Curtea Constitutionala: Legea privind darea in plata nu se poate aplica in cazul in care debitorii au fost deja executati silit

de DP     HotNews.ro
Vineri, 13 ianuarie 2017, 10:23 Economie | Finanţe & Bănci

Legea darii in plata ramane un subiect extrem de fierbinte
Foto: sxc.hu
Curtea Constitutionala a Romaniei considera ca Legea privind darea in plata nu se poate aplica in cazul in care debitorii au fost deja executati silit si imobilul care garanteaza creditul a fost deja vandut de catre creditor, potrivit unei motivari a Curtii, publicata in Monitorul Oficial, citate de profit.ro. Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Raiffeisen Bank pe mai multe articole din Legea privind darea in plata, intr-un dosar in care un debitor a cerut instantei sa stearga datoria la banca. Debitorul in cauza a fost executat silit de catre Raiffeisen, care a vandut la licitatie, in 2015, imobilul care garanta creditul, dar a ramas cu datorii inca neachitate la banca.

CCR considera ca Legea privind darea in plata nu are legatura cu acest caz.  Deci, darea in plata nu se aplica pentru imobilele deja vandute de creditor, clientii executati silit neputand stinge astfel datoria totala.

"Mai precis, Legea nr. 77/2016, in intregul ei, nu poate sta ca temei, in mod formal, al actiunii intemeiate de reclamant, intrucat acesta nu a formulat nicio notificare si nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului sau, bunul fiind deja vandut la licitatie publica inca din anul 2015", potrivit motivarii CCR.

"Este adevarat ca reclamantul-debitor a solicitat instantei stingerea datoriilor. In mod indirect, acesta a urmarit, prin intentarea actiunii, sa se prevaleze de efectul principal pe care Legea 77/2016 il stabileste. Dar Legea nr.77/2016 conditioneaza stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntara a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor in cel al profesionistilor. Acest efect nu rezulta din insisi denumirea Legii "Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite " ci si din art.3 al acesteia, potrivit caruia consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contactele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, daca in termenul prevazut la art. 5. Alin 3 partile contractului nu ajung la un alt acord", se arata in motivarea CCR.

Prin urmare, spune Curtea, Legea nu este aplicabila in litigiul in cauza, astfel ca exceptia a fost respinsa.

Decizia, luata in 27 octombrie, a fost motivata in 7 decembrie, insa publicata cu intarziere in Monitorul Oficial, dupa cum Profit.ro a scris aici.

Raiffeisen a sustinut in fata Curtii ca i se incalca dreptul la proprietate si ca legea incalca principiul neretroactivitatii legii, pentru ca se aplica si creditelor in derulare.

Raiffeisen a atacat art. 1 alin 3, care spune ca legea se aplica si in cazul contractelor garantate si de fideisiunea/solidaritatea codebitorilor, art. 3 care arata ca legea deroga de la Codul civil, art. 8 alin. 5, care arata ca si debitorii executati silit, indiferent de titularul creantei si de stadiul executarii beneficiaza de dreptul de a cere instantei stergerea datoriilor, art. 10 care arata ca la momentul semnarii actului translativ de proprietate se sterge orice datorie catre creditor si art. 11 care spune ca in vederea echilibrarii riscurilor in contractele de credit, legea se aplica si contractelor in derulare la momentul intrarii sale in vigoare.

Judecatoria Sectorului 4, unde se afla dosarul in cauza, apreciaza ca exceptia este inadmisibila. Judecatoria considera ca restrangerea dreptului la proprietate este proportionala cu scopul urmarit, acela de a proteja consumatorii care se afla in situatia de exceptie de a nu mai putea onora obligatiile contractuale, tinand cont de faptul ca creditorul dobandeste proprietatea asupra bunului ipotecat. Totodata, judecatoria considera ca legea nu retroactiveaza, pentru ca nu intervine asupra efectelor juridice trecute ale contractelor de credit, ci asupra efectelor viitoare.

In dosarul in cauza, Judecatoria nu a mai suspendat si cauza in momentul sesizarii CCR si a respins, in septembrie, actiunea debitorului, care a facut apoi apel la Tribunalul Bucuresti, unde nu a primit inca termen.

O alta decizie, cea din 25 octombrie, in care CCR a admis in parte o sesizare a bancilor, nu a fost inca motivata si este asteptata de instantele de fond in cele circa 5.300 de dosare cu obiectul dare in plata.

In decizia respectiva, Curtea a stabilit ca darea in plata se aplica doar in conditiile impreviziunii, asupra careia se va pronunta un judecator. In varianta adoptata de Parlament, Legea spune ca debitorii persoane fizice consumatori pot stinge datoriile dintr-un contract de credit prin transferul catre creditor a imobilului cu destinatia de locuinta care garanteaza imprumutul, fara a exista conditii privind situatia materiala a imprumutatului.

Impreviziunea intervine, potrivit CCR, cand in executarea contractului a intervenit un eveniment exceptional ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil de parti la data incheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasa executarea obligatiei debitorului, insa Curtea a anuntat ca va explica pe larg mai multe despre impreviziune in motivare.

Impreviziunea este definita in Codul civil intrat in vigoare in 2011, dar nu si in cel valabil anterior, cel de la 1864, care guverneaza majoritatea contractelor de credit care ar putea face obiectul darii in plata.


Citeste mai multe despre   










6208 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    Și pentru nespecialiști, ce înseamnă? (Vineri, 13 ianuarie 2017, 11:17)

    Wasile [utilizator]

    Curtea Constitutionala a Romaniei considera ca Legea privind darea in plata nu se poate aplica in cazul in care debitorii au fost deja executati silit [..] Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Raiffeisen Bank.


    Adică RFS a ridicat o excepție de neconstituționalitate pentru a se aplica legea dării în plată pe un imobil deja executat din 2015???

    Cred că mai trebuie curățat și lămurit nițel acest articol:
    - cine și ce a susținut că este neconstituțional RFS
    - ce istoric de hotărâri a dat Curtea la legea dării în plată
    - ce motivații ale Curții mai sunt așteptate
    - etc.
  • -6 (8 voturi)    
    o lege pentru smecheri (Vineri, 13 ianuarie 2017, 11:45)

    georges_bv [utilizator]

    Uite asa o lege care a fost introdusa tocmai pentru a echilibra consumatorul imprumutat cu chichitele economice si avocatesti din contractele bancare, nu-si indeplineste exact scopul declarat: sa dispara datoria dupa pierderea bunului.
    Concluzia: legea a fost facuta pentru smecheri care au investit in 2006-8 intr-o locuinta la pret umflat, iar acum valoreaza juma'te.
  • 0 (0 voturi)    
    Unde dai si unde crapa !!! (Vineri, 13 ianuarie 2017, 23:20)

    servus [utilizator]

    Marfa marca CCR:
    ,,Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. Mai precis, Legea nr. 77/2016, în întregul ei, nu poate sta ca temei, în mod formal, al acţiunii intentate de reclamant, întrucât acesta nu a formulat nicio notificare şi nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului său, bunul fiind deja vândut la licitaţie publică încă din anul 2015.''
    Pai, daca imobilul consumatorului a fost vandut la licitatie, pentru ce sa mai notifice banca si mai sa si solicite transmiterea dreptului de proprietate. CCR unde naiba este logica in ceea ce afirmi ???


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri