in familie si se solicita alocatia pentru sustinerea familiei, nu va mai fi necesara intocmirea unui nou dosar.

Numarul de documente necesare scade de la 52 de acte ce se obtineau de la 7-9 institutii, la 15-17, diminuandu-se in acest fel si costurile suportate de beneficiar, dar si timpul petrecut pentru obtinerea documentelor doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia.

De asemenea, in cazul venitului minim garantat, este eliminata cerinta de a prezenta din 3 in 3 luni o adeverinta de la agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca. Verificarea situatiei persoanelor apte de munca se va face pe baza listelor si informatiilor furnizate de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, respectiv de inspectoratele teritoriale de munca.

Pe langa acestea, incepand cu 3 decembrie, a intrat in vigoare Pachetul de masuri active pentru stimularea ocuparii fortei de munca.

ANOFM preciza, intr-un comunicat, ca prin modificarile aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si al ocuparii fortei de munca sunt introduse noi servicii acordate somerilor, creste cuantumul primelor de mobilitate si se modifica modalitatea de acordare a acestora, este introdusa prima de activare si cresc subventiile acordate agentilor economici pentru angajarea somerilor.

In categoria primelor de mobilitate se incadreaza prima de instalare si prima de incadrare. Prima de instalare se acorda persoanelor inregistrate ca someri care se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 kilometri fata de cea in care isi au domiciliul sau resedinta si, ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul sau isi stabilesc resedinta in localitatea respectiva sau in localitatile invecinate acesteia.

Prima de instalare se va acorda in doua transe (50% data instalarii si 50% dupa expirarea perioadei de 12 luni de la angajare), iar cuantumul acesteia este diferentiat astfel: 12.500 lei pentru somerii care se incadreaza in munca, intr-o alta localitate si isi schimba domiciliul sau resedinta; 15.500 lei pentru somerii care sunt insotiti de membrii familiei care isi schimba domiciliul; in cazul in care ambii soti indeplinesc conditiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celalalt va primi 3.500 lei.

Totodata, incepand cu luna decembrie, angajatorii care incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, absolventi ai institutiilor de invatamant (indiferent de nivel) primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent incadrat, o suma in cuantum de 900 lei. In cazul persoanelor cu dizabilitati subventia se acorda timp de 18 luni.

De asemenea, angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, someri in varsta de peste 45 de ani, persoane cu dizabilitati, someri de lunga durata, tineri NEET sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma in cuantum de 900 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 18 luni.

Angajatorii care incadreaza in munca, someri care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplinesc, conform legii, conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru limita de varsta, daca nu indeplinesc conditiile de a solicita pensia anticipata partiala, beneficiaza lunar, pe perioada angajarii, pana la data indeplinirii conditiilor respective, de o suma in cuantum de 900 lei.