Daca te plimbi prin Bratislava, nu ai cum sa nu iei nota de aspectul impecabil al fatadelor blocurilor- blocuri construite in stil comunist, e drept. La fel e si in Praga, la fel e si in Viena. Majoritatea renovarilor (in Bratislava cel putin) sunt facute prin intermediul unui sistem care la noi e in coma indusa: cel de economisre-creditare. "Am trecut si noi acum cativa ani prin ceea ce trece Romania astazi. In anii `90, Guvernul nostru a decis sa oblige toti deponentii bancilor pentru locuinte sa isi justifice cu chitante si facturi modul in care utilizeaza banii economisiti in sistemul Bauspar. Din fericire au observat ca masura a daunat mai mult decat a facut bine si a retras-o", spune David Marwan, membru in boardul celei mai mari banci localedin domeniul locativ.
"Desigur, adauga David, Parlamentul oricarei tari poate legifera orice isi doreste- asta e de fapt rolul lui, sa dea legi. Dar ceea ce a facut atunci la noi a fost totalmente contraproductiv. Numarul celor care au intrat in sistem a scazut dramatic, asa incat in cele din urma Guvernul a realizat ca blocheaza o intreaga piata, asa ca a intervenit si a corectat aceasta masura". Pe scurt, slovacii au cerut si ei ca fiecare cetatean sa isi justifice cu facturi si chitante investitiile in sistemul locativ, iar cetatenii au privit cu scepticism initiativa si au reactionat cu masura.
Sa revenim insa la Romania. Legea iti cere sa aduci chitante pentru ca ti-ai renovat bucataria, corect? Demers aproape inutil, cata vreme la noi iti poti procura oricand chitante sau bonuri fiscale, acestea vanzandu-se la negru cu 3% din valoare. Vrei chitante/bonuri pe 10.000 de lei? Te costa 30 de lei. Asa incurajezi mai degraba birocratia si evaziunea, nu intentia de a-ti renova apartamentul. Cu toate acestea, trei sferturi dintre cei care au utilizat banii economisiti in sistemul Bauspar romanesc au folosit banii pentru renovari de apartamente, arata un studiu recent dat publicitatii de IRSOP, chiar daca nu erau obligati sa isi justifice cheltuielile.
Alta diferenta: In Slovacia nu exista limita de varsta (de natura demografica) a clientilor care s-ar califica pentru prima data de Stat. Nici in Cehia si nici in Austria. La noi, inspectorii lui Nicolae Vacaroiu au interpretat ca minorii si varstnicii nu au dreptul sa incheie contracte de economisire -creditare. Cehii de pilda pot incheia contracte de la varsta de 5 zile, iar cel mai batran client are 107 ani.
"Important este sa ii obisnuim pe oameni sa puna deoparte o anumita suma lunara, astfel incat sa se obisnuiasca cu "grevarea " bugetului, astfel incat pe perioada creditului sa nu resimta ca pe o povara punerea deoparte a unei sume echivalente dar nu ca economisire ci pentru a rambursa ratele", mai spun oficialii slovaci. De multe ori insa, in Romania "romanizam" sistemul, interpretand in maniera proprie principii si mecanisme de functionare. Germania si Austria au rafinat primii acest sistem in 100 de ani si au facut toate greselile pamantului. Dar au invatat din greseli, scutind alte tari care au copiat mecanismul economisirii si creditarii sa le repete.
Cat despre Slovacia, e o tara cat un sfert din Romania, dar care are active bancare aproape cat ale noastre.Salariul mediu la ei este dublu, iar preturile sunt comparabile. Daca ne referim la preturile in constructii, cimentul e chiar mai ieftin la ei, vopseaua lavabila e apropiata ca pret samd.
- Ce spun sefii bancilor cu acelasi profi din alte tari?
"Din momentul in care copilul se naste si primeste un Cod Numeric Personal, el poate deveni client al sistemului Bauspar", a explicat Jiri Plisek, CEO-ul Stavebni sporitelna Ceske sporitelny.
"Persoanele in varsta nu iau credite, dar fac economii si de aceea persoanele in varsta de peste 60 de ani sunt, in mod normal, considerati friendly clients", a explicat si Vladimir Stanura, presedintele CMSS, cea mai mare banca de profil din Cehia. Pentru a putea acorda un credit, este nevoie de patru astfel de clienti "prietenosi". Principiul este ca bancile sa colecteze bani de la cei care economisesc si sa-i dea celor care au nevoie de finantare. Bancile locative nu se finanteaza din alte surse (piata de capital, imprumuturi interbancare samd), ci doar din economiile participantilor la sistem, a mai explicat Stanura.
"Niciun sistem Bauspar din nicio tara nu impune acordarea unui credit pentru toti cei care economisesc", a mai tinut sa precizeze oficialul ceh.
In Cehia, principiul este sa economisesti sase ani inainte sa contractezi un credit, fiecare membru al unei familii putand accesa un astfel de produs, inclusiv copiii, la final acestea putand fi cumulate si contractat un credit familial. Cel mai batran client Bauspar din Cehia are 107 ani. La noi, Curtea de Conturi a impus limita de varsta la 65.
"Principul de baza al unui contract de economisire-creditare este acela ca leaga etapa de economisire cu dreptul de a primi un credit pentru domeniul locativ. Acest drept inseamna ca acel client este indreptatit sa faca imprumutul, insa nu este obligat. Este foarte importanta atragerea persoanelor care fac economii, dar care decid sa nu faca un imprumut Bauspar. Daca un sistem are suficienti astfel de participanti, ii creste vizibilitatea si ii permite sa ofere produse de credit atragatoare pentru mai multi clienti care au nevoie. Prima de stat pentru locuinte trebuie privita in acest context. Numarul clientilor sistemului de economisire creditare din Romania este cu mult mai mic decat in cazul altor tari europene, astfel incat este deosebit de important ca guvernul sa ofere un bonus tentant, asa cum a facut si Germania in anii `50.
Dupa ce sistemul se maturizeaza si se dezvolta, dupa zeci de ani de existenta si consolidare a sistemului, prima poate fi redusa treptat, asa cum s-a intamplat in Germania. Decizia de a lua credit ramane intotdeauna la latitudinea clientului. Nimeni nu te poate obliga sa iei un imprumut daca nu vrei unul. Cred ca cel mai important aspect la sistemul Bauspar este faptul ca multe persoane contribuie prin economisire la dezvoltarea sistemului, astfel incat sistemul poate fi privit ca o pusculita in care multi strang bani pentru domeniul locativ", a explicat Andreas J. Zehnder, Managing Director al European Federation of Building Societies, Presedinte al International Union for Housing Finance.
- Ce se va intampla in continuare?
In Parlament a fost depusa anul trecut o initiativa legislativa care sa deblocheze intregul sistem de economisire creditare. Proiectul a trecut de Senat, se afla la Camera, unde a fost discutat in doua seinte ale Comisiei de Buget. Apoi au venit alegerile si totul a incremenit. Prioritatile s-au resetat si nimanui nu i-a mai pasat de proiectul privind clarificarea sstemului Bauspar.
Din pacate, 2016 a fost un an pierdut pentru sistemul de economisire creditare din Romania. Niciun roman nu a putut incheia un contract nou, doar cei care aveau contracte in derulare si care solicitau dreptul la finantare erau serviti.
- Ce este cu acest sistemul de economisire-creditare?
Originile sistemului "Bauspar" sunt in Anglia, inca de acum 200 de ani. In Eyuropa, cele mai bine ancorate sisteme sunt cele din Austria si Germania. De exemplu, sistemul din Austria, al carui model il avem si noi, a luat fiinta acum 85 de ani, dupa Primul Razboi Mondial, si este diferit fata de sistemul "building societies" britanic. Sistemul a evoluat de la organizatii de intr-ajutorare, in care toti membrii unei comunitati se asociau pentru a construi locuinte si trageau la sorti cine este primul beneficiar, cine este al doilea etc. Treptat, participantii au inceput sa se imprumute pentru a grabi constructia de locuinte. In final au devenit numai finantatori de locuinte, adica au devenit participanti la industria de mortgage in sensul cunoscut. Sistemul building societies a ajuns sa fie inghitit apoi de marile banci. In schimb, sistemul austriac a implicat statul intr-o masura mai mare, dar fara a elimina rolul pietei. S-a dovedit un sistem de succes.
Sistemul a fost incurajat la lansarea in Romania chiar de guvernatorul BNR Mugur Isarescu
" Bancile de locuinte sunt un instrument al politicii economice. Importanta acestor banci poate fi sintetizata in legatura cu doua concepte cheie pentru perioada pe care o traversam: stabilitate si efecte ciclice pozitive. Spre deosebire de bancile generale, care se pot angaja in operatii speculative, care pot contribui la crearea unei bule imobiliare, creand astfel riscuri ridicate pentru economie, aceste banci au limitari care nu le permit angajarea in operatii riscante.
Bancile de locuinte sunt un instrument de stimulare a economisirii cu impact direct asupra cererii agregate, depinzand de magnitudinea sistemului. Aceste banci pot contribui la incetinirea cererii agregate in perioadele de supraincalzire a economiei. Pe de alta parte, bancile de locuinte pot contribui la incetinirea unor trenduri descendente in economie. Economiile acumulate in conturi pot fi utilizate pentru constructii, modernizari de locuinte sau achizitia de anumite bunuri, astfel stimuland si consumul si investitiile.
Investitia statului (prima de stat anuala) reprezinta o solutie extrem de eficace de sprijinire a activitatii de constructii si modernizari de locuinte, dar si crearea de venituri la buget. Subventiile acordate populatiei prin bancile de locuinte se reintorc, in final, la bugetul de stat prin taxe si impozite. Aceasta dinamica este virtuoasa. Economisirea pentru constructii de locuinte reduce riscul ratei de schimb pentru cei imprumutati, deoarece creditele se acorda in moneda nationala", spunea Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la o conferinta de specialitate.
0
3
