Elementul cheie de care trebuie sa tina cont consumatorii care dau in plata: impreviziunea

de Calu Monica     APC Romania
Vineri, 17 februarie 2017, 12:38 Economie | Finanţe & Bănci

Calu Monica, Expert APC in dreptul consumului
Foto: Hotnews
In data de 14.02.2017, in Monitorul Oficial al Romaniei, a fost publicata o noua decizie a Curtii Constitutionale prin care s-a respins ca inadmisibila o exceptie de neconstitutionalitate a prevederilor unui articol din Legea darii in plata. Este vorba despre articolul 11 teza intai raportat la art.8 alin.(5) din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.

Articolele in discutie prevad:

- Art.8 alin.(5): "Dreptul de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractele de credit apartine si consumatorului care a fost supus unei executari silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creantei, de stadiul in care se afla ori de forma executarii silite care se continua contra debitorului.";
- Art.11 teza intai: "In vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data."

Curtea Constitutionala arata, in Decizia 638 publicata in 14 februarie 2017 in Monitorul Oficial al Romaniei:
"20...darea in plata poate opera si in faza executarii silite (..). Chiar si in aceasta faza instanta poate aprecia cu privire la indeplinirea conditiilor privind existenta impreviziunii".

Desi ar trebui sa fie o decizie care sa bucure consumatorii care se afla in dificultatea de a mai putea face fata ratelor la creditele contractate in timpul boom-ului imobiliar, inclusiv pe cei care se afla in executare silita totusi, la o examinare atenta a motivarii acestei decizii, rezulta o inasprire a conditiilor de dare in plata obtinuta pe cale judecatoreasca! Mai mult, din analiza celor trei decizii publicate, cu solutii de admitere dar si cu solutii de respingere a exceptiilor de neconstitutionlitate ridicate de banci care au fost publicate pana acum in Monitorul Oficial al Romaniei, rezulta ca a aparut  cel putin o conditie suplimentara: probarea impreviziunii. Dar...nu este vorba de orice fapt imprevizibil!

Decizia  638 publicata in Monitorul Oficial 121 din 14.02.2017, se face trimitere la motivarea din prima decizie pronuntata de Curte  cu privire la aceasta lege, Decizia Curtii Constitutionale nr.623 din 25 octombrie 2016, care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 18 ianuarie 2017.

Astfel, in Decizia 638 se arata: "18. Prin aceasta decizie (623 din 25 octombrie 2016), Curtea a constatat ca Legea nr.77/2016 are drept obiect reglementarea acelor situatii aparute in urma crizei economice din cauza careia debitorii nu au mai fost capabili sa isi execute obligatiile asumate prin contractele de credit. Astfel cum rezulta din cuprinsul art.11 teza intai din Legea nr.77/2016, criticat in cauza, prevederile acestui act normativ se aplica si contractelor aflate in curs de derulare, expresia "in derulare" fiind folosita de legiuitor pentru a acoperi si cazul prevazut de art.8 alin.(5) din Legea nr.77/2016, respectiv faza executarii silite incepute inainte de intrarea in vigoare a legii."
 
Curtea a retinut, insa, ca "darea in plata intervine numai daca in termenul de 30 de zile prevazut de art.5 alin.(3) din Legea nr.77/2016, partile contractului nu ajung la un acord, respectiv daca negocierea intemeiata pe art.969 si art.970 din Codul civil esueaza.

 Ceea ce este foarte important de mentionat este faptul ca, daca aceasta negociere dintre consumator si institutia de credit esueaza, pentru a putea opera darea in plata, partile din contractele de credit trebuie sa  se adreseze instantei de judecata.

Cu toate acestea si din motivarea Deciziei 638 din 27.10.2017,  dar si a Deciziei 623 din 25.10.2017 rezulta ca, pe langa conditiile cumulative  initiale de admisibilitate prevazute de legea darii, adica cele prevazute la art. 4:

a) creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;
b) cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta;
d) consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.
Pe langa acestea, mai sunt necesare alte doua conditii care au fost relevate prin Deciziile 623 din 25.10.106 si Decizia nr.639 din 27 octombrie 2016 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.35 din 12 ianuarie 2017).

Practic, darea in plata a imobilului catre creditor poate avea loc numai daca se verifica de catre instanta: 
1) indeplinirea conditiei notificarii creditorului  de catre consumatorul debitor, conform celor prevazute de Legea nr.77/2016
2) indeplinirea conditiilor privind existenta impreviziunii.

Ce inseamna impreviziune?

Din reglementarea impreviziunii din Noul Cod Civil, (articolul 1271), rezulta ca, pentru a putea proba in fata instantei aparitia unui caz de impreviziune , trebuie  indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) elementul care provoaca un caracter excesiv al sarcinii debitorului sa nu fi existat la data incheierii contractului, ci sa fi aparut dupa acest moment;
b) schimbarea imprejurarilor, precum si intinderea acesteia sa nu fi fost avute in vedere si nici sa nu fi fost posibil sa fie avute in vedere de catre debitor, in mod rezonabil, in momentul incheierii contractului;
c) partea pusa in dificultate sa nu-si fi asumat (expres sau prin natura contractului) sa suporte riscul producerii evenimentului perturbator si nici sa nu se poata in mod rezonabil considera ca si-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul sa fi incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.
 

In Vechiul Cod Civil de la 1864, impreviziunea nu era prevazuta ca atare, fiind o creatie a doctrinei, elementele impreviziunii avandu-si originea in capitolul privitor la efectele conventiilor.

Dar, Curtea Constitutionala arata in Decizia 623 din 25.10.2015, ca a constatat ca Legea nr.77/2016 are drept obiect reglementarea acelor situatii aparute in urma crizei economice din cauza careia debitorii nu au mai fost capabili sa isi execute obligatiile asumate prin contractele de credit.

Din aceasta afirmatie, rezulta, in consecinta, ca se restrange inclusiv domeniul cauzelor neasteptate care fac prea costisitoare continuarea contractului pentru consumator numai la cele care sunt datorare crizei economice nu si alte cauze intervenite pe parcurs!

Asadar, consumatorii care recurg la prevederile Legii nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, in cazul in care nu ajung la o reechilibrare prin negocierea cu institutia de credit a contractelor devenite prea impovaratoare doar ca urmare a crizei economice, vor trebui sa probeze acest fapt in instanta.  Mai mult chiar, "instanta judecatoreasca, in conditiile formularii contestatiei de catre creditor sau a actiunii in constatare de catre debitor, va verifica indeplinirea conditiei notificarii creditorului conform celor prevazute de Legea nr.77/2016, indeplinirea criteriilor prevazute de art.4 din lege, aplicand in mod obligatoriu teoria impreviziunii(...)." De unde rezulta ca, in cazul actiunii in instanta, chiar daca creditorul nu cere consumatorului sa probeze impreviziunea sau daca debitorul consumator nu depune dovezi care sa arate intervenirea unei astfel de situatii imprevizibile, judecatorul trebuie sa puna in discutia partilor impreviziunea!

N.Red: Calu Monica este expert al Asociatiei Pro Consumatori Romania in dreptul consumatorilor


Citeste mai multe despre   











Articol sustinut de Alpha Quest

Cumparatorii institutionali de puncte ANRP vin cu oferte concrete si transparente

O piata gri, speculativa este pe punctul de a se transforma in una transparenta, dominata de oferte ferme si preturi prestabilite. Tranzactiile cu puncte ANRP, acordate celor deposedati abuziv de regimul comunist, au ajuns in atentia fondurilor de investitii, care iau locul samsarilor si cumparatorilor de ocazie.

4168 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Punctul (a) ii salvează pe cei care dau în plata (Vineri, 17 februarie 2017, 15:44)

    dumitrica [utilizator]

    Citat:
    "a) elementul care provoacă un caracter excesiv al sarcinii debitorului sa nu fi existat la data încheierii contractului, ci sa fi apărut după acest moment;"

    Cei mai multi care dau în plata sunt în situația descrisa la punctul (a). Când au încheiat contractul, respectivii aveau bani sa plătească ratele însa ulterior salariile li s-au micșorat sau au rămas fără servici și nu mai au de unde da.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri