Noi monitorizam in continuare situatia notificarilor privind darea in plata si pot sa va spun ca la sfarsitul lui decembrie 2016 erau 6400 de notificri, mult sub ceea ce estimam noi dupa ce aparuse proiectul legii. De asemenea, ritmul in care aceste notificari se depun a scazut sensibil - de la circa 1000 de notificari lunar, s-a ajuns la circa 100-150 de notificari", a spus marti directorul adjunct al Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, Florian Neagu, prezent la o conferinta pe tema darii in plata, organizata de Institutul Bancar Roman.
Noi am avertizat asupra riscurilor pe care legea le aduce, dar constatam ca dupa decizia Curtii Constitutionale, desi riscurile raman, intensitatea lor s-a redus in mod sensibil, a mai spus Neagu. In opinia adjunctului de la Stabilitate, trei au fost lucrurile care au dus la scaderea intensitatii riscurilor: eforturile facute pentru ca legea sa se aplice doar celor care au nevoie cu adevarat de ea, decizia CCR si realitatea statistica din piata.
BNR a reusit impunerea unui plafon in privinta valorii creditului, scoaterea terenurilor si a programului Prima Casa de la aplicarea legii, fara a reusi insa sa impuna un grad de indatorare de la care sa se poata face notificarea.
"Noi, la BNR, cand am facut scenariile de risc, am ajuns la o cifra extrema- cel mai rau scenariu posibil- in care 300.000 de romani ar fi dat in plata- in prima varianta a proiectului de lege (subl. n.DP). Realitatea este ca cifra reala e mult sub calculele avansate de noi ca fiind cel mai negru scenariu", a mai spus marti, Neagu.
Potrivit acestuia, BNR a invatat cateva lectii din episodul darii in plata. "Prima lectie este ca trebuie promovate masuri care sa mentina o balanta adecvata intre creditori si debitori. O a doua lectie este ca impartirea costurilor este esentiala iar o a treia lectie este ca asemenea masuri cum e darea in plata e bine sa fie tintite, nu generale.
3
13
