Cum a fost 2016 pentru bancherii romani si care le sunt asteptarile de la 2017. Plus cateva sugestii

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 14 februarie 2017, 16:31 Economie | Finanţe & Bănci

sergiu oprescu
Foto: Ager Press
Anul 2016 a fost unul cu dus-intors pentru banci. O parte buna pentru sistem a fost ca a revenit pe profit, si inca unul consistent. O alta parte buna e legata de soliditatea in ansablu a sistemului, in termeni de indicatori financiari (solvabilitate, lichiditate s.a.). Pata mare de pe obrazul bancherilor o reprezinta insa comunicarea cu clientii. O mica victorie pentru bancheri a fost eliminarea Primei Case din Legea Darii in plata. In ansamblu, darea in plata si conversia la curs istoric i-a facut sa provizioneze la greu. Marti, boardul Asociatiei Romane a Bancilor a iesit pentru a face o retrospectiva a anului trecut si pentru a vorbi despre provocarile si vulnerabilitatile lui 2017.

Ce au spus marti, bancherii:
  • Noi am atras atentia ca suntem in momente de minim istoric de dobanda. Sistemul bancar trebuie sa fie atent in aceasta perioada la cum se construiesc portofoliile de active, pe niveluri minime de dobanda, mai ales in ceea ce priveste creditele persoanelor fizice, in special cele care merg la un nivel mare de indatorare, aproape de nivelul maximal permis de legislatie. In mod normal, unui client care vine astazi la banca i se arata, cand semneaza pentru un contract, ca ROBOR-ul in ultimii 10 ani a avut nivelul maxim de ... La nivelul respectiv se calculeaza un scadentar care ii arata la cat ar putea sa ajunga rata la dobanda respectiva. Genul acesta de abordare este legat de reglementarea europeana (Directiva 17 - n. r.), transpusa in legislatia nationala. Tipul acesta de abordare este unul precaut, de prudenta, si arata clientului faptul ca aceasta dobanda de baza, ROBOR, variaza. Acum trei ani era 4%, acum este 0,8% (ROBOR la 3 luni), in 2008 era 16%
  • Cresterea dobanzii ROBOR, aflata in acest moment aproape de minimul istoric, este una dintre vulnerabilitatile sistemului bancar in 2017, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele consiliului director al ARB. Cresterea creditului neguvernamental a fost relativ redusa in 2016.
  • Trebuie sa vorbim despre dialogul deschis si constructiv pe care trebuie sa il avem cu clientii, trebuie sa vorbim de o setare rationala a asteptarilor cu privire la produsele si serviciile noastre, pentru ca s-au creat foarte multe asteptari mai putin rationale cu privire la ceea ce sistemul bancar poate si trebuie sa faca. Este normal sa ne asteptam ca sistemul bancar sa finanteze economia, dar trebuie sa stim si ce limitari are sistemul bancar, in special pe partea de reglementare
  •  In 2017 suntem pregatiti ca sa creditam. Este o abundenta de lichiditate in sistem. Nivelul de economisire interna este unul ridicat. Avand in vedere cresterea macroeconomica vedem o cerere agregata mai mare din partea companiilor. La populatie vedem o crestere a creditarii ipotecare si o scadere a creditului de consum (Sergiu Oprescu)
  •  Potrivit unui indice al digitalizarii calculat la nivelul comunitatii europene, Romania ocupa in 2015 si 2016 ultimul loc in randul celor 28 de state membre, in ciuda faptului ca avem o infrastructura extrem de bine pusa la punct. Avem infrastructura necesara dar utilizarea pe care o dam acestei infrastructuri nu este adecvata. In 2017, ARB incearca sa identifice blocajele
  •  La persoane fizice, vedem o scadere a creditului de consum si o crestere a creditarii ipotecare. Cele doua aproape se compenseaza in ultimii ani"
  • Rata creditelor neperformante s-a redus in 2016 de 2,3 ori fata de varful din 2014. Astfel, rata acestor credite este de 9,9%, din care 8,11%, in cazul creditelor pentru populatie si 2,2%, in cazul creditelor pentru IMM.
  • Relatia dintre clientii cu probleme la plata ratelor si banci se va derula, pe viitor, pe baza de negociere directa, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis invalidarea legii privind conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric si trimiterea in instanta a dosarelor de dare in plata, cu aplicarea principiului impreviziunii. Cred ca lucrurile vor continua sa fie in acelasi trend pe care bancile l-au aratat, de negociere directa cu clientul. Au existat exercitii efectuate de bancile comerciale de negociere a unor haicut-uri (reduceri de datorii - n.r.), de rescadentari etc. Spre exemplu, mare parte din solicitarile clientilor cu credite in franci elvetieni au fost deja onorate de catre banci. 78% (date BNR -n.r.) din solicitarile transmise bancilor au ajuns la o anumita rezolutie
  • Nivelul de restructurare a creditelor in cazul populatiei este de 4,7%, cu mult peste numarul de notificari de dare in plata (de aproximativ 6.400 potrivit datelor BNR -n.r.)
  • Si pana acum, bancile, in rescadentarile acordate clientilor au tinut cont de impreviziune, chiar daca procedura nu a fost denumita ca atare. "Bancile, in rescandentarile aprobate, au in vedere aceste evenimente produse pe parcursul derularii creditului, care nu au fost luate in calcul la acordare. Deci, intr-un fel sau altul, aceasta impreviziune a fost avuta in vedere si a stat, intr-un fel, partial, la baza rescadentarile pe care bancile le-au facut" (Mirela Bordea, membru in boardul ARB)
Context:
Evolutia activelor bancare din Romania a fost neomogena, daca luam in calcul grupele de banci. Mai exact (comparativ cu decembrie 2015), doar grupa bancilor medii a inregistrat contractii ale portofoliului de credite, in principal din cauza eforturilor acestora de a-si ajusta dependenta de bancile-mama.
Procesul de consolidare a pietei bancare a continuat in 2016 si va fi la fel de intens si in 2017, cand am putea asista la noi achizitii bancare sau la finalizarea unor fuziuni.

In prezent, in Romania activeaza 37 de institutii de credit, dintre care 8 sunt sucursale ale bancilor straine. Activele au totalizat 411,7 miliarde lei (septembrie 2016), reprezentand 56% din PIB (gradul de intermediere este in scadere fata de decembrie 2008, cand ponderea activelor bancare era de 66% din PIB). Cota de piata detinuta de bancile cu capital strain este in continuare ridicata (91%, septembrie 2016). Bancile mari detin aproape trei sferturi dintre active

Incertitudinile legate de efectele Legii privind darea in plata, implementarea unui nou standard contabil (IFRS 9) si reformele preconizate ale cadrului de reglementare privind cerintele de capital ar putea influenta strategiile bancilor in perioada urmatoare

Rata creditelor neperformante (conform definitiei ABE) s-a diminuat cu 3,5 puncte procentuale, atingand 10 la suta (septembrie 2016). Factorul determinant a fost procesul de curatare bilantiera. Procesul de rezolutie a creditelor neperformante si de provizionare adecvata in contextul
unor reevaluari succesive ale garantiilor a fost impulsionat de masurile prudentiale initiate de BNR incepand cu anul 2013 si continuate pana in prezent. Cea mai recenta recomandare prevede acoperirea completa cu provizioane a creditelor neperformante negarantate ce au intarzieri de peste 180 de zile, urmata de scoaterea
acestora in afara bilantului.

Bancile de talie mare au ratele de neperformanta mai ridicate decat bancile de talie mica sau medie. Asimetria este mai accentuata in randul bancilor mici, dar rata creditelor neperformante prezinta o valoare mediana inferioara celorlalte categorii de banci. Numarul bancilor cu rate ale creditelor neperformante peste pragul de semnal rosu al ABE se mentine la 19.

Concluzii:
Sistemul bancar de la noi e solid, iar cele cateva tranzactii asteptate in 2017 pe piata bancara vor ajuta la consolidarea lui. Bancile au creditat in nestire in perioada de boom, dornice sa-si asigure o cota de piata cat mai confortabila. Acest lucru a fost posibil  (si) pe fondul unei lipse de educatie financiara a celor de la ghisee, care vindeau credite omitand de multe ori sa atraga atentia clientului la riscurile la care acesta se expune. Toate reclamele vremii indemnau sa te indatorezi si aproape niciuna nu avertiza asupra riscurilor. Asa au fost vremurile. Cand criza le-a lovit, unele au fost puse in situatia de a inchide sau de a fi preluate de alti jucatori. Putinie banci romanesti au inteles sa accepte pierderi viitoare in contul lacomiei trecute. Unele si-au asumat aceste pierderi, altele refuza in continuare sa negocieze cu clientii, bazandu-se pe contractele beton semnate de bunavoie de clienti dar si de avocati buni, care sa le castige procesele. Poate ca resetul relatiei cu clientii ar trebui pornit de la o alta abordare a consumatorului din partea functionarilor bancari, conjugata cu o educatie financiara mult imbunatatita a populatiei. Aaaa, si de la o re-evaluare a ceea ce inseamna sa negociezi in mod real cu clientul.


Citeste mai multe despre   











Articol sustinut de Alpha Quest

Cumparatorii institutionali de puncte ANRP vin cu oferte concrete si transparente

O piata gri, speculativa este pe punctul de a se transforma in una transparenta, dominata de oferte ferme si preturi prestabilite. Tranzactiile cu puncte ANRP, acordate celor deposedati abuziv de regimul comunist, au ajuns in atentia fondurilor de investitii, care iau locul samsarilor si cumparatorilor de ocazie.

1833 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Profit, big time. (Marţi, 14 februarie 2017, 16:40)

    Toni_Romania [utilizator]

    S'a plans vreuna din cele 4 mari banci occidentale instalate in Ro de profit slab? Nu cred.
  • +2 (2 voturi)    
    Nedumeriri . (Marţi, 14 februarie 2017, 17:50)

    Andrei_Fieraru [utilizator]

    S-au intrebat bancherii din Romania care este numarul firmelor care opereaza cu conturi de la banci situate in alte tari ? Adica , daca in Romanaia stai la coada pentru diverse operatiuni , cele mai multe legate de cash , pentru ca sunt destule cazuri in care salariatii s-au fript si conform Codului muncii , prefera cash si nu card , alegi alte variante , chiar mai incomode . Mai mult , contrar tendintei dirijate de banci care sugereaza ca viitorul este al platilor electronice , multe afaceri se fac cu cash . Spre disperarea celor din BNR si ANAF , dar asta este viata . Dau un exemplu : o firma cu vreo douazeci de angajati care se ocupa cu prelucrarea lemnului si plateste cam totul cash pe achizitii si salarii , a avut probleme si a hotarat sa-si faca o firma afara , in Germania , imediat dupa Passau , intr-un sat . Firma aia importa de la cea din Romania ( acelasi patron ) , cu sume care sa acopere doar energia , impozitele pe forta de munca si alte cateva maruntisuri , grosul banilor stau afara si de acolo , patronul ii scoate cash si ii aduce in tara cand are nevoie . Cate firme vor mai fi in situatia asta ? . Nu vorbesc de aia mari care de ani buni opereaza asa . Si Statul plange dupa impozite . Toata daravela asta se datoreaza politicii gresite a BNR si a bancilor locale .


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri