Decizia nr. 639 din 27.10.2016 a Curtii Constitutionale, de respingere ca inadmisibile a unor exceptii de neconstitutionalitate ridicate de Raiffeisen Bank in dosarul 11212/4/2016, desi, aparent, este favorabila consumatorilor, ofera bancilor argumente in plus pentru a se opune constatarii operarii transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile ipotecate si stingerii datoriilor consumatorilor care au fost executati silit, a transmis vineri HotNews.ro Calu Monica, reprezentantul Asociatiei Pro Consumatori Romania.

Calu Monica, Asociația Consumers UnitedFoto: Hotnews

"Sunt multe astfel de situatii in care debitorii au fost executati silit prin scoaterea la licitatie publica a bunurilor imobile cu care ei au garantat creditele, dar suma obtinuta din vanzare nu a acoperit datoria fata de banca, astfel incat acesti consumatori sunt in continuare datori. De aceea, odata cu intrarea in vigoare a Legii privind darea in plata, acesti consumatori au apelat la prevederile Legii 77/2016, pentru a se constata stingerea datoriilor", considera reprezentantul APC Romania.

Potrivit acesteia, din motivele expuse joi de Curtea Constitutionala, reiese ca protectia consumatorului prevaleaza fata de asa-zisa restrangere a dreptului de proprietate al institutiilor de credit si ca nu sunt incalcate nici proportionalitatea, nici previzibilitatea si nici accesibilitatea legii, exceptii ridicate de banca in aceasta speta.

Citeste si: Curtea Constitutionala: Legea privind darea in plata nu se poate aplica in cazul in care debitorii au fost deja executati silit

Din pacate, desi a respins ca inadmisibile aceste exceptii, Curtea Constitutionala prezinta in decizia publicata in Monitorul Oficial in 12 ianuarie 2017 niste argumente pentru care nu poate opera stingerea datoriei consumatorului. In concret, Curtea considera ca "Legea 77/2016 conditioneaza stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntara a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor in cel al profesionistilor", ceea ce nu ar fi cazul in situatia bunurilor vandute prin executarea silita", mai arata reprezentantul APC Romania.

Daca tinem cont de aceasta interpretare facuta de Curtea Constitutionala, ajungem la concluzia ca instrumentele de aparare puse la indemana acestor debitori, care au pierdut deja, prin executarea silita, bunurile ipotecate, sunt insuficiente in momentul de fata. Practic, pentru a putea beneficia de efectele acestei legi, consumatorii trebuie sa notifice din timp bancii sau institutiei financiare nebancare apelarea la darea in plata a garantiei imobiliare, inainte de a avea loc vanzarea silita a imobilului, mai crede Calu Monica..

In plus, mai spune ea, conform celor decise de judecatorii constitutionali prin admiterea partiala a doua exceptii ridicate de catre banci in alte dosare, consumatorului ii revine sarcina probarii intervenirii impreviziunii si a imposibilitatii achitarii creditului. Ramane, asadar, la aprecierea instantelor, daca va putea opera darea in plata si stingerea datoriilor pentru acesti datornici.

Toate aceste elemente, duc la concluzia ca, de fapt, pentru cei mai indatorati dintre consumatori, situatia nu a fost usurata.

"In situatia lor, mult mai utila ar fi fost Legea insolventei persoanelor fizice, cu atat mai mult cu cat, din cele mai recente date, rezulta ca numarul persoanelor fizice inregistrate la Biroul de Credit cu restante mai mari de 30 de zile la banci si institutii financiare nebancare a crescut cu 3.735, la 615.348 in noiembrie 2016, fata de nivelul din octombrie ( potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei). De asemenea, este de remarcat ca nu toti acesti datornici pot apela la darea in plata, deoarece nu toate creditele aflate in intarziere sunt din categoria celor prevazute de Legea 77/2016, adica nu toate sunt "credite contractate de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta" si "cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit", conditii prevazute de legea darii in plata.

Din pacate, intrarea in vigoare a Legii falimentului particularilor fost amanata pana acum de cateva ori si consider ca noul executiv ar trebui sa-si aplece cat mai curand atentia asupra acestei situatii, conchide reprezentantul APC Romania.